454 matches
-
fi varietățile lui, dar conține repere de raportare ale acestei realități sub aspectul organizării sau funcționării ei. Există desigur mai multe tipuri de modele lingvistice în funcție de perspectiva în care sînt privite structurările limbii, precum și diferite clasificări ale acestor tipuri. Discursul conversațional a fost evaluat din perspectiva regulilor de succesiune a actelor de vorbire, realizîndu-se un model în care se evidențiază constrîngerile exercitate de un act în curs asupra celui care urmează, încît să se identifice actele care guvernează derularea conversației. Prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care se evidențiază constrîngerile exercitate de un act în curs asupra celui care urmează, încît să se identifice actele care guvernează derularea conversației. Prin aceeași orientare a studiului conversației spre analiza discursului, s-a propus un model ierarhizat al discursului conversațional, prin care conversația este descrisă ca un schimb format din două sau trei intervenții ce realizează sisteme arborescente integrînd unități de rang diferit. Ca atare, aceste intervenții sînt alcătuite dintr-un act de vorbire principal, un act director, precedat și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
toate tipurile, tipul unei interacțiuni definindu-se plecînd de la cadrul ei interactiv, ce corespunde în mare parte raportului de situație dominantă (complementaritate - simetrie, situații inegale - situații egale, instituționalizare - ocazie). În interiorul interacțiunii de un anumit tip, acestea sînt module: un modul conversațional, de exemplu, în cazul unei tranzacții comerciale. Potrivit acestei perspective, ceea ce permite distingerea apariției unui modul de transformare completă a unui tip de interacțiune este în permanență cadrul interactiv. În concepția lui E. Roulet, modulele sînt sisteme a căror funcționare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și forme de organizare, cum arată însuși E. Roulet, într-o lucrare din 1999. La nivelul utilizării ca mijloc descriptiv, principala dificultate a unui astfel de model este depășirea unei dimensiuni pentru a-i atribui un caracter integrator. V. analiză conversațională, model. FODOR 1983; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN MOMENT DISCURSIV. Sintagma moment discursiv a fost propusă pentru a indica realizările media în legătură cu același eveniment (precum atacul terorist din New York în 2001), prin realizări discursive numeroase
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
negociat. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i și mai ales în analiza conversației, acest termen desemnează atît un proces, cît și un mod particular de interacțiune. Negocierea conversațională se realizează atunci cînd apare un diferend între interlocutori în ceea ce privește interacțiunea și cînd se urmărește depășirea lui. Acesta se poate ivi în numeroase contexte și poate privi diferite obiecte, schema generală a schimbului fiind alternanța luărilor de cuvînt pe diferite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuprinde și procesele care asigură gestiunea colectivă a schimbului și care implică sau nu un dezacord între participanți. Negocierea apare în mod necesar în cazul existenței unui conflict și al cooperării în vederea eliminării lui. Pornind de la această schemă însă, negocierea conversațională prezintă configurații foarte diversificate, plecînd de la obiectul negocierii, de la durata și dificultățile ei, de la maniera de desfășurare și de la procedeele antrenate de parteneri. V. argumentație, conversație, etnometodologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN NEÎNȚELEGERE. În înțelesul obișnuit, neînțelegerea este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiecare comunitate influențează cu modulații previzibile și cunoscute de fiecare dintre membrii ei. Dacă intonația, accentuarea și pauzele, de exemplu, participă la realizarea enunțului, în mod normal, ele trebuie să intre în atenția analizei, pentru a stabili cînd corespund practicilor conversaționale și cînd reprezintă fenomene particulare. De fapt, indicii suprasegmentali, precum înălțimea, intensitatea și durata emisiunii sonore, precum și pauza, trebuie luate întotdeauna în considerare, fiindcă fiecare au valori semnificative în construcția sensului. Elementele paraverbale trebuie raportate la elementele coverbale, care reprezintă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o predispoziție psihologică. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, conceptul "pereche adiacentă" poate funcționa ca mijloc de verificare a coerenței structurale și de conținut în cazul discursului conversațional, avînd în vedere anumite modele și reguli, precum și de identificare a elementelor înserate ce pot produce slăbiri ale acestei coerențe. V. conversație, dialog, schimb. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005. RN PERCEPȚIE. Pentru terminologia psihologiei și a cunoașterii, percepția este reflectarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
provenind din termenul de origine engleză face). În timp ce H. P. Grice exclude maxima fii politicos! din cadrul maximelor principiului cooperării, G. Lakoff definește competența pragmatică formulînd două reguli: fii clar! și fii politicos!. Cea dintîi regulă se referă la toate maximele conversaționale exprimate de H. P. Grice, iar cea de-a doua latură a competenței pragmatice se sprijină pe ceea ce G. Lakoff a numit reguli ale politeții: regula formalității, regula ezitării și regula egalității sau a camaraderiei. Spre deosebire de maximele conversaționale, aceste reguli
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
toate maximele conversaționale exprimate de H. P. Grice, iar cea de-a doua latură a competenței pragmatice se sprijină pe ceea ce G. Lakoff a numit reguli ale politeții: regula formalității, regula ezitării și regula egalității sau a camaraderiei. Spre deosebire de maximele conversaționale, aceste reguli se exclud reciproc și fiecare regulă este reprezentată prin forme specifice la nivelul enunțului. Asemănătoare acestor reguli propuse de G. Lakoff sînt și maximele principiului politeții, pe care le avansează G. Leech și care sînt în număr de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de sine stătătoare și mai mult o manieră de a caracteriza un ansamblu de lucrări foarte deosebite care nu se înscriu în viziunea asupra sistemului lingvistic, precum cele asupra interjecțiilor, asupra conectorilor, a determinărilor nominale, proverbelor, formulelor de politețe, interacțiunilor conversaționale etc. De aceea, se poate afirma că pragmatica realizează de fapt o anumită concepție asupra limbii și, în general, asupra comunicării. O astfel de concepție asupra limbii reia unele preocupări ale retoricii tradiționale, punînd pe primul loc forța semnelor și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dimensiunea ei juridică, deoarece activitatea vorbirii este subînțeleasă ca o rețea de drepturi și de obligații. Există chiar o abordare ce ține de pragmatică și este orientată în mod expres spre studiul discursului, fondată pe principiul cooperării și al maximelor conversaționale. De aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i are relații privilegiate cu pragmatica de la care primește numeroase sugestii și mijloace de interpretare a faptelor concrete și de raportare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
COOPERARE. Orice interacțiune verbală se supune unui principiu general, tacit acceptat de către vorbitori, numit principiu de cooperare. Acest principiu presupune ca participanții la o activitate discursivă să asigure reușita schimbului verbal prin respectarea unui anumit număr de reguli, numite maxime conversaționale. H. P. Grice discută pentru prima dată problematica acestui principiu în anii 1960, considerînd că, în momentul în care intervine, contribuția la conversație trebuie să fie cea impusă de obiectivul sau de direcția acceptată de schimbul verbal angajat. Principiul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
considerînd că, în momentul în care intervine, contribuția la conversație trebuie să fie cea impusă de obiectivul sau de direcția acceptată de schimbul verbal angajat. Principiul de cooperare poate fi explicitat prin patru maxime (reguli) specifice activității discursive, numite maxime conversaționale: 1) maxima de cantitate: contribuția fiecăruia trebuie să conțină atîta informație de cîtă este nevoie; 2) maxima de calitate/veridicitate: se recomandă a nu se afirma ceea ce este fals, ceea ce nu se poate susține cu probe; 3) maxima de relație
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
condițiile a priori ale oricărei situații de comunicare, însă majoritatea analiștilor le consideră a fi un cod al bunelor maniere. Doar în situații ideale nerespectarea acestor maxime constituie comportamente non-cooperative, conflictuale, iar încălcarea voită a maximelor duce la apariția implicaturilor conversaționale, plecînd de la ipoteza că interlocutorii cunosc normele. Acest principiu de cooperare, în accepțiunea dată de H. P. Grice, nu trebuie văzut ca unul idealist și normativ, întrucît aceste maxime nu reprezintă principii care impun participanților la o conversație să se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
încadrarea într-un gen discursiv și respectarea regulilor cunoscute și acceptate de către interlocutori, corespunzătoare genului respectiv. Un vorbitor își asumă contractul implicat de genul discursiv, iar, prin respectarea normelor acestuia, îndeplinește așteptările interlocutorului legate de acel gen. V. comunicare, maximă conversațională, lege a discursului, politețe. GRICE 1975; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AN PROBĂ. Expunerea științifică, demonstrația și dezbaterea pe bază de argumente sînt orientate în mod obișnuit spre prezentarea probelor care au capacitatea de a susține afirmațiile prin evidența
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
consacrată caracteristicilor prozodice ale atitudinilor și emoțiilor, precum și calităților vocale legate de expresia emoțiilor. Această perspectivă tinde să înscrie mărcile prozodice într-un substrat al motivațiilor, rolul prozodiei în însușirea limbii fiind stabilit la nivel lexical și sintactic. În analiza conversațională, datorită posibilităților de înregistrare sonoră a situațiilor naturale (conversații, intercțiuni în timpul activităților), prozodia a fost studiată în mod deosebit pentru contribuția ei la gestionarea interacțiunii conversaționale: sistemul gestiunii participărilor la discuție și reglarea vorbirii, punerea în evidență a informației, sincronizarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rolul prozodiei în însușirea limbii fiind stabilit la nivel lexical și sintactic. În analiza conversațională, datorită posibilităților de înregistrare sonoră a situațiilor naturale (conversații, intercțiuni în timpul activităților), prozodia a fost studiată în mod deosebit pentru contribuția ei la gestionarea interacțiunii conversaționale: sistemul gestiunii participărilor la discuție și reglarea vorbirii, punerea în evidență a informației, sincronizarea diferiților parametri prozodici (înălțime, ritm) între vorbitori etc. În această viziune, mărcile prozodice nu au un sens referențial precis, ele primesc sens în context, fiindcă sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
presupune și chestiuni metodologice, care sînt la fel de numeroase, precum cele legate de caracterul parametrilor multipli ai prozodiei, de interacțiunile perceptive dintre diferiți parametri (intensitate, înălțime, durată, timbru) și de absența adecvării cuvînt cu cuvînt între percepere și măsură. V. analiză conversațională, emoție, metrică, versificație. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 RN PULSIUNE COMUNICATIVĂ. În psihanaliză, pulsiunea este un proces dinamic constînd dintr-o încărcare energetică ce face ca organismul să tindă spre un scop
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din comoditate pentru a desemna persoana care primește mesajul verbal; această întrebuințare este, însă, ambiguă, deoarece nu se precizează de regulă dacă termenul se folosește cu privire la subiectul intern sau la cel extern actului de enunțare. Sub influența studiilor de analiză conversațională, s-au trasat cîteva distincții între diferitele tipuri de receptori: receptori prezenți sau absenți, receptori unici sau multipli, receptori prezenți, cărora li se adresează emițătorul sau receptori cărora, tot prezenți fiind, nu li se adresează emițătorul, receptori care au dreptul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
el este întîmpinat cu observații precum "asta nu are legătură cu discuția", "asta este altceva" sau cu îndemnul de a reveni la subiect. Aceasta arată că o astfel de propoziție nu este "relevantă", adică nu are nici o implicație sau implicatură conversațională în interiorul temei discursive ce reprezintă baza conversației. Dacă însă cineva spune "asta este foarte important" sau ceva asemănător, aceasta arată că informația conținută de propoziție este "relevantă" pentru a se realiza interpretări pornind de la exprimarea punctelor de vedere. În intenția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acceptare sau respingere a reparației): 1) cineva alunecă și împinge pe altcineva, 2) - Vă rog să mă scuzați! 3) - Nu face nimic! Schimbul reparator poate cuprinde o a patra intervenție de minimalizare: 4) - N-am vrut, am alunecat! În analiza conversațională, termenul reparație se referă la ansamblul procedurilor disponibile pentru a înlătura erorile, violențele sau tulburările în care interacțiunea poate fi obiectul diferitelor niveluri de organizare. Dintre procedurile de reparare, unele privesc funcționarea turnurilor vorbirii, adecvarea elementului reparatoriu la situație fiind
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reparației. Activitatea reparatorie poate fi inițiată atît de locutor, cît și de interlocutor, în cel de-al doilea caz reparația fiind consecința solicitării de reformulare a unui mesaj care nu a fost receptat sau nu a fost înțeles. V. marcă conversațională, neînțelegere, politețe. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN REPLICĂ. Prin replică se înțelege în mod obișnuit un "răspuns la o afirmație, prin care se exprimă o opoziție", considerînd că interlocutorul a încălcat regulile conversației. Astfel se exprimă de obicei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se înțelege în mod obișnuit un "răspuns la o afirmație, prin care se exprimă o opoziție", considerînd că interlocutorul a încălcat regulile conversației. Astfel se exprimă de obicei refuzul de a coopera potrivit afirmației, contestîndu-i valabilitatea. De aceea, în analiza conversațională, replica este o intervenție ce reprezintă o reacție de contestare față de cele spuse de cineva mai înainte: - Vii și tu mîine? - Ce te face să crezi asta? Ca atare, în replică răspunsul nu este direct, ci integrat într-un enunț
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
-te bine). Trebuie avute în vedere și varietățile culturale, deoarece, în societățile tradiționaliste, formulele rituale se supun unei codificări stricte, întrucît există o corespondență între situații și anumite formule. În societățile mai mobile însă, precum cele din lumea europeană, regulile conversaționale lasă o marjă importantă improvizației individuale, permițînd astfel posibilitatea manifestării într-o anumită măsură a fanteziei inovatoare. Potrivit lui E. Goffman (care urmează sugestiile lui E. Durkheim), există ritualuri reparatorii, care au funcția de a atenua sau de a neutraliza o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]