606 matches
-
3. Acordul în gen 2.1.3.1. Termenii coordonați au trăsătura semantică [+Animat] 2.1.3.2. Conjuncții au trăsătura [+Animat], respectiv [-Animat] 2.1.3.3. Termenii coordonați au trăsătura semantică [-Animat] 2.2. Alte tipuri de coordonare copulativă 2.2.1. Ca și, precum și 2.2.2. Cu, și cu, împreună cu 2.2.3. Cât și 2.2.4. Elemente corelative copulative (și... și..., nici... nici..., atât... cât și...) 2.3. Coordonarea disjunctivă 2.3.1. Conjuncțiile sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2.1.3.3. Termenii coordonați au trăsătura semantică [-Animat] 2.2. Alte tipuri de coordonare copulativă 2.2.1. Ca și, precum și 2.2.2. Cu, și cu, împreună cu 2.2.3. Cât și 2.2.4. Elemente corelative copulative (și... și..., nici... nici..., atât... cât și...) 2.3. Coordonarea disjunctivă 2.3.1. Conjuncțiile sau, ori 2.3.2. Elementele corelative disjunctive (fie... fie..., sau... sau..., ori... ori...) 2.4. Coordonarea adversativă 2.4.1. Nu numai N1, ci
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2. Elementele corelative disjunctive (fie... fie..., sau... sau..., ori... ori...) 2.4. Coordonarea adversativă 2.4.1. Nu numai N1, ci și N2 2.4.2. Conjuncția dar 2.5. Juxtapunerea și conjuncția Ø 2.5.1. Relația de coordonare copulativă 2.5.1.1. Juxtapunerea în relația de coordonare copulativă 2.5.1.2. Conjuncția Ø în relația de coordonare copulativă 2.5.2. Relația de coordonare disjunctivă 2.6. Coordonarea de prefixoide 3. Acordul intern sintagmelor coordonate 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2.4. Coordonarea adversativă 2.4.1. Nu numai N1, ci și N2 2.4.2. Conjuncția dar 2.5. Juxtapunerea și conjuncția Ø 2.5.1. Relația de coordonare copulativă 2.5.1.1. Juxtapunerea în relația de coordonare copulativă 2.5.1.2. Conjuncția Ø în relația de coordonare copulativă 2.5.2. Relația de coordonare disjunctivă 2.6. Coordonarea de prefixoide 3. Acordul intern sintagmelor coordonate 3.1. Articolul definit 3.2. Articolul indefinit 3.3. Numeralul 3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și N2 2.4.2. Conjuncția dar 2.5. Juxtapunerea și conjuncția Ø 2.5.1. Relația de coordonare copulativă 2.5.1.1. Juxtapunerea în relația de coordonare copulativă 2.5.1.2. Conjuncția Ø în relația de coordonare copulativă 2.5.2. Relația de coordonare disjunctivă 2.6. Coordonarea de prefixoide 3. Acordul intern sintagmelor coordonate 3.1. Articolul definit 3.2. Articolul indefinit 3.3. Numeralul 3.4. Demonstrativul antepus 3.5. Adjectivul 3.5.1. Acordul adjectivului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
indefinit 3.3. Numeralul 3.4. Demonstrativul antepus 3.5. Adjectivul 3.5.1. Acordul adjectivului cu sintagma coordonată 3.5.2. Adjectivele coordonate 3.6. Demonstrativul postpus 3.7. Posesivul 3.8. Formele pronominale de întărire 3.9. Coordonarea copulativă prin alte elemente decât și 3.9.1. Nici... nici... 3.9.2. Ca și, precum și, la fel ca și 3.9.3. Cu, și cu, împreună cu 3.9.4. Nu numai... ci / dar și... 3.10. Coordonarea disjunctivă 3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
drept centru al sintagmei, fiind într-o poziție superioară în ierarhia sintactică a grupului. Subcapitolul este completat cu o Anexă cuprinzând date statistice referitoare la acordul predicatului cu unele sintagme cantitative. În capitolul al cincilea, referitor la acordul în structurile copulative, este tratat acordul verbului copulativ în propozițiile copulative cu două nominale, de tipul N1 a fi N2 (Pasiunea mea sunt / *este cărțile). Au fost avute în vedere în special structurile specificaționale (Vinovatul sunt / *este eu) și cele cu pseudoscindare în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
într-o poziție superioară în ierarhia sintactică a grupului. Subcapitolul este completat cu o Anexă cuprinzând date statistice referitoare la acordul predicatului cu unele sintagme cantitative. În capitolul al cincilea, referitor la acordul în structurile copulative, este tratat acordul verbului copulativ în propozițiile copulative cu două nominale, de tipul N1 a fi N2 (Pasiunea mea sunt / *este cărțile). Au fost avute în vedere în special structurile specificaționale (Vinovatul sunt / *este eu) și cele cu pseudoscindare în care se folosește un verb
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
superioară în ierarhia sintactică a grupului. Subcapitolul este completat cu o Anexă cuprinzând date statistice referitoare la acordul predicatului cu unele sintagme cantitative. În capitolul al cincilea, referitor la acordul în structurile copulative, este tratat acordul verbului copulativ în propozițiile copulative cu două nominale, de tipul N1 a fi N2 (Pasiunea mea sunt / *este cărțile). Au fost avute în vedere în special structurile specificaționale (Vinovatul sunt / *este eu) și cele cu pseudoscindare în care se folosește un verb copulativ (Ceea ce mi-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în propozițiile copulative cu două nominale, de tipul N1 a fi N2 (Pasiunea mea sunt / *este cărțile). Au fost avute în vedere în special structurile specificaționale (Vinovatul sunt / *este eu) și cele cu pseudoscindare în care se folosește un verb copulativ (Ceea ce mi-a atras atenția sunt / *este reducerile; Trandafiri e / *sunt ceea ce mi-a adus Ion). Cei doi termeni implicați în relația copulativă pot avea aceleași valori ale trăsăturilor phi sau nu, interesante pentru acord fiind contextele în care valorile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
special structurile specificaționale (Vinovatul sunt / *este eu) și cele cu pseudoscindare în care se folosește un verb copulativ (Ceea ce mi-a atras atenția sunt / *este reducerile; Trandafiri e / *sunt ceea ce mi-a adus Ion). Cei doi termeni implicați în relația copulativă pot avea aceleași valori ale trăsăturilor phi sau nu, interesante pentru acord fiind contextele în care valorile acestor trăsături sunt diferite. Capitolul al șaselea grupează problemele referitoare la acordul sintagmelor coordonate, atât acordul intern (adjectival), cât și acordul extern (predicativ
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
referitoare la acordul sintagmelor coordonate, atât acordul intern (adjectival), cât și acordul extern (predicativ). După o introducere privind structura și statutul sintactic al sintagmei coordonate, sunt tratate o serie de probleme de acord pe care le pune o sintagmă coordonată copulativă formată cu și. Ulterior, același probleme de acord, dar și altele, specifice, sunt discutate în legătură cu alte tipuri de sintagme coordonate (cele disjunctive, cele adversative și formate prin juxtapunere). În partea finală a capitolului este discutat acordul de tip adjectival, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
definit (din perspectivă istorică), se folosește de fiecare dată când substantivul în genitiv sau posesivul nu sunt adiacente articolului definit al substantivului centru: (a) între substantivul-centru și cel în genitiv sau posesivul intervin alți termeni din GD sau un verb copulativ; (b) substantivul în cazul genitiv sau posesivul sunt antepuse substantivului-centru; (c) substantivul-centru nu este articulat definit: (82) a. prietenul bun al fratelui meu a'. cartea este a mea b. ai mei colegi c. un prieten al meu În general, cazul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ajung. b. Două cafele sunt cam multe. c. ?? Cinci kilometri sunt foarte buni. d. Două exemplare sunt suficiente. e. 100 de litri sunt o nimica toată. Ca și enunțurile anterioare cu propoziții reduse, verbul din aceste propoziții este non-agentiv, frecvent copulativ sau cauzativ. O explicație pentru lipsa acordului la plural ar fi aceea că enunțurile sunt eliptice. Sintagmele nominale ajung în poziția de subiect prin elipsa unor verbe și a altor fragmente de propoziții. Verbul este la singular deoarece în structura
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
predicat - subiect au fost incluse în capitolele ulterioare. În capitolul 4 am discutat acordul unor sintagme cu unitate referențială formate din două nominale, de diverse tipuri: partitive, pseudopartitive, statistice, generice, calificative și superlative. În capitolul 5, am discutat acordul operatorului copulativ în propoziții în care subiectul și numele predicativ au trăsături conflictuale de număr, incluzând și structurile cu pseudoscindare. În capitolul 6, sunt tratate structurile coordonate din perspectiva acordului. Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE Sub conceptul de sintagmă binominală am grupat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a''. Am băut vin. (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 96) b. Am adăugat la mâncare un vârf de sare. b'. #Am adăugat la mâncare un vârf. 70 (ii) prepoziția desemantizată de (of în engleză) se pretează a fi analizată ca un element copulativ în domeniul nominal, deci un termen funcțional. Ea este inserată pentru atribuirea cazului lui N2 și marcarea limitei între domeniul funcțional și domeniul lexical din sintagma nominală. Conform lui Den Dikken (2006), în sintagmele calitative predicatul se ridică din propoziția
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la singular al verbului. Aceasta este o proprietate a mai multor sintagme cantitative la plural, care au proprietatea de a impune acordul la singular în limba română, dacă verbul are anumite caracteristici semantice - este non-agentiv (verb de stare, cauzativ sau copulativ)72: (121) a. Un milion de lei îmi lipsește / lipsesc ca să îmi iau o mașină nouă. b. O mie de lei face / fac diferența între o mașină bună și una foarte bună. (122) a. Douăzeci de euro îmi lipsește / lipsesc
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
grupul). Substantivul pereche se diferențiază de cele de mai sus. În majoritatea exemplelor (cca. două treimi), el impune acordul verbului-predicat. Prin urmare, pierderea ponderii sale sintactice și semantice se face într-o mai mică măsură. Capitolul 5. ACORDUL ÎN STRUCTURILE COPULATIVE În acest capitol este tratat acordul verbului copulativ în anumite structuri copulative: cele cu două nominale de tipul N1 a fi N2 (Pasiunea mea sunt / *este cărțile) și în frazele cu pseudoscindare 82, unde se folosește un verb copulativ (Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai sus. În majoritatea exemplelor (cca. două treimi), el impune acordul verbului-predicat. Prin urmare, pierderea ponderii sale sintactice și semantice se face într-o mai mică măsură. Capitolul 5. ACORDUL ÎN STRUCTURILE COPULATIVE În acest capitol este tratat acordul verbului copulativ în anumite structuri copulative: cele cu două nominale de tipul N1 a fi N2 (Pasiunea mea sunt / *este cărțile) și în frazele cu pseudoscindare 82, unde se folosește un verb copulativ (Ceea ce mi-a atras atenția sunt / *este reducerile, Trandafiri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
exemplelor (cca. două treimi), el impune acordul verbului-predicat. Prin urmare, pierderea ponderii sale sintactice și semantice se face într-o mai mică măsură. Capitolul 5. ACORDUL ÎN STRUCTURILE COPULATIVE În acest capitol este tratat acordul verbului copulativ în anumite structuri copulative: cele cu două nominale de tipul N1 a fi N2 (Pasiunea mea sunt / *este cărțile) și în frazele cu pseudoscindare 82, unde se folosește un verb copulativ (Ceea ce mi-a atras atenția sunt / *este reducerile, Trandafiri e / *sunt ceea ce mi-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
STRUCTURILE COPULATIVE În acest capitol este tratat acordul verbului copulativ în anumite structuri copulative: cele cu două nominale de tipul N1 a fi N2 (Pasiunea mea sunt / *este cărțile) și în frazele cu pseudoscindare 82, unde se folosește un verb copulativ (Ceea ce mi-a atras atenția sunt / *este reducerile, Trandafiri e / *sunt ceea ce mi-a adus Ion). Cei doi termeni implicați în relația copulativă pot avea aceleași valori ale trăsăturilor phi sau nu, interesante pentru acord fiind contextele în care valorile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
N2 (Pasiunea mea sunt / *este cărțile) și în frazele cu pseudoscindare 82, unde se folosește un verb copulativ (Ceea ce mi-a atras atenția sunt / *este reducerile, Trandafiri e / *sunt ceea ce mi-a adus Ion). Cei doi termeni implicați în relația copulativă pot avea aceleași valori ale trăsăturilor phi sau nu, interesante pentru acord fiind contextele în care valorile acestor trăsături sunt diferite. 1. Tipuri de structuri copulative Conform unei clasificări mai vechi, sunt două subtipuri majore de propoziții copulative 83: (i
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Trandafiri e / *sunt ceea ce mi-a adus Ion). Cei doi termeni implicați în relația copulativă pot avea aceleași valori ale trăsăturilor phi sau nu, interesante pentru acord fiind contextele în care valorile acestor trăsături sunt diferite. 1. Tipuri de structuri copulative Conform unei clasificări mai vechi, sunt două subtipuri majore de propoziții copulative 83: (i) predicaționale, în care se exprimă apartenența la sau includerea într-o clasă (N1 ⊂ N2) ori, pur și simplu, o proprietate a nominalului: (1) a. Ion e
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în relația copulativă pot avea aceleași valori ale trăsăturilor phi sau nu, interesante pentru acord fiind contextele în care valorile acestor trăsături sunt diferite. 1. Tipuri de structuri copulative Conform unei clasificări mai vechi, sunt două subtipuri majore de propoziții copulative 83: (i) predicaționale, în care se exprimă apartenența la sau includerea într-o clasă (N1 ⊂ N2) ori, pur și simplu, o proprietate a nominalului: (1) a. Ion e profesor. b. Balenele sunt mamifere. c. Andrei e un student bun. (ii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
entități cu alta (N1 = N2). Unul dintre cele două nominale are un sens mai general, iar celălalt specifică la ce se referă primul. În studiile de specialitate se folosesc termeni împrumutați din matematică pentru a descrie acest tip de propoziții copulative: primul nominal este ca o variabilă din matematică, o "necunoscută" (x = ...), iar al doilea nominal precizează valoarea acestei variabile (x = 2): (2) a. Vinovatul sunt eu / ești tu / este fratele tău. - este enunțată mai întâi "variabila": vinovatul, un termen mai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]