798 matches
-
penală s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 21 din 3 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 17 aprilie 2000. În motivarea acelei excepții a fost invocată, ca și în cauză de față, contrarietatea dispozițiilor respective în raport cu prevederile art. 26 și 28 din Constituție. În acea decizie Curtea Constituțională a examinat excepția și în raport cu prevederile din convențiile internaționale privitoare la drepturile omului, reținând că "interceptarea și înregistrarea unor convorbiri sau înregistrarea unor imagini, fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140595_a_141924]
-
acestor dispoziții legale față de prevederile art. 45 din Constituție, întrucât dreptul oricărei persoane de a desfășura o activitate economică este liber, statul garantând accesul neîngrădit la libera inițiativă, precum și exercitarea acesteia, ceea ce s-a realizat prin dispozițiile legale criticate. În ceea ce privește contrarietatea dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii cu prevederile art. 30 și 40 din Constituție, Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi reținută, deoarece domeniile de incidență ale drepturilor fundamentale invocate sunt diferite față de obiectul de reglementare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170695_a_172024]
-
acțiunilor unor instituții publice este justificată de rațiuni ce privesc încasarea veniturilor publice la bugetul de stat, iar prin această nu sunt încălcate dispozițiile art. 16 din Constituție, care se referă exclusiv la egalitatea între cetățeni persoane fizice. În ceea ce privește pretinsa contrarietate a textului criticat cu dispozițiile art. 21 din Constituție, se arată că accesul liber la justiție, consacrat de acestea, nu este cu nimic afectat prin obligarea la plata unei taxe de timbru a reclamantului într-o cauză civilă. Guvernul arată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141615_a_142944]
-
cauză sunt relevate, mai degrabă, probleme privind modalitatea în care organele fiscale sau instanța judecătorească competente au interpretat și aplicat normele juridice criticate în litigiul dedus soluționării, și nu probleme de drept, care să vizeze exclusiv un pretins raport de contrarietate între textul de lege examinat și norme sau principii fundamentale de drept. În cauză sunt incidente o serie de noțiuni juridice precum actul administrativ fiscal și decizia de compensare, având regim și natură juridică diferite și asupra cărora doar instanțele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246747_a_248076]
-
neadmis" pentru suplinitori, astfel încât sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora " Nimeni nu este mai presus de lege". Deși autorul excepției invocă încălcarea alin. (2) al art. 16 din Constituție, argumentele formulate în susținerea ei vizează contrarietatea față de alin. (1) al acestui text constituțional, care prevede: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și fără discriminări." Analizând această susținere, Curtea observa că în mod constant în jurisprudența să a statuat că principiul egalității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139979_a_141308]
-
din Constituție, referitoare la dreptul la învățătură și formele în care acesta se organizează, ci, dimpotrivă, instituind, în cazuri de excepție, ocuparea posturilor vacante cu suplinitori, asigură tocmai realizarea acestui drept. De asemenea, Curtea nu poate reține nici susținerea privind contrarietatea față de prevederile art. 38 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei și a locului de muncă este liberă. Această deoarece dispozițiile de lege vizate ca fiind neconstituționale nu afectează încadrarea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139979_a_141308]
-
modificări legislative ale textelor legale în vigoare și care conțin propuneri de lege ferenda, deoarece controlul de constituționalitate semnifică verificarea conformității dispozițiilor legale criticate cu normele și principiile fundamentale invocate, în limita unor critici ce vizează evidențierea unui raport de contrarietate dintre acestea, și nu modificarea sau completarea textelor legale atacate în funcție de aprecierea subiectivă a autorului excepției. De asemenea, interpretarea și aplicarea normelor legale sunt apanajul exclusiv al instanțelor de judecată, precum și al instituțiilor chemate să aplice legea. De altfel, în măsura în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276711_a_278040]
-
Se susține că autoarea excepției este nemulțumită de modalitatea de interpretare și aplicare a sintagmelor criticate. Or, operațiunea de interpretare este indispensabilă procesului de aplicare a legii, fiind de competența instanțelor de judecată, în timp ce controlul de constituționalitate are în vedere contrarietatea dintre anumite dispoziții legale și prevederi din cuprinsul Legii fundamentale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 12 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.940/225/2015, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a sesizat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280126_a_281455]
-
2010, că nu este de competența sa să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituție. O atare competență, și anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea națională și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă și legală, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235209_a_236538]
-
avocatul descoperă una dintre dificultățile arătate la lit. a) și b). ... Articolul 116 Nu există conflict de interese: a) atunci când, după ce și-a informat clienții și a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activități, va încerca să concilieze contrarietatea de interese; ... b) atunci când, în acord deplin cu clienții, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situația ce i-a fost prezentată, să adopte o strategie comună sau dacă, în cadrul unei negocieri, avocații care sunt membri ai aceleiași forme de exercitare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254039_a_255368]
-
constatat că "aceste dispoziții constituționale sunt lipsite de relevanță, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat". În fine, în ceea ce privește susținerile privind contrarietatea Legii nr. 119/2010 cu prevederile Cărții sociale europene revizuite și ale Codului european de securitate socială al Consiliului Europei, motivate de o pretinsă nerespectare a cuantumurilor prestațiilor sociale arătate în aceste acte internaționale, Curtea a reținut că, "în sistemul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248645_a_249974]
-
879 din 13 decembrie 2011, sau Decizia nr. 1.452 din 3 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 13 ianuarie 2012, prin care s-a statuat că acestea sunt constituționale. Astfel, cu privire la pretinsa contrarietate față de dispozițiile art. 16 din Constituție , deoarece textul legal criticat nu ocrotește în mod egal dreptul de proprietate dobândit de foștii chiriași în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242365_a_243694]
-
procedură penală, precum și a neconstituționalității dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, așa cum solicită autorul excepției, deoarece, astfel cum rezultă din analiza anterioară, prin aceste prevederi sunt asigurate drepturile fundamentale ale persoanei în dreptul penal, neexistând o contrarietate cu prevederile Constituției. Curtea Constituțională constată totodată că nu există neconcordante între, pe de o parte, prevederile art. 5 paragraful 3 din convenție și, pe de altă parte, legile interne (Codul de procedură penală și Legea nr. 92/1992 pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129147_a_130476]
-
art. 127, prevede în același articol posibilitatea legiuitorului de a deroga de la el. În ceea ce privește principiul contradictorialității, acesta nu este consacrat ca atare de Legea fundamentală și, mai mult decât atât, nici nu este de esența procedurii în materie, în cadrul căreia contrarietatea de interese, care impune și justifică acest principiu, nu intervine între părți, ci între reclamant, în calitate de debitor, și stat, în calitate de creditor. Nici critica având ca obiect inexistența unei căi de atac împotriva încheierii de soluționare a cererii de reexaminare nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165719_a_167048]
-
în urma circumstanțierii stării de fapt și a pericolului social, să beneficieze de o individualizare corectă a sancțiunii, în funcție de care sancțiunea complementară să nu se justifice, astfel cum este în procedura reglementată de dreptul comun în materia contravențiilor. 7. Referitor la contrarietatea prevederilor criticate cu art. 53 alin. (2) din Constituție, susține că prin măsurile dispuse de autoritățile statului se limitează exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale, fără a exista o justificare rațională care să reprezinte, în special, existența unui raport adecvat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276877_a_278206]
-
că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. 19. Față de această critică, Curtea constată că nu se află în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei simple pretinse contrarietăți între norme legale ce reglementează regimul juridic al contravențiilor, în general, și norme care reglementează în materia privind regimul armelor și al munițiilor. De altfel, legiuitorul are deplina legitimitate de a stabili atât norme cu caracter general, cât norme cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276877_a_278206]
-
la anularea, prin dispozițiile legale criticate, a dreptului de proprietate al acestora, deoarece garantarea dreptului de proprietate al unei persoane fizice ori juridice este limitată de drepturile altor asemenea persoane. În final, instanța consideră că nu poate fi reținută nici contrarietatea dispozițiilor art. 56 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 cu prevederile art. 124 și ale art. 126 din Constituție. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169156_a_170485]
-
susținerea acestui punct de vedere, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 217/2001 . Totodată, Avocatul Poporului arată că textele criticate instituie o restrângere legală a exercitării dreptului de proprietate al debitorului, în deplină conformitate cu prevederile art. 53 din Constituție. În ceea ce privește contrarietatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile art. 124, ale art. 126 și ale art. 136 alin. (4) din Constituție, consideră că textele constituționale invocate nu au relevanță în cauza de față. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169156_a_170485]
-
Regulamentul a intrat în vigoare începând cu data de 3 decembrie 2009 și este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre, având o forță juridică superioară oricărei prevederi legale interne, iar în caz de contrarietate, beneficiind, în temeiul art. 249 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și al art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, de principiul preeminenței dreptului Uniunii Europene. În același sens, este invocat și art. 11 din Constituție, referitor la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252299_a_253628]
-
inculpatul a fost greșit achitat pentru motivul că fapta imputata nu există sau că aceasta nu a fost săvârșită de el. Această constatare produce efecte numai asupra acțiunii civile care va fi admisă, cea penală rămânând definitivă prin achitarea inculpatului. Contrarietatea de hotărâri poate fi însă înlăturata prin exercitarea căilor extraordinare de atac. Pe de altă parte însă, având deplină capacitate procesuală în tot ceea ce privește acțiunea civilă, partea civilă va putea discuta în apelul sau, după caz, în recursul sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129752_a_131081]
-
de neconstituționalitate, ci reprezintă, eventual, aprecieri vagi, generale ale autorului excepției, care nu pot fi, însă, primite de Curtea Constituțională. Chiar dacă autorul excepției indică numeroase prevederi constituționale pretins a fi încălcate, acesta nu evidențiază în ce constă, în concret, pretinsa contrarietate a textelor de lege criticate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , sesizările trimise Curții Constituționale, pe lângă faptul că trebuie să fie făcute în formă scrisă, ele trebuie să fie și motivate. Mai mult, autorul excepției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194439_a_195768]
-
dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională observă că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, care să evidențieze relația de contrarietate dintre textele de lege supuse controlului și norme sau principii constituționale. În realitate, susținerile sale privesc modalitatea de interpretare și aplicare a acestor texte. Mai mult, acesta, fiind nemulțumit, în esență, de procedura legală de constatare a nulității unei societăți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207136_a_208465]
-
prin această decizie, care își mențin valabilitatea și în cauză de față, susținerea autorului excepției referitoare la încălcarea prin textul de lege criticat a prevederilor art. 21 din Constituție urmează să fie respinsă. Curtea nu poate reține nici susținerea privind contrarietatea dintre prevederile art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale art. 131 alin. (1) din Constituție, constând în faptul că "intervenția procurorului în favoarea uneia din părți încalcă nu numai principiul imparțialității sale, dar și al egalității în fața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143725_a_145054]
-
a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză, înseamnă că aceasta este mai presus decât celelalte persoane fizice sau juridice, cărora le este interzisă această procedură conform art. 67 și următoarele din Codul de procedură civilă". În legătură cu contrarietatea dintre textul de lege criticat și prevederile constituționale ale art. 51 alin. (1) și (2), se arată că "dreptul de a te adresa justiției, liberul acces al cetățeanului la justiție intră în cadrul general astfel cum este reglementat în Constituție privitor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164778_a_166107]
-
că prin Decizia nr. 175 din 15 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 17 mai 2004, s-a mai pronunțat într-o cauză în care, ca și în prezentul dosar, s-a susținut contrarietatea art 28 din Legea nr. 54/2003 față de aceste dispoziții constituționale. Prin acea decizie s-a respins excepția de neconstituționalitate, reținându-se că dreptul de petiționare se concretizează în cereri, reclamații, sesizări și propuneri în legătură cu rezolvarea unor probleme personale sau de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164778_a_166107]