438 matches
-
spațiul a cărui formă le include pe amândouă. În comparație cu cercul, ovalul pierde din simetria centrică de dragul unei tensiuni crescute. Renașterea a îndrăgit cercul ca fiind forma perfecțiunii cosmice, în timp ce faza manieristă a Barocului și-a ales elipsa puternic încordată care contrapune ambivalența rotunjimii extensiei. Este drept că elipsa deține o simetrie stabilizatoare proprie. Derivarea sa din cerc este cu adevărat convingătoare doar atunci când distanța dintre două focare rămâne mică și forma sa tinde către circularitate. Pictorul sau arhitectul pot selecționa o
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
axe se adaugă configurației de vectori independenți, doi dintre ei verticali, ceilalți orizontali sau înclinați. Micul turn al piuliței este cel mai independent dintre toate elementele, detașat în spațiu de grupul central al celor două oale și două cepe și contrapus prin verticalitatea sa cuțitului orizontal din partea opusă. Masa centrală greoaie are un vector lateral puternic, pornind din golul cilindric al oalei de aramă. Ea își trimite energia condensată asemenea unui reflector utilizat în cinematografie, primind înapoi energia cu deschiderea sa
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Fontane a lui Borromini (figura 135a), și, prin urmare, fortifică traiectoria liniară de la intrare la altar. Totuși, atunci când elipsa se află perpendicular pe axa sagitală a clădirii, ca în Sant’Andrea al Quirinale a lui Bernini (figura 135b), ea se contrapune axei de simetrie a planului, sporind astfel centricitatea întregului. Cuprinderea integrală a spațiului Atât timp cât ne limităm la perspectiva bidimensională fie a elevației, fie a planului, centrul de echilibru al sistemului centric se stabilește singur, fără probleme. Clădirea însă trebuie să
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
dezvoltare firească a unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste nu va putea ocoli problematica abdicării ei de la misiunea ei normală: mărturisirea valorilor fundamentale ale creștinismului ca singura posibilitate de revigorare a culturii române, de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
două lumi: lumea materială, dominată de păgânism și lumea spirituală. Diotref-omul este singur, reprezentând "lumea romană, cu monarhul ei, care e un despot; cu dreptul și filosofia ei, care împarte lumea în stăpâni și sclavi". Acestei ordini fizice i se contrapune ordinea spirituală, a Bisericii paulinice "în care nu putem vedea decât un anti-mund: cu regele lui - un serv umil, Hristos; cu Evanghelia lui, garanție a unității speciei umane, cu sfinții și tradiția lui, chezași ai imutabilității acestei Evanghelii. Este lumea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
orientat în întregime spre viața de dincolo, în care împărăția lui Dumnezeu se realiza abia la sfârșitul lumii, printr-un fel de catastrofă eshatologică a cosmosului întreg". Prin urmare, metodei studenților de liberă alegere și interpretare a textelor, filosoful le contrapunea metoda aspră a disciplinei bisericești; cu alte cuvinte, spiritul Predaniei, al Sfintei Tradiții a Ecclesiei se opunea peremptoriu spiritului evanghelizării protestante; meditațiilor eminamente laice, Nae Ionescu oferea drept contrapunct viața liturgică și participarea la viața de har a Bisericii. Exaltărilor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sale de viață. Cu alte cuvinte, întreaga civilizație occidentală se fundează "tipologic pe înțelegerea aristotelică a raporturilor dintre act și formă". De aici rezultă diferența primordială dintre Răsărit și Occident. Virtualității Răsăritului, a posibilității de manifestare a "lăuntricului" i se contrapune actualizarea Occidentului, a exprimării urgente a exteriorității 5. Comprehensiunea rolului preeminent al Ecclesiei constituie un exemplu semnificativ al raportului dintre virtualizare și actualizare: dacă în Răsărit, Biserica, "organism spiritual viu" dispune de nenumărate oportunități latente pe care nu le actualizează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Mare (373); 8 enciclice și scrierea despre Sfântul Duh ale Sfântului Vasile cel Mare (379), divizate în 92 de canoane; epistola Sfântului Grigore de Nyssa (395); 2 epistole ale Sfântului Chiril al Alexandriei (444) și ale altor Părinții ai Bisericii. Contrapunând aceste argumente valide concepției aritmetice a ecumenicității, George Racoveanu decelează câteva stări de fapt esențiale: în Biserica lui Hristos, nici Patriarhii, nici Papii, nici Sinoadele Ecumenice nu au putut schimba ceva, dar s-au rupt de trupul Ecclesiei. Prin urmare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
până la Poetica spațiului și Flacăra unei lumânări, Bachelard restituie funcția simbolică a imaginii care determină apariția unei coerențe de alt grad. Asistăm la o modificare substanțială a logicii Imaginarului care concepe simbolul ca resort al semanticii, având un sens profund. Contrapunând imaginea simbolului și asociind-o memoriei, Bachelard propune o teorie pe care Durand o va respinge categoric. În opera sa testament, Flacăra unei lumânări, fenomenologul, apropiind imaginea de planul memoriei, disociază categoria imaginii care inaugurează noi raporturi cu lucrurile, de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
bunul simț atât la nivelul ținutei vestimentare, cât și la nivelul atitudinii și comportamentului religios ar trebui să devină expresiile plenare ale creștinului practicant. Se cuvine ca ignoranței, stării ignare și a necuviinței, sub toate formele sale, să li se contrapună cunoașterea, smerenia, bunul simț, ca forme permanente ale unei credințe vii. Schimbarea stării comportamentale din Biserică se cere să pornească de la preot, prin reinstituirea asprei discipline și a rânduielii dumnezeiești pentru a reface armonia comunitară și comunională din Ecclesia. Pentru că
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
demolator comandat de cercuri antinaționale și susținute de o presă aservită grupurilor străine de interese. Ei refuzau orice dialog strigând „jos” la orice demers alternând între procesiuni religioase și acte de vandalism. Asalturilor destabilizatorii din acea perioadă li s-a contrapus experiența, tactul, răbdarea, înțelepciunea conducerii statului. După revoluție totul a trebuit luat de la început. În Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, premizele economico-administrative capitaliste au pornit cu mulți ani înaintea schimbării sistemului socialist. În aceste țări reformele se continuau în timp ce în România nu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Despre medalia Liszt se afirma: „Autenticitatea acestei medalii se pune la îndoială de colecționări, între alte motive este și numele celebrului muzicant care este Liszt, iar pe medalii s-a gravat List. Sursă acestei medalii este la Iași” {\cîte 11}. Contrapunem acestei afirmații următoarele: „O medalie de aur a fost înmânata artistului oaspete; medalia avea gravat pe o fată chipul celui sărbătorit și inscripția: LIST LA CONȚERTUL DAT LA IAȘI ÎN TEATRUL NOU, iar pe verso dată concertului. Câteva copii în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
că reprezentările de pe cele trei medalii, nu rezolvă definitiv problemă reflectării statutului său istoric. Imaginii simbol, fațadă cu colonade și fronton a Institutului de Anatomie, preluată pe aversul medaliei din 1999 (adoptată acum că emblemă a instituției), i s-a contrapus, în anul 2004, o altă imagine simbol, edificiul Vechii Academii îmbrățișat de clădirea sub forma literei U a Universității respective și portalul. Preluarea tuturor imaginilor simbol pe placheta din 2009, reprodusa în figură 52b unifață , pare a fi, în acest
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Stuttgart, de argint și bronz de 55 mm. Falsificarea lor se cunoaște și după ortografierea inscripției și a figurii lui Cuza, care este aceea pe când nu era încă Domnitor ci numai Colonel, când avea favorite”{\cîte 76}. În 1989, contrapuneam în esență celor de mai sus următoarele: - medalia nu putea fi realizată la Stuttgart, ci într-un atelier ieșean. Dovadă o credeam a fi existența matrițelor (stanțe), expuse la Muzeul Unirii din Iași, alături de medalie. - în scrierea legendei întâlnim caractere
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
expresia qualitative research, semnificând o formă de cercetare cu caracteristici specifice, o paradigmă sau un stil de cercetare. În prezent, cercetarea calitativă, nu numai că a dobândit notorietate, făcând necesar un dicționar de metode calitative, dar a început să fie contrapusă rigid cercetării cantitative, în loc de a privi cele două modalități de abordare în unitatea și complementaritatea lor. Ca orice paradigmă în curs de afirmare, și cercetarea calitativă, în confruntarea cu paradigma predominantă (cercetarea cantitativă), nu se prezintă deplin cristalizată, cu un
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
maxim 300 de vizitatori/ha pentru zona de odihnă activă și de 160 de vizitatori/ha pentru zona de recreare pasivă. Pentru o bună organizare a parcurilor este necesară sectorizarea funcțională a acestora, pentru ca diferitele activități recreative să nu se contrapună sau să fie anta gonice. De aceea, obiectivele care presupun o mare aglomerare a publicului (teatre, cinematografe, zona de distracții) se vor amplasa mai periferic, având prevăzute alei de acces corespunzătoare, corect dimensionate și eventual parcaje exterioare, situate la limita
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
speră ca interesele comune să devină preocuparea unică a angajaților. Cât privește participarea conflictuală, ea este fondată nu doar pe politica relațiilor umane, ci și pe realitățile dure ale vieții industriale, subminată de opoziția intereselor. Cele două modele ale participării contrapun idealul - realului, dezirabilul - existențialului. Una postulează participarea așa cum ar trebui să fie, cealaltă - așa cum este în realitate. Prima se exprimă în politicile sociale ale organizațiilor, cea de-a doua se exprimă în termenii realităților sociale. După opinia noastră, modelul participării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu-i treaba mea). (GA, II, 2005). Concesia ca acțiune de a concede (și rezultatul acesteia), adică de "a ceda în condiții determinate" se poate institui într-un text argumentativ, astfel încît unei opinii (unui argument) propuse i se poate contrapune o opinie sau un argument alternativ care respinge sau restabilește poziția inițială a locutorului. Din punct de vedere structural, rolul argumentativ de concesie are actualizări multiple, în funcție de gradul de intensitate al noțiunii intenționate, încît, pentru limba română, ele se pot
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
violență sângeroasă" etc. mergând până la executarea "modelului cultural românesc" și găsind că îl poate înlocui cu Mihai Șora, "cel mai remarcabil filosof român din ultimele decenii"; Ileana Vrancea, care îl apără I. Negoițescu în 1966, uitând că în 1953 îl contrapusese pe Th. Neculuță lui Eminescu, așezându-se pe "cel mai sumbru proletcultism"; Jean Ancel, istoric din Israel, emigrant din România în 1963, care susține, într-o discuție publică organizată de Fundația Culturală Română, în 1991, că "Eminescu a pus bazele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
semnalele autohtone, fișând conștiincios revoluția poetică optzecistă, noul antropocentrism, paradoxurile postmodernității românești. Conceptul cu pricina, atingând clasicizarea (epuizarea, de fapt), suportând presiunea altor modernisme (hiper-, paraetc.), a deschis calea transmodernității, declară ferm criticul. Și observă că, în 1988, Radu Enescu contrapunea (e drept, fără consecințe) cei doi termeni. În hățișul noului ev cultural, în plin haosmos, într-o lume opacă, cucerită de spiritul schizoid, Theodor Codreanu invocă salvator antropologia creștină. Teoria postistoriei i se pare "un gând luciferic" (p. 61); civilizația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o istorie mai tragică decât poporul nostru. [...] Nota tragică domină întreg trecutul nostru" (Ursu, 1924, pp. 17, 20). Ca niciun altul - aceasta este concluzia unanim împărtășită - destinul istoric românesc poartă pecetea indelebilă a tragicului. În răspărul direcției fanaticismului naționalist se contrapune orientarea critică din cadrul consensului naționalist prevalent pe întreaga lungime a interbelicului românesc. Momentul critic al naționalismului poate fi explorat pe două planuri: i) nivelul programatic, al declarațiilor de intenție; ii) nivelul concret al interpretării istorice. Pe planul programatic, aripa critică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
analiza care urmează tinde să ofere o panoramă cît mai amplă, cît mai exhaustivă a mișcărilor colective ca instrumente de participare și de influență politică. 3. PARTICIPAREA POLITICĂ PRIN MIȘCĂRI COLECTIVE Rolul mișcărilor Terminologia, prea puțin împărtășită și consolidată, ce contrapune termeni ca mișcări sociale, mișcări colective, comportamente colective sugerează lipsa unui consens de fond asupra unor fenomene foarte semnificative pentru participarea politică și pentru dinamica societății. Teoria sociologică indică o bipartiție între unii cercetători (ca Le Bon, Tarde și Ortega
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
inatacabil, să pară că nu merită investirea de bani, energie și timp din partea unor potențiali candidați, astfel încît cel care deține funcția, incumbent-ul, nu-și va găsi adversari. Ba mai mult, în Marea Britanie, din politețe politică, nici un candidat nu este contrapus, de obicei, primului ministru în funcție sau liderului opoziției. În general, făcînd abstracție de aceste excepții, numărul candidaților care se prezintă în circumscripțiile uninominale depinde în mod fundamental de numărul partidelor ce fac parte din sistemul politic și de organizarea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
etaje, cu un tren care pufăie obosit, În timp ce ceilalți pasageri sforăie...”. Printr-o privire urieșească, geologică, atrage și generează o juxtapunere de descrieri științifice și artistice, Încercând să creeze acel sentiment asiatic al spaimei de gol, căruia i s-a contrapus, construirea templelor și „casele de pământ ce se Înmoaie și Încep să curgă În nămol”. Însă, efect comic, apar strecurate ca niște șopârle, curiozitățile feminine. De pildă, despre comerțul cu tigri: „Se spune că... grăsimea de pe rinichi vindecă impotența la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
scrisoare către Ion Bălăceanu, motivele apropierii de liberalii radicali, iar printre acestea la loc de cinste se aflau practicile excesive ale guvernului N. Kretzulescu, încercările acestuia de constituire a unui partid al "căii de mijloc" și tendința domnitorului de a contrapune în permanență diferitele forțe politice 150. Acesta avea să fie doar unul din momentele politice importante ale perioadei următoare care anunța într-un fel evoluția viitoare a scenei politice românești. Chiar dacă colaborarea dintre liberali și domnitor eșua și datorită semnalelor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]