62,317 matches
-
Turcescu este și realizatorul unei emisiuni radiofonice, România în direct. Această emisiune i-a permis jurnalistului un formidabil contact cu România profundă prin intermediul telefoanelor și scrisorilor primite de la oameni de tot felul, din toate colțurile țării. Experiența revelatorie a acestor contacte a fost valorificată de autor într-o serie de articole publicate în presa scrisă, strînse acum în volumul Dans de Bragadiru. Cum se vede România în direct. Însemnările din acest volum vizează, cum spuneam, aspecte ale României profunde, filtrate prin
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
să n-o recunoașteți pe doamna Sorescu de la parter, o persoană probabil pensionară, restanțe zero, fond de rulment opt sute de mii?" (p. 30) Telefoanele primite în timpul emisiunii, sutele de e-mail-uri zilnice, scrisorile venite prin poștă îl pun pe jurnalist în contact cu tot felul de oameni și probleme. Încearcă să le ghicească emoția, speranța pusă în acest demers, adesea disperat, modul lor de a gîndi și de a reacționa. Se pune în pielea lor, asemenea prozatorului care își asumă, pe rînd
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
au nici un rost pentru că nu vine nimeni. Din cînd în cînd ridică receptorul și formează un număr. La capătul celălalt e iluzia unei lumi care ascultă și singura lor șansă să știe dacă mai contează" (p. 125). Fiind în permanent contact cu dramele celorlalți, jurnalistul ajunge să mediteze și la propriul său destin, la eșecurile care stau în spatele unei cariere publice de succes. În permanență el este tentat să-și compare destinul cu al celorlalți, să-și calculeze izbînzile și eșecurile
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
Ioana Flora, Vlad Zamfirescu, în scenografia lui Andu Dumitrescu. M-a tulburat descoperirea unei piese cu o scriitură fermă, cu un tip de adresare directă, tranșantă, nu neapărat devoalat americană. Mi s-a părut, de asemenea, o izbîndă intrarea în contact cu acest scriitor vînat de Hollywood, de pildă, și obținerea drepturilor de autor astfel încît nimeni să nu trebuiască să-și amaneteze proprietăți sau chiar ziua de mîine. Probabil că dialogul cu acești artiști, intermediat de reprezentanta lui, l-a
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
nu doar prin religiozitate, prin "grija tainică a mîntuirii" ce-i străbate întreaga acțiune, ci și prin ideea reabilitării individului, a personalității ocultate de o aritmetică a colectivismului mistificator. El constata cu mîhnire o "scădere a religiozității", o reducție a contactului cu absolutul produsă de înțelegerea eronată a factorului religios în baza unor raporturi sociale alterate.
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
de mașină de scris, ci numai de un condei. A.R.: Și Dvs. scrieți de mînă? Vă mulțumesc că îmi oferiți o confirmare. Mă absolviți de un lucru de care mă rușinez. A.O.: Am să-ți ofer și rațiunile. Contactul direct cu condeiul și cu hîrtia e un act senzual. Și apoi eu obișnuiesc să schițez pe marginea paginii mici caricaturi, desene ale personajelor mele. Simt nevoia să creez un haos pe pagină. Lucruri pe care nu le pot face
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
fel de carte. Așa încât în această perioadă cărțile mele au fost inițial contractate de alți scriitori, numele meu fiind pe Ťlista neagrăť. Încheiau ei contractele în locul meu, iar după ce manuscrisul era acceptat declarau cine este adevăratul autor. M.I.: Domnule Elvin, contactul dvs. îndelungat și strâns cu lumea teatrului se datorează așadar unei răsuciri a destinului! La urma-urmei, unei decizii administrative, unei sancțiuni... B.E.: Da. Eu am stat trei ani de zile fără slujbă. Mă mulțumesc să observ: condiția de șomer... M.I.
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
secretarul literar al Teatrului de Comedie - vroia să se dedice literaturii. Și pentru că avea nevoie de un înlocuitor, de un secretar literar la Teatrul de Comedie, m-a propus pe mine. m-am înțeles din primul moment cu Radu Beligan. Contactul cu lumea teatrului n-a fost însă chiar ușor. Mai întâi fiindcă, dacă citisem foarte mult teatru, nu îl citisem Ťtridimensionalť, așa cum e nevoie ca să fii un bun secretar literar. În al doilea rând, eram foarte departe de a cunoaște
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
ministru de Externe, fost vice-prim-ministru, fost membru în tot felul de comitete și comiții internaționale, trântește un articol de-o agresivitate fără precedent în zona ,oamenilor fini" din mijlocul cărora provine. Chiar și pe vremea lui Ceaușescu, dl Severin avea contacte cu lumea internațională și știa care sunt cutumele, în ce constă diferența între un democrat și un, să zic, adept al teoriilor rasiste. Ei bine, toate acestea s-au șters ca buretele din clipa în care a intrat, cu arme
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
1934 contele von Schulenburg, ministrul german la București, comunica la Auswärtiges Arnt, cu mențiunea ,Urgent"1): ,Cunoscutul om politic român, profesorul Nae Ionescu, sosește la Berlin în jurul datei de 17 iunie, într-o vizită de 14 zile, spre a lua contact cu conducerea Germaniei de astăzi. Este un apropiat al grupărilor radicale de dreapta, dar în același timp și un om de încredere al regelui fiind, probabil, foarte bine informat asupra stărilor de lucruri locale. Vă rog ca, în măsura posibilului
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
Primul lucru care te șochează în România e murdăria indescribtibilă a spațiilor publice. Fie că e vorba de gări, săli de așteptare la poliție, clase de școală, universități, stadioane, spitale, un jeg multisecular acoperă suprafețele cu care intră ochiul în contact. La cincisprezece ani de la căderea comunismului, poți identifica, în locurile publice, de la restaurant la instituții de stat, w.c.-urile prin simpla, fetida lor calitate olfactivă. Cât despre limbajul în spațiile publice - aproape că nu mai e nimic de spus. Când
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
Este editată la Londra și prevede, la capitolul România, două tipuri de articole: unul mare, un entry, cum spun ei, de sinteză, pe care l-am scris, și foarte multe articole de cazuri de cenzură particulare. Eu am intrat în contact cu editura, adică ei m-au descoperit pe mine la o recomandare oarecare, și am mai introdus foarte multe cazuri pe care ei nu le știau. Eu personal am mai scris un singur articol, mic, despre procesul de presă din
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
fi pregătit calea unui Corot și a pictorilor de la Barbizon" ne spune Isabelle Dubois, conservator al patrimoniului la Muzeul de artă din Lyon, de unde provin lucrările expuse. Este o opinie care nu ne poate fi indiferentă nouă românilor, al căror contact cu Barbizonul a fost nu numai salutar ci și decisiv. Cât mă privește, dincolo de acest argument acord o prețuire deosebită rolului jucat de Valenciennes în pictura de plein-air, unde, mai către sfârșitul secolului al XVIII-lea, s-a dovedit preocupat
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
hăruiți cu ceva în plus. Acel ceva care se adaugă modestiei lor structurale. Vorbesc aici despre artiștii autentici și nicidecum despre aceia, nu puțini, care transformă textele într-o suită de șabloane, grave ca efect, insuportabile atunci cînd intri în contact cu ele. Șabloane care se strecoară parșiv în creierii copiilor, cu care lupți greu, care îi îndeamnă la mimetism și nu la inovație, la maimuțăreli ieftine, la facile tipare de gîndire, la stîlcirea limbii române, la o lălăială în rostire
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
în acest fel, nu numai ca maculatură a unei epoci bolnave, ci și sub sigla expresivității involuntare, într-o lumină nouă, în care vechile poncife stârnesc râsul. Spre deosebire de această producție de serie ideologică, perisabilă, menită parcă din start alterării la contactul cu aerul, proza scurtă a lui Constantin }oiu impresionează prin maturitate artistică și prin prospețime. Autorul se dovedește, la a doua carte, pe deplin familiarizat cu tehnicile prozei moderne, stăpân pe mijloacele lui, un artist al modalităților literare economicoase, în
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
activ la transformarea realității, inspirând cititorilor săi optimismul revoluționar și dându-le claritatea țelului și perspectivei, nestrămutata încredere în victoria marilori idealuri ale umanității. Pentru ca aceste sarcini să fie îndeplinite este necesară studierea și cunoașterea profundă a vieții de către scriitor, contactul permanent cu oamenii muncii, o participare activă la viața obștească." De la directive privind activitatea de creație, se trece la stabilirea modului în care un scriitor trebuie să-și trăiască viața și să se formeze ca intelectual: Nimic nu poate dăuna
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
viața obștească." De la directive privind activitatea de creație, se trece la stabilirea modului în care un scriitor trebuie să-și trăiască viața și să se formeze ca intelectual: Nimic nu poate dăuna mai mult creației unui scriitor decât lipsa de contact cu realitatea, cu munca eroică și viața de toate zilele a muncitorilor și țăranilor, decât închiderea scriitorului într-un cerc strâmt de așa-zise interese Ťpur literareť. Cetățean al patriei sale socialiste, purtător al ideilor înaintate ale timpului său, scriitorul
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
poți să te duci la o femeie, la un colț de stradă și să începi să strigi la ea și, zece minute mai tîrziu, e înapoi la tine acasă, unde face tot felul de lucruri. Nu de puține ori primul contact fizic, prima atingere a fost o palmă sau o îmbrîncitură: mîna ei pleznind expresia de ușor... ce? nesaț? dispreț? de pe fața lui Tod " (p. 78). Iată cum insolitarea are cîștig de cauză (limbajul și construcția deopotrivă). Formaliștii să trăiască! O
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
că, în cazul unei traume, memoria e automat amputată. Dar dacă adaugi la asta o lipsă de somn - cam de un an - care e reacția scontată? Protagonistul e bombardat cu bucăți de amintiri și singura lui șansă pentru a relua contactul cu realitatea e să pună cap la cap o imagine defavorabilă pentru el. Cât de defavorabilă, asta veți afla văzând filmul, n-ar fi o pierdere de vreme, dar nu vă așteptați la cine știe ce revelație. Nu mai am prea mult
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
aceea și el un fel de mic personaj local - era directorul Regionalei CFR -, a tratat cu directorul liceului o convenție: eu primesc zece din oficiu până la sfârșitul anului, nu mai sunt examinat nici o dată, și în felul ăsta se evită contactul direct cu acel examinator. Nu-i dau numele, fiindcă fiul său este profesor la Iași și este o familie cunoscută. Dar pentru mine este un lucru absolut odios să fiu bătut pentru că am scris un articol, pentru că am debutat, pentru că
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
devenit clujean dintr-o întâmplare, între timp familia mea s-a stabilit la Cluj. Dacă s-ar fi stabilit la Călărași, m-aș fi dus la Călărași. Dar s-au dus la Cluj. Acolo erau ierarhii locale. Am venit în contact cu ierarhiile locale și cu un fenomen care încă mai dăinuie. Este un anumit provincialism și un anumit regionalism. Vine ăsta de unde vine, ne dă nouă lecții și așa mai departe. Nici acuma nu sunt bine integrat Clujului. Din fericire
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
geografică a lumilor sonore arhaice și antice este din multe puncte de vedere amendabilă, o anume afiliere a acestor categorii sonore fundamentale la marile perioade ale istoriei muzicii europene poate fi acreditată căci, cel puțin la o primă luare de contact, monodia este solidară Antichității și Evului Mediu, polifonia - Renașterii și Barocului, omofonia - Clasicismului și Romantismului, în timp ce aclimatizarea eterofoniei s-a produs abia în secolul 20 (adică în plin Modernism). Astăzi, odată cu Postmodernismul, asistăm la o recapitulare a sintaxelor muzicale, la
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
literar pe care l-ar fi râvnit. De la el putea primi confirmarea că merge pe drumul cel bun, că respectă un canon clasic (claritate, echilibru, ordine, armonie). Altcineva nu-i putea garanta că performanța e valabilă estetic. Pentru nevoi de contact social, găsise un Protector, o Călăuză. Poetul era însă străbătut și de alte impulsuri, nu întotdeauna străvezii, sigure. îl ispitea călătoria în necunoscut, în zone de taină, cutreierate de îngeri fără sex, de ființe androgine, de strigoi, unde guverna somnul
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
umor, într-o atmosferă de calm și bună dispoziție tonifiante. După trei ani, eram în București, într-o deplasare. Spre bucuria mea, se anunța la Ateneu conferința sa despre Voltaire. Sincer să fiu, eram curios să văd cum evolua în contact cu marxismul. Spre satisfacția noastră, conferința sa se strecura prin marxism discret, subtil, cu eleganță și competență, fără nici un citat, fără nici o aluzie, o impunătoare, cel puțin, în acel context, demonstrație de forță și demnitate intelectuală. Mărturie a unui caracter
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
de cultură europeană - cea românească - la alta, în Occident. în imaginea sa despre sine însuși, el aborda cultura occidentală "de la egal la egal". În volumul Prezențe românești și realități europene, cei care citesc cu atenție paginile în care sînt descrise contactele sale intelectuale cu personalități culturale occidentale nu pot să nu remarce faptul că întîlnirile au fost destul de puține și de prea redusă însemnătate. În Danemarca, este invitat la catedra de limba română din Aarhus ("lingviști și critici danezi"", p. 170
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]