1,710 matches
-
orașul de pe Bega, îl cheamă pe el, cel pe care de-acum știu de unde să-l ia. A rămas uimit într-una din zile, când s-a nimerit circul din București la Timișoara și i-au cerut să curețe niște... copite de zebră. „Era cam sperioasă vărgata”, își amintește el de experiența unică pe care a avut-o atunci. „Dar au plătit bine”, spune Costel și-mi spune și prețul pentru caii noștri bănățeni: pe un picior potcovit, 175 000 de
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
covăcie” care se respectă trebuie să aibă musai o nicovală, un ciocan, apoi câte un baros, un auflinger, un rundhamer, un spițhamer, un falthamer și un bandhamer, rașpile și un faielbac sau boc. Un covaci de soi curăță mai întâi copita calului de pământ și pietre cu auflingerul, sau cu coada cleștelui, „tunde” „unghia” crescută a copitei, apoi așază potcoava după ce s-a răcit, pentru a nu arde copita. Fierul potcoavei se lucrează la o temperatură între 700 și 1000 de
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
un auflinger, un rundhamer, un spițhamer, un falthamer și un bandhamer, rașpile și un faielbac sau boc. Un covaci de soi curăță mai întâi copita calului de pământ și pietre cu auflingerul, sau cu coada cleștelui, „tunde” „unghia” crescută a copitei, apoi așază potcoava după ce s-a răcit, pentru a nu arde copita. Fierul potcoavei se lucrează la o temperatură între 700 și 1000 de grade, apoi se bate pe nicovală cu bandhamerul și se încovoaie cu falthamerul. Găurile potcoavei în
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
și un faielbac sau boc. Un covaci de soi curăță mai întâi copita calului de pământ și pietre cu auflingerul, sau cu coada cleștelui, „tunde” „unghia” crescută a copitei, apoi așază potcoava după ce s-a răcit, pentru a nu arde copita. Fierul potcoavei se lucrează la o temperatură între 700 și 1000 de grade, apoi se bate pe nicovală cu bandhamerul și se încovoaie cu falthamerul. Găurile potcoavei în care intră caielele se fac cu șpițhamerul. Un potcovar priceput pregătește mai
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
sau birjă. Potcoavele de „gheață”, care mai poartă și denumirea de „mâță”, cele „bătrânești” sau „țigănești” se aplică peste cele obișnuite, pentru a preveni alunecarea pe timpul iernii pe polei. Mic dicționar de meseriaș • auflinger - lingură de curățat impuritățile strânse în copita calului • caiele - cuie cu care se fixează potcoava • bandhamer - ciocan de prelucrare a fierului incandescent pe nicovală • faielbac - trepied de potcovit calul • falthamer - ciocan de încovoiat fierul din care se confecționează potcoava • hiț - dogoare • muran - cal de tracțiune grea • platband
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
bandhamer - ciocan de prelucrare a fierului incandescent pe nicovală • faielbac - trepied de potcovit calul • falthamer - ciocan de încovoiat fierul din care se confecționează potcoava • hiț - dogoare • muran - cal de tracțiune grea • platband - bandă de fier/metal • potcoavă floandărită-potcoavă desprinsă de pe copită • rundhamer - ciocan rotund pentru netezirea copitei • rașpilă - pilă pentru șlefuirea copitei • șpițhamer - ciocan ascuțit pentru executat găurile în care se introduc caielele
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
incandescent pe nicovală • faielbac - trepied de potcovit calul • falthamer - ciocan de încovoiat fierul din care se confecționează potcoava • hiț - dogoare • muran - cal de tracțiune grea • platband - bandă de fier/metal • potcoavă floandărită-potcoavă desprinsă de pe copită • rundhamer - ciocan rotund pentru netezirea copitei • rașpilă - pilă pentru șlefuirea copitei • șpițhamer - ciocan ascuțit pentru executat găurile în care se introduc caielele
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
de potcovit calul • falthamer - ciocan de încovoiat fierul din care se confecționează potcoava • hiț - dogoare • muran - cal de tracțiune grea • platband - bandă de fier/metal • potcoavă floandărită-potcoavă desprinsă de pe copită • rundhamer - ciocan rotund pentru netezirea copitei • rașpilă - pilă pentru șlefuirea copitei • șpițhamer - ciocan ascuțit pentru executat găurile în care se introduc caielele
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
animalele bolnave”. În același timp sunt semnalați și vindecătorii empirici care se ocupau de tratamentul cailor bolnavi pe care totodată îi și potcoveau „cu caiele”, fiind obligați apoi să le cunoască și unele boli, mai cu seamă cele localizate la copite. În Banat erau cunoscute chiar din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, realizările medicinei umane și veterinare, consemnate de cronicarii din epocă, vizându-i în speță pe oamenii de știință ai vremii, bunăoară Gașpar Bauhin (1560-1624), care a
Agenda2005-38-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284217_a_285546]
-
A citit cât cuprinde și a avut rezultate. Iar cu necazurile, iacă și cu ele s-a descurcat. Odată, de Paști, după ce a tăiat un miel, unul din caii lui preferați, un trăpaș, l-a lovit rău de tot cu copita atunci când, imprudent, s-a dus în grajd să-l furajeze. „Calului nu-i place mirosul de sânge”, îmi spune, „nici de fum de țigară, iar de alcool, să nu mai vorbim“. Amintiri cu orlovi și trăpași Parcă-i crește inima
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
cai cu zurgălăi, așa cum face el în fiecare an, cu moșul în spatele vizitiului, „că și el e domn”. Atunci, continuă o tradiție pe care el o cultivă an de an: trage sania în fața bisericii din Mehala, cu trăpașii bătând din copite, face câteva ture în jurul ei, „iar moșu’ împarte darurile la tăți copiii care vin acolo, numa’ zăpadă și sănătate să fie”... La așa cai, trebuie musai să ai și căruțe și sănii ca lumea. Nea Traian le are pe toate
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
ramuri și frunze, ci doar părți caracteristice ale acestuia: frunze, în acest caz. De asemenea, dacă se dorește reprezentarea unui animal, va fi desenată doar acea parte a corpului care-l deosebește evident de alte animale: urechea iepurelui, coada porcului, copita calului, laba broaștei etc. Pentru a reprezenta un plug se desenează fierul plugului. Simbolurile reprezentate pe ouă fac parte din fondul străvechi al creației populare românești, multe dintre ele regăsin- du-se în basme sau legende: Soarele, Luna, bradul, peștii
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
21 mai 2016 Toate Articolele Autorului SFINX Un Sfânt Altar din vremi străbune e așezat pe-o vatră ascunsă. Cum taina lui va fi pătrunsă doar Focul Sacru ne va spune. Când ciuta a bătut în stâncă cu a ei copită vestitoare, vin spirite nemuritoare și-nconjur Sfinx cu vraj-adâncă. Apare-o veche panoramă, auzi un tropot prin tunele și vin oștiri purtând cu ele pe Draco,steag ce naște teamă. Pe scutul lor Șapte Izvoare sunt încrustate -mărturie - Zamolxe bând
SFINX de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385037_a_386366]
-
zăpadă. Pe înălțimea platoului își făcuseră apariția răsărind parcă din inima Muntelui de Foc deasupra locului unde se afla el, un grup ciudat. Un grifon albastru înaripat își împlântase ghearele puternice de acvilă în spinarea platoului și alături bătea din copite un unicorn alb, ce purta pe grumaz o frumoasă călăreață cu ochii ca de smarald, îmbrăcată într-o minunată hlamidă albă din piele de salamandră, drapată în jurul minunatului său trup. Era ea, prințesa visurilor sale și părea ruptă din soare
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
candid la minutele care-ți trec prin epiderme prin trup la toți fluturii care-ți trec prin stomac și prin țeastă femeie sunt îmbătat de acest miros sărat al mușcatelor al parfumului tău de mireasă perenă de mirosul lasciv al copitelor tale diforme ești ființă din vis ești minune te suflu toată să te umpli de țărână îți suflu somnu-ntr-un opaiț comunist la noapte îi dau foc (sursa foto: www.botarga.cat) Referință Bibliografică: ero(t)ică / Daniel Samuel Petrilă : Confluențe
ERO(T)ICĂ de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382602_a_383931]
-
Acasă > Strofe > Simpatie > ZORI NOI Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Trezește-mă altădată Acum vine noaptea peste demult Îndelungat întuneric Spin greu smuls din copita amintirii Iar n-am dormit pe brațul tău. Se vede un ochi Gravitează o lacrima Că pământul în jurul soarelui Se deschide o carte se rupe o filă O mană nevăzuta o închide la loc. De cealaltă parte dansează idei Alunecă
ZORI NOI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382627_a_383956]
-
sufla în ceafă să-și revină odată din situația în care se afla. Stăpânul îl privi cu nedumerire. Animalul se ridică în două picioare și necheză de răsună codrul. Stăpânul continuă să-l privească nedumerit. Animalul bătu nervos pământul cu copitele și necheză din nou și mai furios de parcă vroia să-i spună ceva. Pătru de această dată își scutură capul, se frecă la ochi și în cele din urmă înțelese mesajul. Roibul era salvarea sa! Acesta îl îndemna de zor
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Poeme > Sentiment > "DE-O VIAȚĂ URC" "DIN CE ÎN CE" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului De-o viață urc De unde curg aceste limpezi râuri spre care vin cu setea în copite superbe herghelii ce nu au frâuri și nu pot fi de nimeni călărite? De-o viață urc spre muntele în care presimt că e izvorul ce în mine necontenit îmi susură răcoare și setei mele-i face-atât de bine
DE-O VIAŢĂ URC DIN CE ÎN CE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383342_a_384671]
-
îl înconjurase pe îndârjit, transformându-se pe clipă într-un cal alb. Neînfricatul îl și încălecase pornind în iureș la vale, urmat de alți zeci de armăsari, apăruți ca prin farmec din fuioarele de nea. Caii cei albi prinseră în copite pământul, răscolind amarnic tot ce hlamida rece apărase până atunci. Dădeau omătul către poale prin darace, îl strângeau, rostogolind un gros covor în jos... * În urmă, oamenii aflați de față la izbăvire jurau că fuseseră aievea cele văzute! Și-au
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
mai rămas, dacă sub osândă este tot la pândă dorul fără glas. Am pierdut norocul pe-al uitării drum și-n inimă focul este scrum și fum, dar iubirea veche și-a găsit pereche dragostea de-acum. Cerbii deznădejdii din copite bat, scormonind primejdii de ne-nlăturat, când, din munți de teamă, vânt de dor destramă sufletu-mi speriat. Dar de ce te caut și te chem mereu cu-al speranței flaut când ascuns sunt eu? Dacă ies din pleoape te zăresc aproape
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383363_a_384692]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ISPITA Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ispita Când dracu' dete cu copita pe loc a născocit Ispita, cu viață lungă, nesfârșită, nebună și nestăpânită. Apare șarpele-ncercării cu șoapta fină a-ndemnării. Mentalul orb se amețește, când vrea un lucru ce-și dorește. Ispita vrea o învoire ca tu să-i dai o
ISPITA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383522_a_384851]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > A TOAMNĂ, A IARNĂ Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Sub nasturii deschiși pe sânii serii foșnesc copacii murmurând a toamnă, hrănind galopul din copita mării și frunzele ce-au potcovit a iarnă. În ochi de ger și-adapă cerul norii înșeuând colinde-n zbor de fluturi, cristelniță, își sapă-n țarini zorii spălând de patimi umbrele din luturi. O iederă zvâcnește-n șoapta lunii
A TOAMNĂ, A IARNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383583_a_384912]
-
de fluturi, cristelniță, își sapă-n țarini zorii spălând de patimi umbrele din luturi. O iederă zvâcnește-n șoapta lunii strunind al stelelor răvășitor șirag, tăcerea-și trage-ncet un giulgi de funii acoperind lin cerul, cu degete de mag. Copita unui cerb lovește-n obraz apa descântec prins de sete pe buze de viori, și-ncet, începe-a suge izvorului din talpa în care-a plâns iertarea atâtor lungi iernări. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: A TOAMNĂ, A IARNĂ / Doina
A TOAMNĂ, A IARNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383583_a_384912]
-
a Voinței Lui o nebunie frumoasă în care mă înscriu lăsând în pridvor orgoliul nemăsurat al propriei ființe însetată de zbor de aer în plină culoare a visului nevisat atins într-o clipă de neatenție cu firul de iarbă din copita cerbului care tocmai boncăluiește printre stejarii miracolului de a fi Anne Marie Bejliu, 11 iunie 2016 Referință Bibliografică: să trăiești ca un corb / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1989, Anul VI, 11 iunie 2016. Drepturi de
SĂ TRĂIEŞTI CA UN CORB de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383615_a_384944]
-
Ia zmeurica!” Și toți dădură buzna peste coșurile ei. Nea Martin umflă trei legături de zmeură, iepurașul vreo cinci morcovi, iar purcelul îi răsturnă și murdări un coș plin cu fructe, spre supărarea caprei care-i azvârli cu ciudă o copită drept în rât: “Fir-ai tu să fii de nespălat!” O, ce zarvă!... Ce râsete!... Ce hărmălaie!... În balconul cerului apăru și doamna Lună, zâmbitoare și roșie la față, tolănită într-un fotoliu de nori negri de abanos. Își înveli
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]