341 matches
-
populează de obicei Insulele din sudul Kyūshū-ului sau în Insulele Bonin, dar uneori chiar și insula Honshū. În termeni zoogeografici, oceanul la sud de insula Honshū aparține de regiunea Indo-pacifică de vest, care este regiune tropicală. Abundă pești multicolori de corale, șerpi de mare, broaște-țestoase de mare, dugong, etc. Oceanul la nord de zona centrală a insulei Honshū aparține de regiunea pacifică de nord, unde pot fi întâlniți urși-de-mare, lei-de-mare, etc. Insula Hokkaidō, care în mare parte are coastă spre Marea
Fauna Japoniei () [Corola-website/Science/316779_a_318108]
-
de tinerețe. Aceasta a intuit în Băluțeanu un potențial excepțional și a făcut din eleva ei una din puținele soliste de muzică populară cu studii superioare în specialitatea canto. A cântat cu corul „Carmen”, dirijat de Ion Chirescu, precum și în Corala „George Enescu”, iar după terminarea studiilor, în 1950 a fost repartizată în București, într-o întreprindere textilă, unde s-a remarcat, din nou, prin participarea sa, ca solistă de muzică populară gorjenească, la activitățile culturale. Este punctul de răscruce pentru
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
1974 și 1979, când a fost diriguitor în domeniul culturii și artei, el a avut dese ocazii de a participa activ, în străinătate, la colocvii și mese rotunde, inclusiv la festivaluri internaționale de folclor, conducând formații populare de dansuri și corale prahovene; ele au câștigat medalii de aur și de argint, la Messina - Italia, Stuttgart și Magdeburg din Germania și Corck - Irlanda. ("Medaliile" se găsesc azi în arhiva "Direcției de Cultură" a județului Prahova) În 1975 a inițiat, împreună cu alți colaboratori
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
tehnica de serie. Lucrările dumnealui au fost editate și imprimate la radio, televiziune și pe discuri. Multe cântece au fost premiate la diferite concursuri. Interpreții cântecelor sunt: Nadejda Cepraga, Ion Suruceanu, Olga Ciolak, Anastasia Lazariuc, ansamblul «Contemporanul» (formație «Noroc»), capelă corala «Doina». A. Luxemburg - autor de cântece populare pop « În Moldova mea frumoasă», «Băieții veseli». Lucrările dumnealui au fost interpretate în fosta URSS, România, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Italia, Franța, Israel și SUA. Din 1990 și până în 1995 A. Luxemburg a
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
CD - Muzica Sacră, Placa Music, USA, 2006; CD - The Recital, January 1983- Cristian and Mariana Caraman, Kebba Muzic, USA, 1999; CD - The Puzzle, Trans World Radio, București, 2003; CD - Great Romanian tenors, Kebba Muzic, 2003; DVD- Centenarul Richard Wurmbrand, Dirijorul Coralei, Master Media, 2009; CD - Arii și duete din Opere și Operete, Placa Music, 2010 "Genuri ale Muzicii Protestante" "Muzica Protestantă Modernă", "Repere Istorice ale Muzicii Protestante"
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
refugiu. În paralel, din 1929 a fost inspector al învățământului muzical secundar din Transilvania, apoi din întreaga țară. A decedat in 1962 la Cluj. Activitatea componistica a lui Augustin Bena a cuprins peste 200 de piese din genuri muzicale variate: corale, piese religioase, muzică vocala, muzica de operă, muzica de cameră, muzica simfonică, lucrări didactice. De asemenea, a tradus, prelucrat și transcris diverse partituri de Giovanni Pierluigi da Palestrina, Johann Sebastian Bach, Christoph Willibald Gluck, Bedřich Smetana și Piotr Ilici Ceaikovski
Augustin Bena () [Corola-website/Science/321405_a_322734]
-
trupă a câștigat multiple premii la nivel de raion/regiune. La terminarea fiecărui an dar și a ciclului de patru clase erau pregătite serbări școlare din care nu lipseau trupele de teatru! Dar cea mai strălucită activitate a fost cea corală care a dus faima comunei la nivel de țară! Putem spune că la împlinirea unor dorințe ale marelui Ion Vidu au contribuit și dobreștenii. Corul mixt, bărbați și femei, din Dobrești este alcătuit pe patru grupe: soprane, altiste, tenori, bași
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
Ran Eliran. El are vreo 300 de versiuni și a fost tradus în numeroase limbi, inclusiv franceză (Leș Compagnons de la chanson),idiș (în interpretarea lui David Eshet), spaniolă(în interpretarea lui Yaffa Yarkoni), esperanto. El apare în versiunea lui originală corala și la sfarsitul bandei sonore a filmului „Lista Schindler”. Între Războiul de Șase Zile și Războiul de Yom Kipur, Naomi Shemer a continuat să compună numeroase șlagăre, între care „"Shneynu meoto hakfar"” („Suntem amândoi din același sat"”), "Beheahazut Hanahal beSinay
Naomi Shemer () [Corola-website/Science/324068_a_325397]
-
Ion Șerfezi. După absolvire, în 1952 este angajat ca dirijor și înființează Corul de copii al Palatului Copiilor din București, pe care îl conduce până în 1966, activând cu acest cor și în cadrul Filarmonicii „George Enescu”, în concertele vocal-simfonice și cele corale. Cu acest cor a desfășurat o activitate concertistică amplă la București, dar și în alte orașe ale țării: Iași, Cluj, Timișoara, Craiova, Sibiu, Brașov, Târgu-Mureș, Bacău, Constanța. Repertoriul foarte bogat (preclasic, clasic, romantic, contemporan) din creația națională și internațională, colaborările
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
2008 și 2010 cuprinde piese care au fost interpretate în concerte timișorene ale corului „Ion Românu” condus de maestrul Diodor Nicoară, dirijor al Filarmonicii Banatul, în „Festivalul internațional muzical Bemus” de la Belgrad, precum și în concertele de mare prestigiu susținute de „Corala Sursum Corda” la „Festivalul coral internațional Giovanni Pierluigi da Palestrina”, organizat de Vatican în Catedrala Sant Ignazio din Roma. De asemenea, unele dintre aceste piese au fost prezentate în concert de „Corul Radiodifuziunii” sub conducerea maestrului Dan Mihai Goia, de
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
pentru orgă bazată pe un coral. Compozitori de preludii corale au fost printre alții Dietrich Buxtehude, Johan Sebastian Bach și Max Reger. Un ansamblu de persoane care execută la unison sau pe mai multe voci piese muzicale poartă denumirea de "corală".
Coral (compoziție muzicală) () [Corola-website/Science/325712_a_327041]
-
activității literare. În 1858, a acceptat un post de lector la Christ Church, Newgate Street, si a fost capelan asistent la Spitalul St Bartholomew din Londra (1856-1862). În perioada 1868-1876 a deținut un post de șef de cor la Uniunea Corala a Diecezei de Canterbury. După 1876, s-a consacrat scrierii de cărți și a susținut, în întreaga țară, conferințe pe teme de zoologie, pe care le-a ilustrat cu desene făcute pe tablă sau pe foi mari de hartie cu
John George Wood () [Corola-website/Science/325244_a_326573]
-
muzicale, instrumentație și orchestrație și Dimitrie Cuclin - compoziție și estetică muzicală. În 1973-1974 frecventează ultimul an la Universitatea de Muzică București, studiind cu profesorul Iosif Csire și își susține examenul de diplomă cu teza: Folclorul muzical românesc în creația cultă (corală) și în spectacolul scenic (ansambluri profesioniste de folclor) - conducător științific Lazăr Octavian Cosma. De-a lungul carierii sale s-a bucurat de sprijin profesional din partea unor prestigioși maeștri, printre care: D.D. Botez, Mircea Chiriac, Viorel Doboș, Victor Giuleanu, Florin Comișel
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
voci egale (versuri populare), Suceava, 1972 • "Revedere", poem coral (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 1972, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Ion Pavalache • "Trei colinde profane", București, 1973 • "Omagiul lui Picasso", poem coral (versuri de Florin Mihai Petrescu) p.a. 7 mai 1974, Corala Animosi, dirijor Sabin Păutza • "Colindele câmpiei", cor mixt (versuri de Florin Mihai Petrescu), București, 1974 • "Un secol de crini", cor mixt (versuri de Horia Zilieru), p.a. 9 mai 1977, Iași, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Ion Pavalache • "Crizanteme" (versuri de Tiberiu
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Corul Direcției Regionale C.F.R., dirijor Nicolae Gască • "Tare sunt ocupată", cor pe voci egale (versuri de Ana Blandiana) p.a. 1981, București, Camerata Infantis, dirijor Nicolae Bică • "Ciuleandra", variațiuni pentru soprană și cor mixt (versuri populare), p.a.13 aprilie 1981 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Moldova", imn, cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie 1982 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Nouraș cu flori de măr", colind
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
soprană și cor mixt (versuri populare), p.a.13 aprilie 1981 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Moldova", imn, cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie 1982 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Nouraș cu flori de măr", colind, cor mixt, p.a. 12 ianuarie 1984, Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Luna roșie", madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie 1982 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Nouraș cu flori de măr", colind, cor mixt, p.a. 12 ianuarie 1984, Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Luna roșie", madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Rondelul florilor de măr", cor pe voci egale (versuri Alexandru Macedonski), p.a.1987 Craiova, Corala
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Nouraș cu flori de măr", colind, cor mixt, p.a. 12 ianuarie 1984, Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Luna roșie", madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Rondelul florilor de măr", cor pe voci egale (versuri Alexandru Macedonski), p.a.1987 Craiova, Corala Etos, dirijor Eugenia Manole • "A-nflorit o păpădie", cor mixt (versuri Otilia Cazimir), 1983 • "Sosit-a ziua cea sfântă", colind
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
pentru copii", cor pe voci egale (versuri populare), 1985 • "Dor de Bacovia", poem pentru soprană bariton și cor mixt (versuri Adrian Păunescu), p.a. 1985, Iași, Corul Școlii Generale Nr.5, dirijor Ilie Hrubaru; varianta cor mixt, p.a. 13 aprilie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Diptic coral" (Dragostea mea, Fato ce săruți frumos), cor pe voci egale (versuri Grigore Vieru) 1985 • "Flori de măr cad la fereastră", colind, cor mixt (versuri populare) p.a. 12 decembrie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
13 aprilie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Diptic coral" (Dragostea mea, Fato ce săruți frumos), cor pe voci egale (versuri Grigore Vieru) 1985 • "Flori de măr cad la fereastră", colind, cor mixt (versuri populare) p.a. 12 decembrie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Tera Matter", madrigal, cor mixt (versuri Ion Brad), p.a. 1988, Bydgoszez, Polonia, Corala Ethos, dirijor Eugenia Manole • „"Stihuri"”, poeme pentru cor mixt (versuri de George Lesnea), București, 1988 • "Poeme" pentru cor mixt (versuri Gelu Naom
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
cor mixt (versuri populare) • "Reverie", soprană și cor mixt (versuri Charles van Lerberge, p.a. Iași 21 mai 1993, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Doru Morariu • "Ave Maria", cor mixt, p.a. 24 noiembrie 1995, Vatican, Italia, Concursul Internațional Giovanni Pierluigi da Palestrina, Corala Sursum Corda, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Chiot", pentru cor mixt (versuri Mariana Dumitrescu), 1999 • "Dăruire", pentru cor mixt, dedicată dirijorului Diodor Nicoară, 4 decembrie 1999, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Jertfa laudei." Liturghie psaltică în glasul III, de
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
concursuri, remarcându-se de fiecare dată prin măestria de care dădea dovadă în interpretare, prin echilibrul rafinat. Corul Camerata Academica Porolissensis este un nume între cele 10-12 coruri care au rezistat și după revoluție, în condițiile în care întreaga activitate corala din țară s-a prăbușit, acest fapt fiind datorat în mare măsură faptului că Ioan Chezan a promovat întotdeauna un repertoriu de aleasă calitate. Fluctuația coriștilor, schimburile de generații au regenerat continuu formația, menținând-o mereu tânără. Devenite pepiniere de
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
pentru creație. După absolvirea studiilor, el a devenit cadru didactic la Academie și și-a făcut debutul de compozitor la Festivalul de toamnă de la Varșovia în 1959. Trena să pentru victimele de la Hiroshima pentru 52 instrumente de coarde și lucrarea corala Patimile după Luca s-au bucurat de o primire entuziasta. În schimb prima sa opera „Diavolii din Loudun” nu a avut un succes imediat. Începând din mijlocul anilor 1970 Penderecki și-a modificat stilul de compoziție, primul său concert pentru
Krzysztof Penderecki () [Corola-website/Science/330890_a_332219]
-
premiul al III-lea la Concursul National dedicat Festivalului Mondial al Tineretului (1957) și Premiul Uniunii Compozitorilor din România (1968). s-a remarcat prin partituri camerale, vocale și simfonice. Creația sa cuprinde muzică de teatru, vocal-simfonică, de cameră, vocală și corală.
Ștefan Mangoianu () [Corola-website/Science/334917_a_336246]
-
Floca, Deva, 1941 ; 3. HUNEDORENI LA MAREA UNIRE, 1 DECEMBRIE 1918, Deva, 1933, sub egida Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva ; 4. CONSILIUL NAȚIONAL ROMN din DEVA, 1918 - 1919, Deva, 1944, sub egida Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva ; 5. CORALA CATEDRALEI „SNTUL NICOLAE” DEVA - MONOGRAFIE în colaborare cu Traian Giura și Gheorghe Bercea, Editura MIRTON, 2005, TIMIȘOARA, sub egida Episcopiei Aradului și Hunedoarei ; 6. JURIȘTI HUNEDORENI, PRECURSORI ȘI LUPTĂTORI PENTRU LIBERTATEA ȘI UNIREA TRANSILVANIEI - 1848 - 1918, Editura EMIA, Deva, 2007
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]