1,033 matches
-
pe care el însuși le desemnează drept „textúle”, „texticule”, note și „notúle”, „eseuri explodate, cogitațiuni intemperante, aluviuni moldovinești, ghiveciuri bahluvioase, anamneze desferecate”, „lucrături frontaliere” etc.), diferite prin tematică ori structură, însă izbitor de asemănătoare între ele, ca segmente ale unui continuum, ale unui solilocviu virtual infinit și atotcuprinzător. Definitorie este identitatea lor stilistică, inconfundabilă. Scriitorul combină erudiția cu spiritul ludic, cultivă un vocabular neologistic și tehnicist (cu alimentare copioasă din terminologia științelor limbajului, în special a poeticii, semioticii și retoricii, discipline
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
nefrologice internaționale, a altor specialități (cardiologi, diabetologi), dar și a factorilor responsabili de politicile sanitare din țările dezvoltate, precum și din România. Avantajele principale ale acestei clasificări, spre deosebire de clasificările anterioare ale „insuficienței renale cronice” rezidă în faptul că: sugerează existența unui continuum între afectarea cronică a rinichilor, chiar în absența reducerii ratei de filtrare glomerulară, și stadiile în care RFG este redusă (vezi capitolul „Determinarea funcției excretorii renale”); încadrează în același stadiu pacienții cu RFG sever redusă (<15 ml/min) în pre-dializă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
formulat mai sus, cuprinde o imprecizie. El nu specifică gradul de adecvare al conștiinței la condițiile obiective. Relația dintre subiectiv și obiectiv nu este de tipul „totul sau nimic”, adecvare sau neadecvare. Ea poate fi definită mai degrabă pe un continuum, pe care o porțiune reprezintă „reflectări” inadecvate, iar cealaltă grade diferite de adecvare, adecvarea maximă fiind doar o situație-limită. Dacă gradul de adecvare al conștiinței ar fi complet, atunci aceasta nu ar aduce nici o contribuție independentă la explicarea fenomenelor sociale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
social în care subiectul își trăiește problemele. Ele se referă la toate evenimentele sau circumstanțele care, antrenând apariția sau absența comportamentului problemă, au un rol de stimul discriminativ. Aceste evenimente pot fi externe sau interne. Ele se poziționează într-un continuum pornind de la elemente foarte concrete până la constelații mai globale și abstracte. Contiguitatea acestora cu comportamentul problemă permite postularea rolului stimulului discriminativ. Unele evenimente au un efect declanșator (sau excitator), în timp ce altele au un efect inhibitor (diminuarea frecvenței sau a intensității
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la autonomie, pacienții putând să facă față unor situații evitate până în acel moment. Klein a facut, de asemenea, distincția dintre atacul de panică și anxietatea generalizată, cele două concepte fiind considerate, până în acel moment, ca făcând parte dintr-un același continuum. Klein a explicat atacurile de panică ca fiind consecința unei anormalități neurochimice, care se manifesta episodic în timpul unor stări de teamă intense, sau în timpul declanșării subite a activării sistemului nervos autonom. Tulburarea de panică ar reprezenta o adevărată disfuncție paroxistică
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de diversificare ca și teoria centrată pe axa I. Ideea în sine a unor scheme preexistente, rigide sau nu, conduce la definirea dimensiunilor personalității. In această optică, schemele depresogene și schemele caracteristice tulburărilor de personalitate clinică se situează pe un continuum, elementele discriminante fiind, în mod esențial, unele criterii cum ar fi rigiditatea, capacitatea de acces și interferența schemei asupra travaliului terapeutic în sine. Caracteristicile pacienților „slab respondenți” cu o mare probabilitate de a prezenta recăderi ca urmare a unei terapii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
median domină jocul. Mai mult, ipoteza nu depinde de numărul de jucători, sau de distribuția preferințelor lor. De exemplu, graficul de mai jos reprezintă un joc unidimensional de politică de preferințe cu sute de jucători așezați de-a lungul întregului continuum stânga-dreapta de politici. După cum indică axa verticală, mai mulți jucători pot avea aceeași poziție preferată. Dar, conform aceleași logici ca mai înainte, votantul sau votanții mediani sunt cei care fac regula. Toate coalițiile câștigătoare posibile care nu includ poziția votantului
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
situate de-a lungul unui amplasament politic continuu de la stânga la dreapta, indicând procentul respectiv de voturi care le plasează pe fiecare dintre acestea pe locul întâi, doi, trei etc. În sfârșit, variabilele pot fi modelate cardinal, pe baza unui continuum de valori numerice. Astfel, de exemplu, am putea întocmi o distribuție a frecvenței care să indice procentul de americani care câștigă peste 1.000 $ pe an, 1.001 $ pe an, 1.002 $ etc. Sau, putem să concentrăm valorile de dragul unei
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dispreț etc.) putem neglija total diagnosticul medicului, dar ajungem mai repede la cimitir. În replică, nu sociologii trebuie să fie culpabilizați atunci când partidul X sau Y scade În sondaje; sociologii, ca și medicii, Înregistrează o stare de fapt pe un continuum al fenomenologiei spațiului social În timp real. Dacă profilul comunitar al opțiunilor fluctuează chiar de la lună la lună, sociologii pur și simplu Înregistrează această dinamică și identifică aria cauzală a schimbărilor produse deja În orizonturile de așteptare ale segmentelor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
elaborată de Albert Einstein. De data aceasta era vorba despre o cunoștință mai veche, viteza luminii în vid, c , dar al carei rol în natură nu fusese înțeles până atunci. Teoria relativității a demonstrat că spațiul și timpul formează un continuum inseparabil și că în relațiile care leagă aceste două entități viteza luminii apare că o constantă caracteristică. “Măsură” care stabilește când se pot manifesta efectele relativiste este viteza luminii: daca vitezele sunt apropiate de c, fenomenele pot fi descrise corect
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
chiar impresia că operăm cu una și aceeași categorie, ce are de fiecare dată doi poli. Unul corespunde tradiției ce trebuia incriminată și depășită, iar celălalt modernizării ce urma a fi instituită. Astfel, categoriei de cunoaștere i-ar corespunde un continuum al cărui prim pol este reprezentat de cunoașterea religioasă, iar celălalt este al științei. Cum polul cunoașterii științifice trebuie neapărat transformat în vectorul unic al construcției, întrucât prin aceasta ar fi urmat să se instituie modernizarea așteptată, s-au identificat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pregnant distincția fiecărui stadiu al modernității. Tabelul 2.4. Instanțe constitutive ale modernități și schimbării asociate Stadii ale modernității Instanțe constitutive Societate Modernitatea inițiatoare Decomunizare Modernitatea consacrării Societatea holistă Modernitatea reflexivă Societatea individualistă Spațiu socia Despărțirea de comunitate Statul național Continuumul local-regional-global Grupări sociale Apariția diviziunilor în colectivitățile comunitare Clasele sociale Diminuarea (până la eliminare) a rolului claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în societate Societatea bazată pe asemănarea agenților (actorilor) Societatea bazată pe diferențierea individuală Individualizarea reflexivă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unei abordări de tipul sau/sau. Granițele demarcatoare clare apăreau în formă disjunctivă: cetățean sau străin, familie sau non-familie, cunoaștere științifică (rațională) sau cunoaștere neștiințifică, muncă sau timp liber, organizare sau haos etc. Sigur că între polii dihotomici exista un continuum, însă dezirabilitatea instituțională și răspunderea socială aveau referințe bine marcate. Organizarea birocratică (rațională) se știa în ce constă, avea norme și frontiere bine delimitate. Normele puteau fi încălcate, însă răspunderea pentru dezorganizarea rezultată era invocată pentru a restabili raționalitatea birocratică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
avea norme și frontiere bine delimitate. Normele puteau fi încălcate, însă răspunderea pentru dezorganizarea rezultată era invocată pentru a restabili raționalitatea birocratică. Ceea ce s-a întâmplat odată cu intrarea modernității într-un nou stadiu de dezvoltare constă în schimbarea coordonatelor, extinderea continuumurilor variaționale și multiplicarea variațiilor specifice structurilor instituționale până acolo încât dihotomiile disjunctive au fost înlocuite de acceptarea formulelor conjunctive de tipul și/și. Să considerăm câteva exemple orientative. Universitatea modernă a fost esențialmente o organizație și un simbol național al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cât mai accentuată în grup sau spre separare și construcție a distincției personale; c) sensul vieții se referă la permanentizarea unei căutări reflexive a oportunităților de viață sau a unei stabilități securizante într-un proiect. Fiecărei variabile îi corespunde un continuum variațional ale cărui extreme le-am precizat deja. Din combinația acestora, am putea obține, ca în figura 3.2, fețele individualizării. Separare Integrare Roluri sociale Identitate Stabilitate Căutare Figura 3.2. Fețele individualizării Având în vedere cele de mai sus
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trecerea de la angajarea totală a forței de muncă disponibile la un sistem bazat pe angajare diferențiată, angajare parțială și șomaj, pe migrare externă a forței de muncă și pe autoangajare; b) ștergerea granițelor dintre muncă și non-muncă și afirmarea acelui continuum între aceste două extreme care face dificilă delimitarea lor tranșantă; c) înlocuirea ocupației de-o viață cu multiple ocupații relativ asemănătoare sau chiar deosebite de-a lungul vieții, inclusiv după pensionare și în diferite locuri de muncă; d) destandardizarea locurilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a diplomelor. Național constituite, astfel de agenții trebuie să fie ele însele recunoscute regional (european) și global de instanțe interguvernamentale. Piața liberă a generării și circulației calificărilor devine tot mai mult o piață reglementată instituțional și susținută de agenții pe continuumul organizație ofertantă de calificări-agenție națională-rețea regională-instanțe globale. Ascensiunea și certificarea formală a calificărilor sunt, pe de o parte, efectele acelei pieți a muncii care corespunde „societății bazate pe cunoaștere”. Pe de altă parte însă, ele furnizează temeiurile constituirii și dezvoltării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
serviciilor sociale pentru studenți sau comunitate. Detașare de piața muncii. Universitatea tranzitorie sau reflexivă Universitatea tranzitorie sau reflexivă este cel mai greu de descris, întrucât dimensiunile pe care le-am invoca pentru a o caracteriza iau de fapt forma unui continuum de variație pe care fiecare gen de schimbare se situează la un nivel sau altul în diverse instituții de învățământ superior. Să considerăm totuși unele configurații ale celor mai reprezentative dimensiuni. Diviziunea academică a cunoașterii include încă disciplinele tradiționale, însă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o cale către specializarea disciplinară cât mai restrânsă și mai aprofundată și tot mai mult una de aprofundare a managementului de producere a cunoașterii, de operare cu relațiile dintre insule cognitive și de prospectare a aplicativității practice. De-a lungul continuumului acestei dimensiuni, unele universități preferă să se situeze de partea diviziunii academice tradiționale, pe când altele experimentează rapid noile combinații disciplinare. Primele sunt stabile până la osificare, ultimele sunt prinse într-un haos al multiplicărilor de programe specializate de studii pe care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
extins (global) și al rațiunii cunoscătoare. Studenții universității tranzitorii vor înceta să fie doar reprezentanți ai elitismului meritocratic al tinereții. Universitatea tranzitorie va opta pentru eterogenitatea vârstelor și profesiilor, deși unele vor rămâne elitiste, iar altele se vor situa pe continuumul performanțelor academice pe acele poziții pe care și-au construit prestigiul. În tabelul 5.5.g. prezentăm schematic variațiile opționale ale universității tranzitorii, odată cu instanțele lor de referință. Tabelul 5.5.g. Zig-zagul devenirii universității reflexive ca universitate tranzitorie Instanțe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
poate chiar admite filosofic că postmodernitatea nu este altceva decât „aprofundarea modernității” sau că „postmodernismul nu este decât o formă exagerată de modernitate” (H.-R. Patapievici, Omul recent, ediția a doua, Editura Humanitas, București, 2002, pp. 115-117). Totuși, sociologic vorbind, continuumul modernitate-postmodernitate nu exclude diferențierea polilor sau coexistența și confruntarea dintre simbolurile sau consacrările care sunt specifice uneia și alteia. Intenția mea nu este de a explora filosofic, așa cum a făcut H.-R. Patapievici, consecințele ultime ale tranziției dinspre modernitate spre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fie surclasat de sau/sau. Se anunță intoleranțele ce vor domina literarul până în ultimele decade ale secolului al XX-lea, temperându-se abia odată cu postmodernismul. Veacul istorism-pozitivismului, al marilor legi și al sistemelor impunătoare de gândire absoarbe literatura într-un continuum de valori heteronome, concatenate și de determinisme rigide. În partea opusă termenii sunt la fel de tranșanți: arta pură sau frumosul pur etc. Survine ruptura dintre rațional și poetic. Sâmbure incandescent cu potențial seismic al stratului specific, periclitând periodic stabilitatea rețelei de
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
invocă lipsa locurilor de muncă și creșterea prețurilor ca argumente pentru înrăutățirea situației. Conform acestora, după integrare, România va deveni piață de desfacerea pentru produsele UE, iar viața va fi și mai grea decât este acum. La celalalt capăt al continuumului se află cei foarte optimiști care consideră că integrarea este unica soluție pe care o are țara noastră și că vom fi foarte mult ajutați de către statele deja membre ale UE: „Uniunea Europeană... Vom primi subsidii, bani...” (bărbat, Hănești). Ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
taxarea tranzacțiilor financiare internaționale în beneficiul săracilor. Soros însuși, care a făcut avere și grație lipsei acestei taxe, e acum susținătorul ei. O ultimă remarcă despre „cameleonismul” autorului: dintre autorii mai cunoscuți cititorului român, G.M. Tamás a parcurs aproape întregul continuum Stânga-Dreapta, cu multe dintre versiunile sale specific est-central-europene, de la marxism revizionist și disidență anticomunistă de stânga la liberalism, apoi la un libertarism cu puternice note conservatoare și, tot urmărind această bandă a lui Möbius, mai recent, extremă stângă (poate ultimele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
opresc la termenul rasă, tabuizat în științele sociale moderne datorită ororilor trecute și prezente ale rasismelor, deși până la sfârșitul secolului al XIX-lea, în paralel cu discursul protorasist de tip Gobineau, era utilizat în distribuție liberă cu nație, națiune, neam21. Continuumul identitar rasă - clasă - „gen” rezultat din asemenea dificultăți conceptuale și preferat de (post)marxiști nu ușurează nici el sarcina celor care caută categorii clare și distincte. Amitai Etzioni - în mod ciudat, el crede că mai trebuie să insiste pentru adoptarea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]