2,215 matches
-
inconsistența cross-situațională este înrădăcinată în natura personalității. Pe această direcție, cei cu orientare situaționistă (Bandura, 1969; Mischel, 1968) au avansat câteva explicații, considerând că stabilitatea temporală, confirmată frecvent în detrimentul celei cross-situaționale, este în acord cu teoria învățării sociale. Mai precis, contingențele situaționale ar rămâne constante de-a lungul timpului și de aceea comportamentul amorsat de acestea ar fi, în mod paralel, stabil în timp. Totuși, această explicație nu este foarte robustă, întrucât, așa cum postulează punctul de vedere interacționist (Bowers, 1973), stabilitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mod paralel, stabil în timp. Totuși, această explicație nu este foarte robustă, întrucât, așa cum postulează punctul de vedere interacționist (Bowers, 1973), stabilitatea situațională a caracteristicilor obiective nu conduce neapărat persoana la reprezentări subiective sinonime în raport cu repetarea aceluiași context. Ca atare, contingențele obiective nu au nici o forță, atâta vreme cât nu-și păstrează caracterul invariant-temporal și în planul perceptiv. Ulterior, Mischel (1973) a revenit, introducând chiar o teorie social-cognitivă a personalității, în care variabilele persoană erau reintroduse în problematica consistenței. La fel a procedat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prezisă de o teorie explicativă - În care sunt specificate una sau mai multe din următoarele condiții: • Unele evenimente trebuie Întotdeauna să aibă loc Înaintea altora, succesiunea inversă fiind imposibilă. • Unele evenimente trebuie Întotdeauna să fie urmate de altele, pe baza contingenței. • Unele evenimente pot avea loc doar În urma altora, după un interval de timp specificat dinainte. • Anumite perioade de timp dintr-un studiu de caz pot fi marcate de clase de evenimente care diferă semnificativ de cele din alte perioade. Dacă
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
în civilizație (testul „intrării în timp”). Produs a ceea ce raportul Clubului de la Roma numește prima revoluție globală, geomodernitatea, transformare radicală a modernității, implică și nevoia oamenilor de a înțelege o multitudine de schimbări, de a se acomoda la starea de contingență indusă de globalizare. SCRIERI: Repere, București, 1967; Sfinxul, București, 1969; Cronica anului 2000, București, 1969; Aurul cenușiu, I-III, Cluj, 1971-1973; Pietre vii, București, 1973; Fire și noduri, București, 1975; Idei în mers, I-II, București, 1975-1981; Zidul și iedera
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
fel și cum o aplică criticul și teoreticianul, ori cum ar folosi-o criticul cultural. Mihaela Ursa susține că ficționalizarea ne poate debloca din criza relativismului cunoașterii, ne poate salva din naufragiul deconstrucției. Cu toate acestea, există, cred, o anumită contingență, ori rezistență, ce reține acest zbor de imaginare a unei matrice structurale. Și anume, e vorba de experiența mereologică, cum ar spune Doleäel, de transformare a structurilor și de gândire a unor structuri ale lumilor ficționale literare. Or, spunea Goethe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
eronată: „Departe de a fi fost vătămătoare, prezența formelor a fost chiar rodnică; prin legea simulării-stimulării, ea a produs, în unele ramuri ale activității noastre, o mișcare spre fond până la desăvârșita lor adaptare [...]. Critica Junimii a fost lipsită de simțul contingențelor istorice, pe care le-a reclamat altora.” L. preluase termenul „imitație” de la Gabriel Tarde (Les Lois de l’imitation); practic, imitația și sincronizarea sunt fenomene corelative, în strânsă interdependență. Realitățile istorico-sociale arată că „popoarele rămase înapoi nu refac evoluțiile popoarelor
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
din Sibiu, G. i se ralia, adăugând baladescului practicat de Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș și Ioanichie Olteanu o notă de libertate, rebeliune și autoironie (post)romantică, prin care „povestea”, epicul pur își activează sensurile împotriva realității imediate și în contingența marilor întrebări și aspirații ale spiritului. Ca și halucinatul copac, umilul pelican din Cișmigiu reiterează exilul terestru al albatrosului baudelairian. Întors în sine, cu capul sub aripă, „În visul lui, un stol gigant/ Coboară-n Cișmigiu să-l fure,/ Zburând
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
teoriilor comunicării, în particular - în capitolul de față - a teoriilor privind activitatea de conducere. În literatura de specialitate există o mulțime de astfel de teorii: abordarea conducerii prin identificarea unor trăsături ale liderului, abordarea stilului de leadership, abordarea situațională, teoria contingenței, teoria rutei spre obiectiv, leadership-ul transformațional, leadership-ul de echipă/participativ etc. În analiza pe care dorim să o întreprindem ne vom opri asupra câtorva dintre acestea din dorința de a fundamenta și a oferi o mai mare amploare demersului nostru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adapteze stilul de conducere în raport cu aceasta. ¬ Teoria schimbului lider-membru. Dacă alte teorii se centrează ori pe lider ca atare (teoriile trăsăturilor, teoria stilului), ori pe context ca element determinant al unui tip de leadership sau al altuia (abordarea situațională, teoria contingenței, teoria rutei spre obiectiv), teoria schimbului lider-membru (LMX - Leader-Member Exchange) încearcă să reconsidere unghiul de abordare din perspectiva interacțiunilor dintre lideri și ceilalți; elementul central devine procesul de leadership și comunicarea (aceasta din urmă văzută ca principalul vehicul prin care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
frumos cu ceilalți colegi”), iar aceia dintre elevi care respectă regula sunt premiați, ceilalți - ignorați. 3. Regulă-Recompensă-Pedeapsă (RRP) este o tehnică de genul celei anterioare, diferența constând în aceea că profesorul nu ignoră comportamentele indezirabile, ci le pedepsește. 4. Managementul contingenței se aplică elevilor din clasele mai mici; aceștia primesc din partea profesorului mici carduri de hârtie atunci când respectă o anumită regulă. În momentul în care elevul strânge mai multe astfel de carduri, el le poate preschimba pe o recompensă dorită (o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o anumită regulă. În momentul în care elevul strânge mai multe astfel de carduri, el le poate preschimba pe o recompensă dorită (o notă, un anume fel de activitate, timp liber etc.). 5. Contractul este o formă de management al contingenței care se poate aplica la vârste mai mari ale cursanților. Între cadrul didactic și elev se instituie un „contract”. 13.2.1.3. Matricea obținerii de datetc "13.2.1.3. Matricea obținerii de date" O astfel de matrice este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dramatice, activitate ce i-a fost recunoscută de Asociația Internațională a Criticilor de Teatru. În așteptarea apariției volumului de poezii predat la "C.R.", poeta ne introduce în climatul său de exil spiritual într-o provincie apteră. Autoironică pe fundalul unei contingențe căzute în dizgrație, ea forțează mâna și mintea cititorului: "Mai înțeleaptă ca Iacob,/ ca îngerul,/ ca porcul Ion,/ scurm și eu în blidul comun,/ în caldele tărâțe/ măcinate sub astrul isteric,/ sub cocoașă istorică". Libellum poetic în contra lumii și vremurilor
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
care se prezintă unitară în volumul din 1998, izvorând dintr-o sensibilitate acută la „misterul existenței în însăși existență”. Sintagma ce servește drept titlu al cărții, „omul ciudat”, este o autodefiniție a eului liric, așa cum îl lasă traversarea „patimilor”, trăirea contingenței, finitudinea sau „urgența” morții, absența scopului ultim, lipsa libertății, precaritatea sufletească. Fără trecut, amnezic, dar și fără viitor, eul liric se percepe ca obiect („dus de viață cu trăsura”, Palma), piatră sau lemn, copac (Eu, copacul sau, într-un scenariu
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
devine știință aplicată prin instituirea măsurilor de menținere și dezvoltare a acesteia, precum și prin prevenirea apariției bolilor psihice, a devianțelor sau sociopatiilor, atât la nivel individual, cât și colectiv. Pentru D. Chavigny, igiena - ca știință aplicată - este un domeniu al contingențelor. Ea trebuie să țină cont de grupele populaționale, în diversitatea lor, de climate, profesiuni, de starea civilă, de temperamente și de facultățile intelectuale. Igiena mintală trebuie să aibă în vedere multitudinea de aspecte pe care le implică variațiile socio-culturale ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în final pregătirea retragerii profesionale și readaptarea individului la viața postprofesioanlă, de pensionar. Având în vedere cele deja prezentate, rezultă că situațiile de „criză socio-profesională” au și o importantă dimensiune psihologică, ce interesează starea de sănătate mintală, având prin aceasta contingență cu igiena mintală. Măsurile de igienă mintală care se impun în aceste situații sunt de o maximă importanță, atât în acțiunea de prevenire, cât și în acțiunea de combatere sau de reparație-restaurare a acestor situații critice, și ele constau din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se reflectă în exprimarea comportării ansamblului de unități omogene și nu a fiecărei unități în parte. În mod corespunzător, legea statistică se realizează ca o tendință predominantă, ca o necesitate care își croiește drum printr-un număr foarte mare de contingențe și care se manifestă în aceste contingențe ca media unui număr mare de abateri întîmplătoare. De aici și principiul verificat deseori în practică: legea statistică poate fi evidențiată dacă și numai dacă este considerat și supus observării un număr mare
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
unități omogene și nu a fiecărei unități în parte. În mod corespunzător, legea statistică se realizează ca o tendință predominantă, ca o necesitate care își croiește drum printr-un număr foarte mare de contingențe și care se manifestă în aceste contingențe ca media unui număr mare de abateri întîmplătoare. De aici și principiul verificat deseori în practică: legea statistică poate fi evidențiată dacă și numai dacă este considerat și supus observării un număr mare sau suficient de mare de unități elementare
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
sale prin epoci defuncte și geografii exotice, cum și - cu atât mai mult - construcțiile în pur imaginar și în „irealitatea senzorială” nu sunt tatonări ale unui începător care nu își găsește identitatea, ci încercări de salvare din indigența și ignominia contingenței. Identitatea lui e aceea a unui veșnic, neobosit și neliniștit căutător (Vladimir Streinu îl numea „poet al libertății”). De unde, marea frecvență și pondere a sideralului și neptunicului. Poet al ascensionalului, ca și al orizontului acvatic, el aici își caută identitatea
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
expediere și transport, valabilitatea autorizației se prelungește automat pînă la 31 ianuarie al anului următor. Autorizațiile neutilizate în termenul lor de valabilitate se considera anulate. Articolul 5 Autorizațiile de import și, respectiv, de export au în vedere: a) administrarea unor contingențe la import sau export sau pentru aplicarea unor eventuale alte restricții la import sau export, care nu vor trebui însă să exercite efecte restrictive în plus față de cele cauzate prin instituirea restricției; ... b) evidență importurilor și exporturilor ce urmează a
ORDIN nr. 18 din 27 martie 1990 privind autorizarea operaţiunilor de export şi import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106815_a_108144]
-
după încheierea finanțării) care au periclitat în numeroase rânduri sustenabilitatea în timp a beneficiilor prognozate (dar și potențiale) ale proiectelor comunitare. Uneori succesele limitate ale unor proiecte derulate prin fonduri sociale se datorează unei serii de „slăbiciuni structurale” sau unor „contingențe specifice/particulare”. Goovaerts (2003) arată că aceste slăbiciuni se referă la insuficienta implicare a femeilor în derularea proiectelor, dificultatea noilor proiecte de a crea locuri de muncă și, consecutiv, rezidualizarea unui astfel de obiectiv în cadrul noilor proiecte, agențiile/grupurile de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Mondială a organizat un seminar internațional de evaluare a activității acestor instituții. Într-un document intitulat Social Funds: Main Achievements and Weaknesses (Bigio, 1997, pp. 4-6), pe lângă succesele înregistrate de aceste fondurile sociale au fost subliniate și limitele structurale/de contingență ale acestora. Dacă limitele de contingență fac referire la contextul național în care aceste instituții operează, limitele structurale transcend barierele naționale și vizează patru mari domenii: strategiile naționale de reducere a sărăciei - deși este foarte clar că fondurile sociale reprezintă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de evaluare a activității acestor instituții. Într-un document intitulat Social Funds: Main Achievements and Weaknesses (Bigio, 1997, pp. 4-6), pe lângă succesele înregistrate de aceste fondurile sociale au fost subliniate și limitele structurale/de contingență ale acestora. Dacă limitele de contingență fac referire la contextul național în care aceste instituții operează, limitele structurale transcend barierele naționale și vizează patru mari domenii: strategiile naționale de reducere a sărăciei - deși este foarte clar că fondurile sociale reprezintă instrumente importante în combaterea sărăciei, marginalizării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acțiunea comunitară Activismul nu poate fi înțeles doar ca trăsătură individuală ori în calitate de comportament determinat de forțe implacabile care acționează la nivel mare. În plus, când înțelegem opțiunile individuale privind acțiunea sau nonacțiunea, oamenii trebuie percepuți atât în calitate de victime ale contingențelor, cât și în calitate de agenți. În această secțiune propun un model multi-nivel al variației activismului pe baza rezultatelor din secțiunile anterioare coroborate cu propozițiile din teoriile de referință. Unele dintre relațiile din acest model sunt simple ipoteze, care așteaptă încă testarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
importantă pentru diplomația Vechiului Regat, grăbind maturizarea și recuperarea retardului conceptual În care se afla În raport cu trendul general european. Și aceasta pentru că diferendul danubian, considerat inițial o dispută zonală fără prea multe șanse de escaladare, a evoluat relativ rapid, datorită contingenței directe cu politicile de expansiune ale unor puteri interesate de zona Dunării de Jos. El s-a transformat Într-o problemă cu ample conotații politice și de securitate pentru România, de a cărei rezolvare putea depinde, În mare măsură, viitorul
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
și a identității psihopatologiei care se legitimează ca disciplină științifică de sine stătătoare. W. Dilthey dinspre științele umane și K. Jaspers dinspre medicină fac distincția bipolarității originii psihologiei și a psihiatriei, dar analiza lor este axată pe aspectele exterioare, de contingență ale acestor domenii. Din acest motiv concluziile lor vor fi în primul rând de ordin metodologic. Ceea ce credem că trebuie pus ca problematică centrală este obiectul și ulterior metodele. Și W. Dilthey și K. Jaspers cultivă ordinea sigură a spiritului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]