1,156 matches
-
de bola, voru fi în sarcina prin reciprocitate, a guvernului pe alu căruia teritoriu ei vor fi fostu prinși. Articolul 6 Totu supusulu unuia din ambele State contractante, ce n'ar fi din catigoriele menționate la Art. 1 alu presentei Convențiuni și care s'ar găsi fără pasportu, sau bilet de călătorie, sau autorisatiune în regulă, nu va fi admisu a intra în cealaltă tera, ci se va respinge la frontiera; dacă a intratu deja în cealaltă tera se va trimite
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
a intratu deja în cealaltă tera se va trimite în patria să. Cît pentru practica dilnica a frontierei între limitrophi, precum în totu timpulu s'a urmatu între ambele State, nu se va pune nici unu obstacolu. Articolul 7 Presenta Convențiune va fi valabilă, si esecutoria îndată ce va fi ratificată de ambele guverne și se va efectua publicațiunea ei dupe formele prescrise de legile ambeloru teri și va continua a fi în vigore șese ani. La casu cînd șese luni înaintea
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
efectua publicațiunea ei dupe formele prescrise de legile ambeloru teri și va continua a fi în vigore șese ani. La casu cînd șese luni înaintea, espirarei acelui termenu, nici unulu din ambele guverne n'ar declară că renuncia la acestă Convențiune, ea va fi valabilă încă pentru șese ani, și tot astfel din șese în șese ani. Spre încredințarea cărora plenipotențiarii respectivi au semnătu acesta Convențiune și au pusu pe dînsa sigiliulu armeloru loru. Făcutu la Bucuresci 25 Maiu/6 Iunie
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
espirarei acelui termenu, nici unulu din ambele guverne n'ar declară că renuncia la acestă Convențiune, ea va fi valabilă încă pentru șese ani, și tot astfel din șese în șese ani. Spre încredințarea cărora plenipotențiarii respectivi au semnătu acesta Convențiune și au pusu pe dînsa sigiliulu armeloru loru. Făcutu la Bucuresci 25 Maiu/6 Iunie 1865. N. Rosetti Bălănescu. Ministru alu trebiloru Streine. [L. S.] Carol Baron d'Eder. Agentu și consul generale. [L. S.] Sub-semnatulu Ministru alu Casei Imperiale
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
141 din pr. civ. se aplică chiar dacă excepția s'a înaintat cu întîrziere. Excepțiunile întemeiate pe motivele înșirate în al. 4, 5 și 6 al art. 414 Pr. civ., se pot invocă și după termenul arătat în alineatul precedent. Dacă convențiunile internaționale dispun altfel, acest articol nu se aplică. [Excepțiunile se considera că un nou remediu de drept]. 1. Cînd hotărîrea executorie s'a dat de către tribunal că instanța de faliment, cererea de execuție se va rezolva de completul de doi
LEGE LX din 1 ianuarie 1881 despre procedura de execuţie silită imobiliară în Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127383_a_128712]
-
Comisiuni de conciliere și dacă aranjamentul propus de această Comisiune nu este acceptat de ambele Părți, chestiunea va fi adusă în fața Consiliul Societății Națiunilor, statuand conform articolului 15 din Pactul Societății. Modalitățile acestei metode de regulare pacifica fac obiectul unei Convențiuni particulare semnată cu data de azi. Articolul 3 Guvernul Regal al României și Guvernul Republicii Franceze își iau angajamentul de a examina în comun, sub rezerva rezoluțiunilor eventuale ale Consiliului sau ale Adunării Societăților Națiunilor, chestiunile de natură a primejdui
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
de Justiție Internațională, precum este prevăzut mai la vale. Se înțelege că contestațiunile mai sus arătate cuprind cele menționate în articolul 13 din Pactul Societății Națiunilor. Această dispozițiune nu se aplică contestațiunilor ce își au origina în fapte anterioare prezenței Convențiuni și cari aparțin trecutului. Guvernul român și Guvernul Francez își iau respectiv angajamentul de a nu ridică unul față de altul nici o chestiune care ar tinde la o modificare a integrității lor teritoriale sau a fruntariilor lor, așa cum sînt fixate actualmente
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
Înaintea oricărei proceduri arbitrale și înaintea oricărei proceduri în fața Curții Permanente de Justiție Internațională, contestațiunea va putea fi, de comun acord între Părți, supusă în scop de conciliațiune unei Comisiuni Internaționale Permanente, zisă Comisiune Permanentă de Conciliațiune, constituită conform cu prezența Convențiune. Articolul 3 Dacă este vorba de o contestațiune al carei obiect conform legislațiunii interioare a uneia din Părți, este de competința tribunalelor naționale ale acestei Părți, diferendul nu va fi supus procedurii prevăzute prin prezența Convențiune decat după sentința care
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
Conciliațiune, constituită conform cu prezența Convențiune. Articolul 3 Dacă este vorba de o contestațiune al carei obiect conform legislațiunii interioare a uneia din Părți, este de competința tribunalelor naționale ale acestei Părți, diferendul nu va fi supus procedurii prevăzute prin prezența Convențiune decat după sentința care a dobîndit autoritatea lucrului judecat și pronunțată în termen potrivit de către autoritatea judiciară națională competințe. Articolul 4 Comisiunea permanentă de Conciliațiune prevăzută la art. 2 va fi compusă din 5 membri, cari vor fi desemnați precum
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
s-ar ivi în urmă încetării din viață, demisiuni sau a oricărei piedici, urmandu-se modul fixat pentru numire. Articolul 5 Comisiunea Permanentă de Conciliațiune va fi constituită în cele trei luni ce vor urma intrarea în vigoare a prezentei Convențiuni. Dacă numirea Comisarilor de desemnat de comun acord n-ar fi făcută în termen, sau în caz de înlocuire în timp de trei luni dela declararea vacanței locului, Presedintele Confederațiunii Elvețiene va fi, în lipsa unei alte înțelegeri, rugat să procedeze
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
Permanentă de Conciliațiune își va regulă ea însăși procedura care, în orice caz, va trebui să fie contradictorie. În materie de anchetă Comisiunea, daca nu decide altfel în unanimitate, se va conforma dispozițiunilor titlului III (Comisiunea Internațională de anchetă) al Convențiunii dela Haga din 18 Octomvrie 1907, pentru regularea pacifica a conflictelor internaționale. Articolul 10 Comisiunea Permanentă de Conciliațiune se va întruni, afară de vreun acord contrariu între Părți, la locul desemnat de către președinte. Articolul 11 Lucrările Comisiunii Permanente de Conciliațiune nu
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
Comisiunea va putea și dansa avea facultatea să ceară explicațiuni verbale agenților, consilierilor și experților celor două Părți, precum și oricăror persoane pe cari ar crede folositor să le citeze cu consimțămîntul Guvernului lor. Articolul 13 În afară de vreo dispozițiune contrară prezenței Convențiuni, deciziunile Comisiunii Permanente de Conciliațiune vor fi luate cu majoritate de voturi. Articolul 14 Înaltele Părți Contractante iau angajamentul să ușureze lucrările Comisiunii Permanente de Conciliațiune și, îndeosebi, să-i procure în cea mai largă măsură posibilă toate documentele și
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
Comisiunii Permanente de Conciliațiune, contestațiunea va fi supusă, de comun acord, pe cale de compromis, fie Curții Permanente de Justiție Internațională în condițiunile și conform procedurii prevăzută de statutul său, fie unui Tribunal arbitral în condițiunile și conform procedurii prevăzute de Convențiunea dela Haga dela 18 Octomvrie 1907 pentru regularea pacifica a conflictelor internaționale. În lipsa unei înțelegeri între Părți asupra compromisului și după un preaviz de o lună, una sau alta dintre ele va avea facultatea de a aduce direct, pe cale de
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
Înaltele Părți Contractante n-ar cădea de acord, fără a le putea rezolva prin bună înțelegere prin procedeele diplomatice obișnuite, ale căror soluțiune n-ar putea fi găsită printr-o hotărîre judecătorească, precum este prevăzut la articolul 1 al prezenței Convențiuni și pentru care o procedură de reglementare n-ar fi fost încă prevăzută printr-un Tratat în vigoare între Părți, vor fi supuse Comisiunii Permanente de Conciliațiune, care va fi însărcinată de a propune Părților o soluțiune acceptabilă și, în
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
vigoare între Părți, vor fi supuse Comisiunii Permanente de Conciliațiune, care va fi însărcinată de a propune Părților o soluțiune acceptabilă și, în orice caz, de a prezenta un raport. Procedura prevăzută de articolele 6 pînă la 15 ale prezenței Convențiuni se va aplica. Articolul 18 Dacă în cursul lunii care va urma încheierea lucrărilor Comisiunii Permanente de Conciliațiune, cele două Părți nu s-au înțeles, chestiunea va fi, după cererea uneia sau alteia din Părți, adusă înaintea Consiliului Societății Națiunilor
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
a avea repercursiune prejudiciabila executării deciziunii sau aranjamentelor propuse de Comisiunea de Conciliațiune și în general de a nu proceda la nici un act de orice natură ar fi, susceptibil de a agrava sau de a extinde diferendul. Articolul 20 Prezenta Convențiune rămîne aplicabilă între Înaltele Părți Contractante chiar dacă alte Puteri ar fi de asemenea interesate în diferend. Articolul 21 Prezenta Convențiune va fi ratificată. Ratificările vor fi depuse la Paris că și ratificările Tratatului încheiat la data de astăzi între România
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
la nici un act de orice natură ar fi, susceptibil de a agrava sau de a extinde diferendul. Articolul 20 Prezenta Convențiune rămîne aplicabilă între Înaltele Părți Contractante chiar dacă alte Puteri ar fi de asemenea interesate în diferend. Articolul 21 Prezenta Convențiune va fi ratificată. Ratificările vor fi depuse la Paris că și ratificările Tratatului încheiat la data de astăzi între România și Franța. Va intra în vigoare în aceleași condițiuni că și zisul Tratat. Făcut la Paris, în dublu exemplar, la
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
altă naționalitate de naștere. § 2. - Pierderea naționalității române prin efectul opțiunii Articolul 6 Persoanele mai în vîrstă de 18 ani cari au pierdut naționalitatea lor austriacă, ungară sau rusă și au dobîndit de plin drept naționalitatea română, conform tractatelor și convențiunilor, au facultatea de a opta în termenele prevăzute de tractate și convențiuni pentru orice naționalitate le-ar fi deschisă prin acele tractate și convențiuni. Articolul 7 Persoanele mai mari de 18 ani prevăzute în alin. b al art. 2, foste
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
6 Persoanele mai în vîrstă de 18 ani cari au pierdut naționalitatea lor austriacă, ungară sau rusă și au dobîndit de plin drept naționalitatea română, conform tractatelor și convențiunilor, au facultatea de a opta în termenele prevăzute de tractate și convențiuni pentru orice naționalitate le-ar fi deschisă prin acele tractate și convențiuni. Articolul 7 Persoanele mai mari de 18 ani prevăzute în alin. b al art. 2, foste supuse austriace sau ungare au dreptul să renunțe la naționalitatea română printr-
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
lor austriacă, ungară sau rusă și au dobîndit de plin drept naționalitatea română, conform tractatelor și convențiunilor, au facultatea de a opta în termenele prevăzute de tractate și convențiuni pentru orice naționalitate le-ar fi deschisă prin acele tractate și convențiuni. Articolul 7 Persoanele mai mari de 18 ani prevăzute în alin. b al art. 2, foste supuse austriace sau ungare au dreptul să renunțe la naționalitatea română printr-o declarațiune făcută înaintea autorităților locale străine, sau a celor române din
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
lor română față de autoritățile țărilor străine, vor putea utiliza certificatele de naționalitate liberate de primărie. Ele le vor supune însă anterior spre verificare și confirmare ministerului de interne, singura autoritate competența să vizeze asemenea certificate pentru uzul extern în sensul convențiunii dela Romă din 6 Aprilie 1922. Semnătură ministerului de interne va fi legalizata de ministerul afacerilor străine. § 2. - Competința autorităților Articolul 40 Autoritățile administrative determinate prin art. 20 și comisiunea mixtă centrală au pentru stabilirea chestiunilor de naționalitate drepturile prevăzute
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
mai sus cari depășesc limitele actelor ce pot fi făcute de un administrator legal sau cari sînt pătate de fraudă sau dol. Actele de mai sus ce nu sînt pătate de fraudă sau dol vor fi reduse la limita admisă convențiunilor încheiate de administratorii legali. Decizia ministrului de finanțe dată în această privință va putea fi atacată cu apel înaintea Curții de apel respective, conform legii de procedură civilă, în termen de o lună dela notificarea ei arendașului, chiriașului sau exploatatorului
LEGE nr. 85 din 13 iunie 1923 pentru lichidarea bunurilor, drepturilor şi intereselor supusilor fosti inamici şi pentru încasarea creanţelor şi datoriilor lor faţă de supusii români. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130177_a_131506]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 60 din 13 martie 1937 Articolul UNIC Guvernul este autorizat a ratifica și a face să se execute: 1. Convențiunea internațională pentru unificarea anumitor reguli în materie de conosament, încheiată la Bruxelles la 25 August 1924. 2. Convențiunea internațională pentru unificarea anumitor reguli privitoare la privilegiile și ipotecile maritime, semnată la Bruxelles la 10 Aprilie 1926. 3. Convențiunea internațională pentru
LEGE nr. 43 din 1937*) pentru ratificarea a 3 Convenţii internaţionale, relative la vase de navigaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132216_a_133545]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 60 din 13 martie 1937 Articolul UNIC Guvernul este autorizat a ratifica și a face să se execute: 1. Convențiunea internațională pentru unificarea anumitor reguli în materie de conosament, încheiată la Bruxelles la 25 August 1924. 2. Convențiunea internațională pentru unificarea anumitor reguli privitoare la privilegiile și ipotecile maritime, semnată la Bruxelles la 10 Aprilie 1926. 3. Convențiunea internațională pentru unificarea anumitor reguli privind imunitățile vaselor de Stat, semnată la Bruxelles la 10 Aprilie 1926. 4. Protocolul adițional
LEGE nr. 43 din 1937*) pentru ratificarea a 3 Convenţii internaţionale, relative la vase de navigaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132216_a_133545]
-
execute: 1. Convențiunea internațională pentru unificarea anumitor reguli în materie de conosament, încheiată la Bruxelles la 25 August 1924. 2. Convențiunea internațională pentru unificarea anumitor reguli privitoare la privilegiile și ipotecile maritime, semnată la Bruxelles la 10 Aprilie 1926. 3. Convențiunea internațională pentru unificarea anumitor reguli privind imunitățile vaselor de Stat, semnată la Bruxelles la 10 Aprilie 1926. 4. Protocolul adițional acestei Convențiuni semnat la Bruxelles la 24 Mai 1934. Copie și traducere de pe aceste Convențiuni și Protocolul se alătură la
LEGE nr. 43 din 1937*) pentru ratificarea a 3 Convenţii internaţionale, relative la vase de navigaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132216_a_133545]