1,040 matches
-
Universitatea din București (din 1864), membru fondator al Academiei Române, înființată în 1866, fondator, în 1865, alături de C. Esarcu, al Ateneului Român din București în cadrul căruia prezenta numeroase conferințe, redactor al gazetei înființate de el, Informațiunile bucureștene (1869-1871) precum și al Revistei contimporane etc. Observația lui Bacalbașa că influența sa asupra tineretului era totuși destul de redusă - în comparație cu activitatea sa culturală multilaterală, neobosită - este exactă. 343. Mihail Gheorghiade Obedenaru (1835-1885) a avut preocupări multilaterale: a fost medic primar al spitalului de copii din București
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru ca după aceea să se manifeste ca un violent antijunimist în publicația ieșeană Apărătorul legii (1876). Printre tinerii liberali bucureșteni el ar fi putut să dobândească o oarecare popularitate prin versurile sau traducerile trimise de el revistelor din Capitală: Revista contimporană (1874), Revista junimii (1875), inițiată de un grup de elevi (Paul Scorțeanu, Barbu Păltineanu, viitorul Tache lonescu, semnând acum Demetru G. Ionescu ș.a.), Revista literară și științifică ș.a. 17. În anii la care se referă Bacalbașa (1872- 1875), poetul Alexandru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Anunț reprodus din: TRC., an. XII, nr. 1165, 28 noiembrie 1874, p. 3. Se juca Norma, operă în 3 acte de Bellini. 25. „Revista locală în 7 tablouri“ Cer cuvântul fusese scrisă de un grup de literați din cercul Revistei contimporane: Petre Grădișteanu, Nicolae Țincu, M. Zamphirescu, Oscar Eliat, Ciru Oeconomu, Al. Lara; era inspirată de evenimente la ordinea zilei (printre care, de pildă, amânarea de neînțeles a inaugurării statuii lui Mihai Viteazul), slujind, totodată, campaniei de răsturnare a guvernului conservator
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Suliotis ori Alexandru Bădărău s-au remarcat și în viața publică. Despre Christodul Suliotis (1854-1908), majoritatea istoricilor și biografilor rețin studiile sale doctorale în drept la Geneva (1870), respectiv în litere și filosofie la Berlin 50. Doar Dimitrie Rosetti (Dicționarul Contimporanilor) și Lucian Predescu (Enciclopedia României. Cugetarea) vorbesc despre studiile sale de la Bruxelles 51. Christodul Suliotis a ajuns liderul conservatorilor brăileni (și al takiștilor mai tarziu), fondând organul de presă al acestora, "Conservatorul Brăilei" (1901), fiind ales deputat, respectiv primar al
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité féminine dans la seconde moitié du XIXe siècle roumain, Editura Universității din București, București, 2008
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pe un anume Tase M. Athanasiu, născut la București în 1857, care avea un doctorat în științe politice și administrative obținut după studii efectuate la Universitatea din Liège, iar apoi la cea din Gând. Iar în Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897, p. 173, era menționat un anume Dumitru Stăncescu, născut în 1866 la București, și el titular al unui doctorat în științe politice și administrative la Universitatea din Liège. 41 Dim. R. Rosetti, Dicționarul
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897, p. 173, era menționat un anume Dumitru Stăncescu, născut în 1866 la București, și el titular al unui doctorat în științe politice și administrative la Universitatea din Liège. 41 Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, p. 136. 42 Ibid. 43 Lucian Predescu, Op. cît., p. 559. Vezi Lucian Nastasă, Op. cît., p. 303. De asemenea, Ion Mamina, Monarhia constituțională în România. Enciclopedie politică. 1866-1938, Editura Enciclopedica, București, 2000, pp. 350, 357, 360. 44 Constantin C.
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900", Editura Academiei RSR, București, 1979, pp. 821-822; Toader Buculei, Op. cît., pp. 223-224; Stoica Lascu, Partidele politice la Brăila în perioada 1875-1914. Mărturii de epocă, p. 311 etc. 51 Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, p. 179. Lucian Predescu, Op. cît., p. 825. 52 Toader Buculei, Op. cît., pp. 223-224. 53 Ibid., p. 224. 54 Ion Mamina, Ion Bulei, Op. cît., p. 164. 55 Ibid., pp. 64-65. 56 Calcul făcut după Union des Anciens Étudiants
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
existent. El se ridică împotriva culturii unilateral intelectualiste și materialiste, susținută de contemporanii săi, cu mai multă înverșunare decît se ridicase, alături de ei, împotriva organizării oficiale existente a vieții sociale. "Rousseau poate fi considerat ca mergînd alături, dar și în contra contimporanilor săi."8 Mult mai avansat în previziuni și exprimîndu-se într-o formă mult mai puțin voalată, Rousseau nu numai că denunța viciile regimului feudal, dar vestea inevitabila lui prăbușire. "Poate nici unul dintre marii gînditori care au precedat și pregătit, într-
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
REVISTA CONTIMPORANĂ, publicație literară, culturală și științifică apărută la București, lunar, de la 1 martie 1873 până la 1 iunie 1876, cu o întrerupere în perioada iulie-octombrie 1875. A fost condusă de un grup de literați și publiciști, printre care Petre Grădișteanu, V.A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289193_a_290522]
-
și religie publică C. Leonardescu. Articolele de filosofie aparțin, cele mai multe, lui Șt. C. Michăilescu, iar cele de istorie lui C. Esarcu, Al. Papadopol-Calimah și Anghel Demetriescu. La 1 iulie 1876 R.c. fuzionează cu „Revista literară și științifică”, devenind „Revista contimporană, literară și științifică”. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289193_a_290522]
-
director la Prefectură, contabil la Teatrul Național din București (1899) și referendar la Curtea de Conturi. Pentru că, în timp, s-a afiliat la mai multe grupări literare bucureștene, Ț. este acceptat și în publicații foarte diferite: „Columna lui Traian”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Ghimpele”, „Literatorul”, „Revista literară”, „România literară”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista nouă”, „Revista Alexandri”, „Generația nouă”, „Lumea ilustrată”, „Revista theatrelor”, „Universul” și „Universul literar”, „România”, „Zeflemeaua”, „Pleiada”, „Revista literară și politică”, „Ilustrațiunea națională” ș.a. Modest artizan al scrisului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
librete de operă (Salvadore Commarano, Lucia de Lammermoor și Saffo, Antonio Ghislanzoni, Aida ș.a.), în 1870-1871 figurând și ca subdirector la „Eco musicale di Romania”. Tot acum improvizează comedii într-un act, 1 aprilie (1873), 1 mai (1874), Mărțișor („Revista contimporană”, 1875), piese facile, spumoase, cum sunt și altele, după 1900. Produce în colaborare cu Petre Grădișteanu, Mihail Zamphirescu, Ciru Oeconomu, Al. Lara și Oscar Eliot revista umoristică Cer cuvântul! (1874), iar cu V. A. Urechia și Th. A. Myller Răpirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
Scrieri, IV, 382-386, V, 171-174; Ibrăileanu, Opere, I, 224-253, III, 3-23, 271-275, IV, 466-467; Maiorescu, Critice, III, 267-273; Pușcariu, Cinci ani, 45-46, 74-76, 108-110; Trivale, Cronici, 320-322; Botez, Scrieri, 58-67, 222-225, 288-295; Davidescu, Aspecte, 149-151, 439-441, 452-455, 621-624; Vasile Savel, Contimporanii, I, Arad, 1920, 119-121, 169-175; George Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. Al. Săndulescu, București, 1971, 372-374; Aderca, Contribuții, I, 193-198, 619-621, II, 439-441, 450-453; Perpessicius, Opere, II, 263-265, 287-291, 315-318, 350-352, III, 116-120, IV, 110-114, 116-120, 308-311, V, 73-77, 279-283
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Chiar dacă mariajul nu va dura, relația de prietenie dintre cei doi continuă pe tot parcursul vieții. Q. funcționează ca profesoară de literatura română și istorie la Institutul Notre-Dame din București, apoi ca translator de limba franceză în Ministerul Muncii. Colaborează la „Contimporanul”, „Tiparnița literară”, „unu”, „Chemarea”, „Clopotul”. Semnătura pentru care optase apare pentru prima oară în săptămânalul „Deșteptarea politică și socială” din Iași (2/1917), sub un articol de atitudine feministă. Revista se edita datorită moștenirii primite de Q. în urma decesului tatălui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
atitudine feministă. Revista se edita datorită moștenirii primite de Q. în urma decesului tatălui său, conducerea asumându-și-o Ion Vinea. În paginile publicației sunt găzduite scrieri de B. Fundoianu, Tita Bobeș, I. Ludo, Alexis Nour. Abia odată cu apariția revistei avangardiste „Contimporanul”, la care va fi o colaboratoare constantă între 1923 și 1931, Q. va fi prezentă și cu versuri, grupate, mult mai târziu, sub titlul Nocturne, într-o plachetă din 1968. Ciclul Dedicații, care deschide singura ei carte, reunește versuri adresate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
destul de precoce, îi este găzduit în 1903 de „Tribuna”. Ulterior mai semnează versuri, uneori și cu pseudonimele M. Munte și Mihail Tallianu, în „Prezentul”, „Ilustrațiunea literară”, „Traian Demetrescu”, „Biblioteca modernă”, „Rodica”, „Carmen”, „Junimea”, „Românul literar și politic”, „Ilustrațiunea națională”, „Capitala”, „Contimporanul”, „Făclia”, iar după primul război mondial scrie în ziarele la care a lucrat sau în reviste precum „Literatorul”, „Flacăra”, „Gloria României”, „Imaginea”, „Acțiunea” ș.a. În răstimp traduce, pare-se foarte bine, numeroase librete de operă. Relativ târziu își adună o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
toate acestea, prin implantarea într-un mediu specific, o creație originală, plină de haz, sortită unei cariere triumfale, aceasta și datorită unor interpreți ca Matei Millo sau, mai încoace, Miluță Gheorghiu. În „cânticelele comice”, A. configurează o „galerie de tipuri contimporane”, unele imortalizând figuri pe cale să dispară (Surugiul, Paraponisitul, Barbu Lăutarul), altele înfățișând imperisabili marțafoi (Sandu Napoilă ultraretrogradul, Clevetici ultrademagogul). Satira e mai densă în „cânticele”, siluetele sunt mai pregnante, în genere, decât în comedii, care, și ele, se structurează în jurul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
cursul inferior al Liceului „Sf. Sava” și, mai târziu, director al internatului acestei școli. Prieten cu D. Aug. Laurian și cu Șt. C. Michăilescu, a colaborat la „Tranzacțiuni literare și științifice” și a fost în comitetul de redacție al „Revistei contimporane”. După ce face studii de limbă și literatură latină (1877-1881) la Berlin predă la cursul superior al Liceului „Gh. Lazăr”, la Seminarul „Nifon”, conduce Liceul particular „Sf. Gheorghe”. A fost membru și conferențiar al Ateneului Român, vicepreședinte al Ligii Culturale, fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
B. Delavrancea, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale ș.a. Colaborarea la publicațiile din epocă, discontinuă, se caracterizează prin diversitate și eclectism. În „Națiunea”, „Conservatorul”, „Timpul” ori „Epoca”, gazete de orientare conservatoare, publică articole politice. La „Tranzacțiuni literare și științifice” și la „Revista contimporană” se manifestă mai ales ca istoric, interesul pentru ideile lui H. Taine fiind relevant (Domnul Taine, 1876). Societatea Academică Română îi încredințează în 1876 traducerea Istoriei romane a lui Dion Cassius, tipărită „sub privegherea domnului G. Sion” în 1878, lucrare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
și actori..., București, 1944, 167-181, 217-219; Arghezi, Scrieri, XXIII, 187-217, XXVII, 119-125; P. Locusteanu, Cincizeci figuri contemporane, București, 1912, XC; Iorga, Oameni, II, 19-21; Eftimiu, Portrete, 511-517; Trivale, Cronici, 337-342; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, București, 1955, 175-178; Vasile Savel, Contimporanii, Arad, 1920, 73-94; Fundoianu, Imagini, 228-231; Natalia Negru, Helianta. Două vieți stinse, București, 1921; Davidescu, Aspecte, 227-230; Silvia T. Balan, Opera literară a poetului Dimitrie Anghel, București, 1925; Clarnet, Mitif, poetul florilor, București, 1929; Iorga, Ist. lit. cont., II, 112-113
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
9 octombrie 1857", extras din Analele Academiei Române. Memoriile Secției Istorice, seria II, tom XXXIV, nr. 10, București, Librăriile Socec, 1913. Sumea, Ovidiu, I.C. Brătianu, Sibiu, Editura Asociațiunii, f. a.. Șoimescu, N., România, Rusia și Întreita Alianță. O pagină de istorie politică contimporană, București, Tipografia Modernă Gregorie Luis, 1889. Văcărescu, Theodor, "Venirea în țară a Regelui Carol", în Convorbiri Literare, nr. 10, octombrie, an XLVIII, București, 1914. Vitcu, Dumitru, Ivănescu, Dumitru, Turliuc, Cătălin, Modernizare și construcție națională în România. Rolul factorului alogen, 1832-1918
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Ibidem. 223 Ibidem. 224 Ibidem. 225 Raul V. Bossy, "Candidați străini la tronurile române în secolele XVIII-XIX", în Convorbiri literare, an 57, decembrie, 1952, p. 835. 226 I. N. Șoimescu, România, Rusia și Întreita Alianță. O pagină de istorie politică contimporană, București, Tipografia Modernă Gregorie Luis, 1889, p. 34. 227 Raul V. Bossy, op. cit., p. 836. 228 Apelul pe care Grecia îl făcuse în 1831 la Otto I de Bavaria, iar în 1863 la reprezentantul dinastiei daneze George I era cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
anunță ritmurile lui St. O. Iosif. B. este autorul unei drame, Dorman, cu un subiect situat în perioada formării poporului român, dramă ce a servit ca libret de operă (muzica Eduard Caudella), și al unei satire în versuri, Tala. Nuvelă contimporană (1882), având ca model poemul Rolla al lui Musset. SCRIERI: Tala. Nuvelă contimporană, Iași, 1882; Poezii, Iași, 1893; Doine, Iași, 1893; Poezii, pref. Ion Vitner, București, 1951. Repere bibliografice: Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară, îngr. și introd. Victor Vișinescu, București, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
un subiect situat în perioada formării poporului român, dramă ce a servit ca libret de operă (muzica Eduard Caudella), și al unei satire în versuri, Tala. Nuvelă contimporană (1882), având ca model poemul Rolla al lui Musset. SCRIERI: Tala. Nuvelă contimporană, Iași, 1882; Poezii, Iași, 1893; Doine, Iași, 1893; Poezii, pref. Ion Vitner, București, 1951. Repere bibliografice: Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară, îngr. și introd. Victor Vișinescu, București, 1972, 107-112; Anghel-Iosif, Portrete, 3-9; Călinescu, Ist. lit. (1941), 482-483, Ist. lit. (1982), 547-548
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]