919 matches
-
asupra perfecțiunii. Argumentul său a fost sintetizat prea simplu și fără a se ține cont de perspectiva neoclasică de concepere a divinității: dacă perfecțiunea are sens sau poate fi concepută, atunci Dumnezeu trebuie să existe în mod necesar, deoarece existența contingentă este auto-contradictorie401. Un argument ontologic solid trebuie sa fie un argument modal. Un astfel de argument modal va avea la bază principiul modal: modalitatea existenței (felul în care un lucru există, relația pe care un lucru o are cu existența
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
contingent (primul poate fi văzut ca un atribut într-o formă privilegiată: atributul exemplificat în orice caz posibil). Hartshorne arată că atât timp cât actualitatea nu poate fi necesară, trebuie să fie o dualitate reală în Dumnezeu între "existența necesară" și "actualitatea contingentă"406. Existența este abstractă, iar actualitatea este concretă. Atunci când se afirmă că "Dumnezeu există" se afirmă de fapt, că El există într-o stare concretă sau alta și nu e nevoie a se ști cu exactitate care stare este exemplificată
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Hubbeling și Jhon Hick. Findlay Câțiva ani înaintea lui Malcolm, J. N. Findlay a afirmat corect că Divinitatea trebuie presupusă a exista cu necesitate deoarece o ființă demnă de a fi venerată și adorată nu ar putea avea o existență contingentă acest tip de existență ar reprezenta un defect. Findlay consideră că din perspectiva logicii moderne, existența nu poate deriva dintr-un simplu predicat al unei definiții abstracte, și prin urmare, perfecțiunea Divină este imposibilă. Critica lui Findlay este una penetrantă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mai ținem cont și de perspectiva lui Kant că nu există fapte ale existenței logic necesare, atunci se va ajunge la concluzia că nu există nici un Dumnezeu 412. Paradoxul lui Findlay este sintetizat astfel de către Michael Palmer: a) o ființă contingentă nu ar merita să fie venerată; b) o ființă necesară este o absurditate logică. În acest context, cerințele religiei sunt subminate de logică. Dacă este logic posibil ca Dumnezeu să nu existe, sau altfel spus, să îl concepem pe Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
subminate de logică. Dacă este logic posibil ca Dumnezeu să nu existe, sau altfel spus, să îl concepem pe Dumnezeu ca fiind contingent, atunci existența lui Dumnezeu nu este doar îndoielnică ci și imposibilă. Dumnezeu nu poate fi o ființă contingentă. Dacă spunem, pe de altă parte, că Dumnezeu are existență necesară, repetăm de fapt că existența sa nu este doar îndoielnică, ci imposibilă 413. Charles Hartshorne a adus o importantă clarificare, criticând acest paradox. A arătat că în cazul în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o anumită actualitate care realizează o diferență specifică sau alta. Aceasta este de fapt soluția pe care teismul clasic nu a putut să o accepte: distincția reală în Dumnezeu între existența abstractă și actualitatea concretă; prima necesară, iar a doua contingentă 415. La cincisprezece ani depărtare de faimosul său articol "Can God's Existence be Disproved", Findlay considera că a reușit în acest articol să redea un punct de vedere valid, dar admite și posibilitatea construirii unui punct de vedere contrar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a relației între abstract concret în cadrul conceptului neoclasic a lui Dumnezeu. Contrastul abstract-concret este pus în legătură cu contrastul existență-actualitate. Existența lui Dumnezeu, faptul că El există este o constantă abstractă, dar actualitatea lui Dumnezeu, sau felul în care Dumnezeu există este contingentă și se schimbă în ceea ce privește anumite detalii de la un moment la altul 433. Cartea lui Dombrowski este construită ca un răspuns dat concluziilor la care ajunge Oppy în lucrarea "Ontological Arguments and Belief in God" și anume, că argumentele ontologice sunt
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
înseamnă și că cineva îl poate demonstra. Altfel spus, este rațional să accepți concluzia argumentului dacă premisele sunt "rezonabile". Dar argumentul ontologic nu arată în concepția lui Oppy că acestea ar fi "rezonabile". Argumentul lui Anselm a arătat că existența contingentă nu este compatibilă cu perfecțiunea, iar existența lui Dumnezeu este ori imposibilă, ori necesară. Din acest punct, dacă cineva nu poate arăta că existența lui Dumnezeu este imposibilă logic, atunci este rațional să crezi în Dumnezeu 438. Deși Oppy amintește
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dumnezeu și Lume. Hartshorne se referă la Dumnezeu ca fiind "dipolar" plecând tocmai de la diferențele prezentate între teismul clasic și cel neoclasic: în perspectiva teismului clasic Dumnezeu este absolut, creator, infinit și necesar în timp ce lumea este relativă, creată, finită și contingentă. Dumnezeu trebuie prin urmare privit în același timp absolut și relativ, creator și creat, infinit și finit, necesar și contingent. El are prin urmare un pol necesar și un pol contingent, un pol absolut și unul relativ, un pol finit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
toate acestea, Hartshorne evită posibilele contradicții făcând distincția între diferite aspecte ale lui Dumnezeu. De exemplu, Dumnezeu nu este necesar și contingent în același sens. Deși existența lui Dumnezeu este necesară, maniera particulară în care existența sa este actualizată este contingentă, astfel reușindu-se o distincție utilă între existență și actualitate. De aici, se face legătura cu posibilitatea de dezvoltare și schimbare deoarece ținând cont că maniera lui Dumnezeu de a exista este contingentă conține prin urmare această posibilitate. Se poate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în care existența sa este actualizată este contingentă, astfel reușindu-se o distincție utilă între existență și actualitate. De aici, se face legătura cu posibilitatea de dezvoltare și schimbare deoarece ținând cont că maniera lui Dumnezeu de a exista este contingentă conține prin urmare această posibilitate. Se poate spune că această capacitate de a fi altfel nu se află în existența lui Dumnezeu, dar actualitatea lui Dumnezeu ar putea fi întotdeauna altfel decât este. Dar acest lucru nu înseamnă că actualitatea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
actualității. Există un șir lung de filosofi care fac aceeași greșeală precum Oppy de a confunda existența cu actualitatea. Existența se referă la faptul că Dumnezeu există, iar actualitatea se referă la felul în care Dumnezeu există la o stare contingentă sau alta în care Dumnezeu există. Actualitatea divină se referă la faptul că Dumnezeu există cumva, într-o condiție sau alta care este compatibilă cu perfecțiunea. Se poate face o distincție și în cazul ființelor umane, dar numai în cazul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acest fapt a fost recunoscut și de către apărătorii argumentului ontologic. Anselm a reușit să arate că nonexistența trebuie exclusă atunci când ne referim la măreția supremă. "Principiul lui Anselm", așa cum îl numește Hartshorne, arată incompatibilitatea dintre ființa perfectă și non-existență. Existența contingentă nu este compatibilă cu perfecțiunea. În ceea ce îl privește pe Descartes, trebuie spus că între variantele sale și varianta anselmiană a argumentului ontologic există câteva deosebiri esențiale, cei mai mulți cercetătorii considerând că argumentul lui Descartes nu a avut ca sursă de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
asupra argumentului pe care Anselm îl prezintă în capitolul II din lucrarea "Proslogion". Critica sa nu afectează însă "argumentul puternic" pe care îl regăsim în capitolul III al aceleiași lucrări. În cazul "argumentului puternic", problema nu se pune dacă existența contingentă ar putea fi extrasă din conceptul unui lucru, ci dacă "existența necesară" poate fi derivată din conceptul unic al perfecțiunii divine. Nu se poate respinge la fel de simplu acest argument plecând de la binecunoscuta afirmație " existența nu este un predicat real" deoarece
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
adică în toate stările de lucruri). 2. Existența lui Dumnezeu este imposibilă (nu există în nici o stare de lucruri). 3. Dumnezeu există în mod contingent (există în anumite stări de lucruri dar nu în toate). Din "principiul lui Anselm" (existența contingentă este incompatibilă cu perfecțiunea divină) este eliminată varianta existenței contingente a lui Dumnezeu, celelalte argumente în favoarea existenței lui Dumnezeu ne arată că existența lui Dumnezeu nu este imposibilă, iar Dumnezeu există cu necesitate. Dacă Dumnezeu există cu necesitate, atunci Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acesta. Argumentul ontologic este foarte important, el reușind să elimine ateismul și teismul empiric și să ne aducă în fața perspectivei de a considera existența lui Dumnezeu logic necesară sau logic imposibilă. Prin "principiul lui Anselm", s-a arătat că existența contingentă nu este compatibilă cu perfecțiunea, acest aspect fiind repetat în filosofia analitică de filosofi precum Norman Malcolm, J.N. Findlay sau Charles Hartshorne. Slăbiciunea argumentului ontologic care rămâne să fie întărită în cadrul acestui argument cumulativ stă în asumpția că este posibil
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
tocmai de la o decizie individuală și de la acceptarea autonomiei unui spațiu individual. Solidaritatea acestei comunități poate fi considerată fragilă în măsura în care ține de contingență sau poate fi considerată puternică, în măsura în care este determinată de cea mai puternică motivație din modernitatea reflexivă: voința contingentă a individului. Credem că unul dintre cele mai mari avantaje ale acestui model este că îi găsește omului obișnuit un loc legitim într-o lume care, altfel, nu poate ieși din alternativa om excepțional - atom social. Omul obișnuit este ironistul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și paradoxal. E, într-adevăr, cît se poate de salutar cultural și politic constituită, islamul se răspîndește inițial într-un mediu tribal fără coeziune, căruia religia e pusă în situația de a-i da cadru civilizațional)? să nu ignorăm calitatea contingentă a polarelor noastre cotidiene, ciudata lor versatilitate în practica socială, negociabilitatea relației dintre ele. E cît se poate de sănătos să nu le transformăm în mituri, încremenindu-le fantasmatic sau cinic în opoziții eterne, absolute, eschatologice, așa cum procedează ideologia fundamentalistă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mitică, povestea sa americană. Criticul se referă, pe de o parte, la efectele pe care propria incoerență narativă le-a avut asupra credibilității președintelui american și, pe de altă parte, la faptul că "prezumpția de adevăr al poveștii ascunde natura contingentă a ideologiei sale implicite"625, ceea ce face ca povestea americană, oricât ar fi de eficientă în momentul istoric apropriat de Reagan, să constituie, totuși, o formă periculoasă de "consolidare a legitimității unei singure mulțimi de stereotipuri sociale și de promovare
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
fi "fracturat" într-o multitudine de identități prin actul percepției sau al numirii. Prin urmare, deduce criticul, caracterul nominalist al retoricii critice pare să constituie o consecință adecvată a identității sale doxastice (și nu epistemice), întrucât "se potrivește cu natura contingentă a realității sociale, în care oamenii sunt atât subiecți, cât și supuși (subjected, în limba engleză)"790. Retorica critică, deci, împărtășește cu viziunea lui Foucault orientarea nominalistă: precum istoriile lui Foucault, retorica critică se concentrează nu asupra lucrurilor, ci asupra
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
al nonarbitrarului lingvistic (tocmai pentru că aparțin unei literaturi care încearcă să dea sens, să resacralizeze, să descopere sensul/sacrul sub camuflaj) pornește, înainte de toate, de la o intenționalitate mărturisită de către Eliade, cu privire la ceea ce literatura de specialitate numește "desemnare rigidă" și "desemnarea contingentă". Referitor la prima sintagmă, există mărturisirea autorului din Încercarea labirintului, despre numele bătrânului Fărâmă (Pe strada Mântuleasa), în ce privește cea de a doua, scrisoarea din 11 ianuarie 1972 adresată lui Mac Linscott Ricketts, unde Eliade îi explică semantismul unui designator din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și cel al lui Zola în Thérèse Raquin, Corblin arată că raportul dintre nume și alți designatori în lanțuri (referențiale) permite constituirea a două sisteme: desemnarea rigidă pentru lanțuri constituite exclusiv din ocurențe de nume proprii și pronume, și desemnarea contingentă pentru lanțuri în care designatorii definiți (și demonstrativi) abundă. Romanul lui Zola oferă un exemplu pentru al doilea tip de desemnare: plecând de la lista singurilor designatori, lectorul poate reconstitui istoria Terezei (copilă, tânără, soție etc.) sau povestea uciderii lui Camille
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
necesară și lui Andronic în epifaniile lui pământene 180. Pentru numele damnat, interzis, " Inefabilul, Impronunțabilul adevăratului nume" (Marcel Jousse), autorul folosește numele de substituție. Sacrul este ocultat prin alte mijloace decât în Domnișoara Christina (unde este utilizată mai mult desemnarea contingentă, designatori redați prin structuri cu determinanți nehotărâți), într-o mișcare neîntreruptă "pe verticală, în sus și în jos, de la om la zei, de la "derivă" spre "primordialitate", de la denominabil la de-ne-numit"181. 4.5. Spre "mitologia mitului". Numele transparent În legătură cu disocierea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
scopul descoperirii identității (proba ghicirii fetei) este reluată în Pe strada Mântuleasa, unde bătrânul îl "confundă" pe Borza pentru a-l găsi pe cel care și-a uitat numele; uitarea numelui echivalează cu uitarea mesajului (În curte la Dionis). Desemnarea contingentă cu rol în ocultarea sacrului este întâlnită în Domnișoara Christina, prin utilizarea în lanțuri referențiale în care designatorii redați prin substantive cu determinanți nehotărâți sau prin pronume nehotărâte abundă, în La țigănci, prin designatori definiți: țigăncile, baba, vizitiul. Alteori se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
au valoare numai în măsura în care servesc intereselor omului, în sens slab, că marile valori sunt alocate oamenilor, dar nu se exclude o discuție și despre celelalte entități. Reducerea valorilor și a moralității la interesele omenești poate fi considerată fie o chestiune contingentă, în sensul că lucrurile s-au petrecut astfel încât numai oamenii posedă acele proprietăți care îi fac să atribuie valori și să fie capabili să delimiteze un domeniu al moralității, fie ca o chestiune necesară, în sensul că din punct de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]