33,831 matches
-
Magda Teodorescu Colm Tóibín (n. 1955) a devenit un nume de referință în proza irlandeză contemporană, și nu numai. A absolvit University College of Dublin, la fel ca Joyce, și imediat a plecat din Irlanda să cutreiere lumea. Primul popas, cel mai atașant poate, a fost Spania, mai precis Barcelona; a cunoscut franchismul, urmele anarhismului (din
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
lumea în care am fost născuți, este o consecință a pierderii puterii de a discerne între bine și rău și adevăr și fals". Mai de curând, în revista 22 (nr. 17/2002), Traian Ungureanu spulberă orice circumstanțe atenuante cu privire la istoria contemporană în spațiul carpatic: "Ei s-au simțit solidari cu comunismul nu pentru că i-au acceptat filozofia, ci pentru că au putut trăi mai departe în indiferență, în ignoranță, într-adevăr biologic". Articolul respectiv poartă ca subtitlu istoria României trece în șoaptă
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
râdă în hohote de parcă îl gâdila cineva. Râdea de prostia mea. Apoi râsul a devenit nervos, spasmodic și la sfârșit a întrebat cu luciditatea și groaza omului aflat întâmplător într-un azil de nebuni: "Care revoluție?!". Cea mai cunoscută răzvrătire contemporană împotriva obedienței românești aparține, fără îndoială, Anei Blandiana cu "Eu cred că suntem un popor vegetal..." și alte versuri. Care, au fost combătute la numai câteva zile de la publicare, în 1985, de un anume Dumitru Tabacu în Săptămâna culturală a
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
expoziții, un potret de ansamblu al lui Ilie Boca am încercat să-l schițez cu un alt prilej. El suna astfel, iar invocarea întregește substanțial schița de mai sus: Ilie Boca este unul dintre cei mai mai importanți pictori români contemporani. Opera sa extrem de variată și de o bogăție rar întîlnită, atît în ceea ce privește întinderea propriu-zisă cît și anvergura ei lăuntrică, s-a structurat de-a lungul a peste trei decenii în jurul unei viziuni perfect unitare și al cîtorva coordonate mari. În
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
cam tot ceea ce fizic și moral este cu putință; de la tehnici la materiale și de la organizarea strictă a imaginii la viziunea largă, integratoare. Ca viziune și ca tip de sensibilitate el nu poate fi asociat decît cu doi artiști plastici contemporani, unul de o discreție aproape autistă, celălalt uitat prea repede de o posteritate instalată prematur. I-am numit pe Florin Mitroi și pe Geta Năpăruș. Cu primul, Ilie Boca are în comun sensibilitatea, rafinamentul unic al privirii și un interes
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
se știe că în epocă, cititorii așteptau ziua de vineri ceea ce însemna apariția săptămânalului, anume pentru tableta lui G. Călinescu, privită ca un plămân prin care se mai putea respira. O mărturie sunt versurile lui G. Ursu: "Colțul din dreapta a Contemporanului/A devenit un spațiu privilegiat/ Cum privilegiat este spațiul din preajma marilor/ mase stelare în teoria relativității generalizate/ O acumulare a liniilor de forță,/ Un loc, la drept vorbind, puțin nebun,/ Grație lui Călinescu." 1) G. Călinescu - Viața lui Mihai Eminescu
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
sută de texte: inițiativa celor cinci studenți regizori de la UATC - provocarea adresată celor interesați de a scrie teatru - se situează în spațiul larg dintre nevoia de real și dragostea pentru caii verzi de pe pereți. Constatările întristate cu privire la absența dramaturgiei românești contemporane de pe scenă - volumele cu piese tipărite, destinate posterității, în prezent par niște fete bătrâne la nunțile altora - sunt înlocuite de dorința tinerilor artiști de a verifica textul prin scenă. Oricât de valoros ar fi premiul sponsorizat de Fundația Rațiu (atrasă
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
Maiorescu. Se numără printre cei mai aprigi militanți în favoarea criticii estetice, debarasată de prejudecăți sociologiste ori istoriste. (Să stăvilim, scrie el în stilul prețios al unora din articole, "surparea peste valorile artistice a unor terenuri limitrofe"). Ca și alți critici contemporani cu el, Streinu a pledat cauza modernismului literar, în poezie, ca și în roman, pe care l-a teoretizat și sprijinit Lovinescu imediat după primul război. Eseul lui din 1938 despre poezia modernă în varianta ei "pură", și cele trei
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
fără volutele ipocrit-malițioase ale stilului lui Perpessicius, dar și fără recea chirurgie critică din cronicile lui Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu se distinge prin noutatea și curajul multora dintre analizele sale, îndeosebi, dar nu exclusiv, cele despre scriitorii clasici. Nici unul dintre contemporani n-a fost mai decis modern în preferințe decît el. , Vladimir Streinu are o popularitate incomparabil mai mică decît ceilalți mari critici interbelici, pe care însă n-o merită cîtuși de puțin. Recitiți-l și veți vedea că nu e
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
ca monografist o dată cu cartea. De la aceste stridențe de tinerețe va ajunge treptat exact la tipul de cercetare occidental despre care vorbeam la început, adică cercetarea bazată pe documente, pe reconstituirea atmosferei de secol 19, pe texte inedite și mărturii ale contemporanilor. Tot în acest prim capitol ar mai fi de semnalat o a doua meteahnă, de data asta mai persistentă, chiar dacă asumată cumva auto-ironic în prefață: mania freudismelor. Astfel, Amintirile stau sub semnul "absenței tatălui", școala aduce cu ea un "complex
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
sunt, în schimb, intens narativizate; chiar când faptul brut e banal, discursul îl transformă, prin procedee care se plasează la limita dintre real și ficțiune" (p. 27). În partea a doua a cărții, intitulată Stiluri, limbaje și tipuri de texte contemporane, Rodica Zafiu scrie despre limbajul informatic, mica publicitate ca "document lingvistic și sociologic" (de la oferte de serviciu până la anunțurile de vrăjitorie putând fi detectați adevărați "indici" de istorie a mentalităților), reclama și limbajul publicitar, comentariul sportiv, limbajul bisericesc, politic și
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
lui Cioran. Ca și Nae Ionescu în prefața la De două mii de ani, Cioran e un antisemit metafizic, nu unul emoțional. Și care nu urăște. E. Ionesco n-are ce căuta într-o carte consacrată "uitării fascismului" de către cei doi contemporani ai săi. Și, totuși, Lavastine îi rezervă un număr comparabil de pagini. Singurul element care ridică unele întrebări este prezența lui ca diplomat român la Vichy (1942-1944). Se poate deduce însă lesne, din chiar documentele pe care ni le furnizează
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
Pavel Șușară Dacă lumea contemporană, în ansamblul ei, trăiește într-o continuă stare de asediu informațional, România de astăzi, tot în ansamblul ei, trăiește, de peste un deceniu, sub tirania Opiniei. Dintr-un popor pastoralo-agrariano-lirico-fatalist, e drept, și cu niște crize de febră industrială ale căror
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
cîntînd o "jale nemotivată de popor străvechi") ori Negoițescu pe Bolintineanu (ale cărui "sonuri" îl prevesteau pe Ion Barbu), dovadă chiar multe din interpretările pe care noi înșine le dădusem celor vechi, voind cu tot dinadinsul să facem din ei contemporani ai noștri. Chiar dacă mutații atît de profunde se petrec rar în poezie și în percepția ei, e normal să existe o "evoluție" a gustului, care e și una a poeziei înseși. De fiecare dată cînd se schimbă criteriul poeticului, poezia
Poezia adolescenței, adolescența poeziei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15208_a_16533]
-
sau mai tîrziu toți poeții "cad" în adolescența și chiar în copilăria literaturii. Numai ce asemeni nouă ni se par adulți. Continuăm să ne formăm după chipul și asemănarea poeților adolescenți înainte de a ne bucura din plin de maturii noștri contemporani. Așa merg dintotdeauna lucrurile.
Poezia adolescenței, adolescența poeziei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15208_a_16533]
-
mai mult despre Benjaminul preocupat de metafizică și idealism, influențat de Goethe, Hölderlin, Kant și Schlegel, despre autorul care ar fi putut să trăiască în alt secol decât zbuciumatul veac XX. Oscilarea lui Walter Benjamin între filosofia abstractă și problemele contemporane a devenit emblematică abia în zilele noastre: în globalizare, trăim cu toții în mai multe lumi deodată. S-a spus că "latura modernă" a spiritului benjaminian s-a conturat datorită invaziei de fotografie, datorită imaginilor multiplicate demonstrând că omul rămâne după
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
Roxana Racaru Eseurile lui Claude Karnoouh, pe urmele lui Baudrillard și ale altor observatori pesimiști ai fenomenului postmodern (modernitatea tîrzie), aduc, de pe poziții esențial antropologice, argumente în favoarea ideii că pierderea fundamentelor metafizice ale lumii contemporane (și cu ele a ideii de Bine, Adevăr, Frumos) a dus la trista degradare a democrației, devenită democrație de masă: "democrația de masă e aceea în care cetățenii nu sînt decît niște furnizori de opinie pentru sondaje, niște consumatori stimulați
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
global în muzică și, nu în ultimul rând, o miniatură muzicală pentru două saxofoane - Chant-Son - tipărită în manuscris, spre edificarea lectorului. Prin aceasta nu doar se consacră un creator și o operă, ci se atrage atenția și asupra fenomenului muzicii contemporane românești. Profit de această ocazie pentru a schița sumar un portret estetic și ideatic al acestui mare compozitor român, astfel cum se relevă cititorului german din grupajul tematic al revistei. Viziunea teoretică Trei sunt ideile fundamentale ale gândirii muzicale a
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
Foucault începând cu 1986, înainte de a fi transferate în urmă cu doi ani la IMEC. Arhiva foucaldiană reprezintă arhiva celuilalt și în sensul că este frecvent heterografă, fapt evidențiat mai ales de când fondurile au fost transferate la IMEC; regăsind arhivele contemporanilor săi la IMEC, arhivele lui Foucault s-au transformat și multiplicat. Putem oferi unele exemple de intersectare a arhivelor: Foucault-Allio în jurul figurii lui Pierre Riviere, Foucault-Genet, Foucault - Barthes, Foucault-Guattari, Foucault-Althusser, Foucault -Barbedette; dar probabil nu e nimic surprinzător aici, ci
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
Caraman la Ion Taloș și Ioan Șerb, de la Mircea Eliade la G. Călinescu, de la Ovidiu Papadima, Gh. Vrabie la Adrian Fochi este adevărat. După cum, tot atît de adevărată este deschiderea spre studii de ultimă oră, manifestînd interes față de cîștigurile științei contemporane din studiile lui Nicolae Constantinescu, Reflexe în folclorul românesc, cu perspectiva asupra antropologiei structurale, sau orientarea spre structuralism și semiotică a lui Radu Niculescu, în Metoda structurală în etnologie. Poate părea greu de crezut că o asemenea cercetare densă să
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
în urmă, dl Ieronim Tătaru, despre debut și tot tacîmul. Mizeria criticii literare În STEAUA (nr. 1), dl Horia Poenar își prefațează recenzia la două volume ale scriitorului clujean Marius Jucan de cîteva rînduri despre critica literară actuală: "Critica română contemporană cu greu poate purta într-adevăr acest nume. Redusă în general la insipide cronici de întîmpinare, prea puțin capabilă a produce texte cu relevanță teoretică sau istorică, aceasta se zbate de aproape un deceniu într-o zonă confuză, în întuneric
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
ceva nou, ne-am obișnuit cu biografismul optzeciștilor. Ioana Nicolaie a frecventat de altfel cenaclul lui Mircea Cărtărescu din Facultatea de Litere; biografismul era acolo la el acasă. Surprinzător e cum "tînăra fată", supusă atîtor influențe celebre din literatura română contemporană, reușește în acest volum, pentru prima dată, să fie atît de ea însăși, să-și acordeze un instrument personal, de un autentic incredibil. De la amintirile humuleșteanului la farmecul dureros de dulce al Floricăi lui Ion Pillat, trecînd prin toată moda
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
pur și simplu și îmbie la citare. în plus nu e din familia poeziei despre care trebuie discutat foarte mult, textul în sine ridiculizează eventuala parafrază și asta e o mare calitate. Cei care nu prea mai cred în poezia contemporană pot suferi o criză în credința lor la sfîrșitul acestui volum, nu neapărat pentru că această tînără poetă ar veni să dărîme scepticismul național printr-o genialitate devastatoare, ci pentru că are exact acea doză de naivitate și de prospețime care zdruncină
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
confesează în cele din urmă, că se conduce după "un model generativ-transformațional scornit de mine". În noul excurs - Studii de tipologie filmică - modelul este ilustrat prin analiza comparată a "tipului de subiect" și a "formelor de subiect" din trei filme contemporane pe cale de a deveni clasice: Pădurea spînzuraților de Liviu Ciulei, Pulp Fiction al lui Quentin Tarantino, Arizona Dream de Emir Kusturica. Ele se adaugă cercetării "altor șapte scenarii și filme", confirmată de "alte descrieri de ritmeme din șaisprezece filme și
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
a tinerei eseiste Elena Dulgheru - Tarkovski. Filmul ca rugăciune - se apropie oarecum de a trilogiei filmologice semnalate mai sus. Debutanta anunță și ea un al doilea volum, confin cu primul, care ne intrigă de la titlu: Imaginea paradisului în filmul est-european contemporan. Intervine însă cel puțin o diferență notabilă, în afara celei de anvergură: după cîteva recenzii prompte, în cunoscutul registru ziaristic adjectival, cartea recent editată e deja una controversată. În diferend acut cu numitele recenzii și cu prefațatoarea micului tom (M. Cernat
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]