799 matches
-
În 1896 revine la Sânnicolau Mare ca învățător iar începând cu anul 1902 i se încredințează conducerea "Reuniunii de cântări"”Doina”. Corul, existând din 1858, obține sub conducerea lui Atanasie Lipovan, o recunoaștere națională, prin partiparea alături de alte opt formațiuni corale bănățene, la Marea Expoziție Română de la București din 1906, unde a fost distins cu "Premiul I", la egalitate cu mai celebrul cor de la Lugoj condus de compozitorul Ion Vidu. Celor doi dirijori li s-a conferit "Diploma și Medalia de
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
la egalitate cu mai celebrul cor de la Lugoj condus de compozitorul Ion Vidu. Celor doi dirijori li s-a conferit "Diploma și Medalia de aur". În anul 1913 este invitat în Statele Unite ale Americii pentru a pune bazele unor reuniuni corale pentru românii emigranți. Astfel, Lipovan, în numai trei luni înființează patru coruri românești, în orașele Philadelphia, Chicago, Saint Louis și Detroit. Va activa apoi ca profesor de "Tipic și Cântare Bisericească Ortodoxă" la Academia Teologică din Arad, "„străduindu-se să
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
opt copii. Atanasie Lipovan are marele merit de a fi eternizat cântarea de strană din Banat și Crișana, notând-o pe note liniare, continuând astfel munca lui Trifon Lugojan. A lăsat moștenire o importantă literatură de muzică bisericească, dar și corală: Dintre piesele laice se pot menționa: 1. Prot. Gheorghe Sutac, Prof. Ion Samoilă - Monografia Bisericii Ortodoxe Române din Sânnicolau Mare, ArtPres, Timișoara, 2008, p.45, 48; 2. Filaret Barbu - Cântărețul Atanasie Lipovan, în revista „Luceafărul”, Timișoara, nr.5/1935, p.
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
transferă la București, absolvind liceul în Capitală. Urmează apoi cursurile Universității Naționale de Muzică din București. În timpul facultății, cântă în cele mai importante coruri bucureștene („Madrigal”, „Preludiu”, „Te Deum Laudamus”, „Kontakion”, „Musica Selecta”, „Da Capo”, Corul Filarmonicii „George Enescu”). Experiența corală acumulată în acești ani îi va folosi mai târziu în activitatea dirijorală și îl va determina să înființeze Corul de Cameră „Accoustic”, alături de colegii săi de generație. Legăturile cu folclorul autentic și muzica sacră îi vor marca primele decizii repertoriale
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
Academic) ale Universității Naționale de Muzică București, și susține lucrarea de master cu titlul „Mijloace psihotehnice în arta conducerii dirijorale”. În anul 2012 i s-a acordat titlul de Doctor în Muzică al aceleiași universități, pentru lucrarea „Reprezentanți ai creației corale "a capella" românești la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea - Tehnici de construcție corală și conducere dirijorală”. În paralel, a absolvit următoarele cursuri de perfecționare: "Masterclass" internațional de dirijat operă, susținut de Prof. Univ. Dr.
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
dirijorale”. În anul 2012 i s-a acordat titlul de Doctor în Muzică al aceleiași universități, pentru lucrarea „Reprezentanți ai creației corale "a capella" românești la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea - Tehnici de construcție corală și conducere dirijorală”. În paralel, a absolvit următoarele cursuri de perfecționare: "Masterclass" internațional de dirijat operă, susținut de Prof. Univ. Dr. Dumitru Goia, La Traviata de Giuseppe Verdi, "Masterclass" de dirijat coral ținut cu Corul “Arnold Schoenberg” de către Profesorul Erwin
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
agresive, deseori se folosește tehnica blast beat. Câteodată rolul lor este minimalizat, încetinirea acestora contribuind la obținerea unui sunet uscat, pustiu, de efect în special în ceea ce privește atmosfera muzicală. Folosirea ocazională a claviaturii electronice și a harpei, viorii, orgii sau ansamblurilor corale, care conferă muzicii o senzație orchestrală. Formațiile care folosesc aceste tehnici sunt etichetate de regulă ca aparținând de black metal melodic. Voce înaltă, distorsionată, țipând sumbru. Se folosește uneori și vocea groasă, joasă, specifică stilului death metal. Atmosferă rece, întunecată
Black metal () [Corola-website/Science/302175_a_303504]
-
Viena,unde s-a perfecționat în teoria armoniei și compoziție cu Franz Krenn și în muzica bisericească bizantină cu Benedikt Randhartinger, absolvind cu calificativul maxim (1867-1869). Trecând prin Lvov în anul 1868 a fost impresionat de un concert de muzică corală liturgică ce cuprindea lucrări de Dmitri Bortnianski, M. Berezovski, A. Vedel, O. Lvov, Petr Turcianinov. Reîntors în Bucovina, a devenit profesor de muzică și cântare corală la Cernăuți, la Institutul Teologic, Școala Normală de învățători și învățătoare, Școala reală superioară
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
Trecând prin Lvov în anul 1868 a fost impresionat de un concert de muzică corală liturgică ce cuprindea lucrări de Dmitri Bortnianski, M. Berezovski, A. Vedel, O. Lvov, Petr Turcianinov. Reîntors în Bucovina, a devenit profesor de muzică și cântare corală la Cernăuți, la Institutul Teologic, Școala Normală de învățători și învățătoare, Școala reală superioară și Gimnaziul superior german (1869-1900). După fondarea Universității Franz Josef la Cernăuți în 1876, Vorobchievici a fost numit profesor de muzică liturgică. În anul 1897 a
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
Johannes Brahms. A scris și o serie de articole intitulată "Compozitorii noștri", dedicată mai ales personalității lui Mihail Glinka. Vorobchievici a fost primul autor al unui manual de armonie muzicală în limba română. A avut contribuții substanțiale în afirmarea cântării corale polifonice din Bucovina. I-a îndrumat pe Ciprian Porumbescu, Eusebie Mandicevschi, Ilarion Verenca, Dimitrie Gherasim, Constantin Șandru, Constantin Procopovici, Dimitrie Cernăuțeanu, Tudor Flondor, George V. Mandicevschi, Gheorghe Chindiu, Ecaterina Mandicevschi, Mihai Ursuleac, Constantin Buchental s.a. Lucrările sale au circulat în
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
240 de piese muzicale (cântări liturgice, coruri lumești, coruri religioase (prelucrări pentru cor de melodii psaltice, piesa de chinonic „Ție se cuvine cântare...” .etc.),adaptări pentru voce și pian a 8 melodii populare ("Flori din Bucovina") printre altele și muzică corală pe versuri ale poeților reprezentativi din literatura națională romanească și ale unor poeți locali: Mihai Eminescu („Ce te legeni, codrule?” sau „De ce nu-mi vii?”, „Revedere”), Vasile Alecsandri („Arcașul”, „Doină, doiniță”, „Mănăstirea Putna”; „Ștefan-Vodă și Codrul”, „Bălcescu murind” etc.), Dimitrie
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
Kuttenberg care admitea majoritatea cehilor la Universitatea Karl (Carol). Astfel, prin acest decret, se întărea poziția cehă în raport cu germanii la Universitatea din Praga. Din 1402 predicile lui în Capela Betlehem din Praga sunt în limba cehă, la fel și cântecele corale din timpul slujbei. Jan Hus a devenit foarte popular, fiind și preotul reginei Sophie. Hus a predicat o viață severă, morală și plină de virtuozitate, condamnând ușurința, luxul și moda. Aceste opinii au determinat nemulțumirea printre meseriașii și negustorii care
Jan Hus () [Corola-website/Science/303201_a_304530]
-
Proiect K1), ,Ștefan Bănică jr., Linda și Costel Busuioc. S-au bucurat de succes și cele doua proiecte simfonice realizate alături de basul Daniel Prunaru (pe scena Operelor din Craiova și Cluj), materializate în două CD-uri. Hristescu scrie două lucrări corale: „Două colinde românești” și „Ave Maria”; ambele câștigă premii în cadrul unor concursuri naționale de specialitate. Alături de acestea, creația sa mai cuprinde o uvertură de concert, un concert pentru două viori și orchestră și numeroase lucrări camerale. Cvartetul său de coarde
Marius Hristescu () [Corola-website/Science/311561_a_312890]
-
slujbelor religioase, deseori acompaniate de orgă. Inițial era numele melodiilor liturgice cântate de corul bisericii, dar după Reforma Protestantă, enoriașii participă și ei la cântat. Un „preludiu coral” este o compoziție pentru orgă bazată pe un coral. Compozitori de preludii corale au fost printre alții Dietrich Buxtehude, Johan Sebastian Bach și Max Reger. Un ansamblu de persoane care execută la unison sau pe mai multe voci piese muzicale poartă denumirea de "corală".
Coral (compoziție muzicală) () [Corola-website/Science/325712_a_327041]
-
mult încât i-a altoit o scaltoacă, trimițându-l la sol , “asupra căruia s-a aruncat apoi cu teribilă Violență”. Blake a avut mai multe viziuni la Catedrală a unor procesiuni de calugări și preoți, în timp ce auzea “ cântece liturgice și corale.” Pe 8 Octombrie 1779, Blake este admis ca student la Royal Academy din Old Somerset House, lângă Strand, după ce prezintă mai multe lucrări prin care își demonstrează talentul în domeniul desenului academic. Își câștigă astfel dreptul de a frecventa cursurile
William Blake () [Corola-website/Science/307949_a_309278]
-
hotare cu prestații de excepție. Sub îndrumarea maestrului Stelian Olariu corul Operei Naționale București a participat și la nenumărate concerte aniversare, gale și promenade, înregistrări la Radio și Electrecord, și filmări la TVR. A compus și prelucrat colinde și piese corale reunite într-o culegere intitulată „Colinde și coruri liturgice”. Culegerea apărută la București în ediție limitată în 2008 și 2010 cuprinde piese care au fost interpretate în concerte timișorene ale corului „Ion Românu” condus de maestrul Diodor Nicoară, dirijor al
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
slujbele religioase la care participa întreaga obște sătească. Aprecierea muzicii bizantine este, fără îndoială, o constantă în viața lui George Enescu. Spre exemplu, Liturghia lui D. G. Kiriac îi era cunoscută, lucrare pe care o considera ca etalon pentru creația corală de gen. De altfel, sunt mărturii că Enescu avea în proiect să scrie o liturghie<footnote Petru Comarnescu - Arta românească, Lămuriri privitoare la problemele specificului românesc. De vorbă cu maestrul George Enescu. Apărut în: Politica, București, An II, nr. 208
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
muzicologia românească, serie apărută în totalitate la Editura Muzicală din București: Nepublicate: Analiza cantitativă și calitativă a câmpului sonor (1950) ; Teoria generală a compoziției clasice (1992 ); Teoria progresiilor modale (1990 - nepublicată); Muzică de teatru Muzică vocală Cicluri de lieduri: Lucrări corale: Muzică vocal-simfonică Cantate: Oratorii: Drame simfonice: Misse: Muzică simfonică "Fresce simfonice": Poeme simfonice: Suite simfonice: Simfonii: Muzică concertantă: Pentru instrumente solo: Muzică de cameră Sonate: Trio-uri: Variațiuni: Cvartete de coarde: Divertismente pentru cvartet de coarde: Cvintete: Fresce pentru orchestră
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
compozitor, dirijor și folclorist român. Între anii 1933-1937 face cursul primar în comuna natală, după care urmează între 1937-1945, Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, unde își dezvoltă aptitudinile muzicale cu profesorii: Constantin Baciu - teorie și solfegiu, muzică vocală și corală și Rudolf Podlowski- vioară, flaut, trompetă, orchestră și fanfară. Între anii 1945-1949 urmează: Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu” din Iași, unde îi are ca profesori pe: Constantin Georgescu - armonie, contrapunct și fugă; Constantin Constantinescu - teorie și solfegiu
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
diverse competiții naționale și internaționale, membrii lui ocupând la Campionatul României, zona Moldova locul 3. Pe teritoriul orașului și a satului din componența lui se află 2 cămine culturale și 3 biblioteci publice. Cultura orașului este promovată de formația artistică corală „Ilincuța” care activează din 1996 și pe parcursul anilor a participat la mai multe evenimente culturale regionale și naționale. În anul 1999 formația corală „Ilincuța” a fost înregistrată la radioul republican. Din 1979 funcționează școala de Arte „Ion și Doina Aldea-Teodorovici
Cornești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/305614_a_306943]
-
lui se află 2 cămine culturale și 3 biblioteci publice. Cultura orașului este promovată de formația artistică corală „Ilincuța” care activează din 1996 și pe parcursul anilor a participat la mai multe evenimente culturale regionale și naționale. În anul 1999 formația corală „Ilincuța” a fost înregistrată la radioul republican. Din 1979 funcționează școala de Arte „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”. Bugetul pentru anul 2003 a constituit 892,7 mii lei, dintre care taxele locale - 28,4 mii lei, defalcările - 316,8 mii lei
Cornești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/305614_a_306943]
-
care cântă, născându-se astfel o nouă tipologie de voce masculină. O definiție mai complexă a tenorului: un cântăreț masculin cu un ambitus vocal ce pornește de la Do din octava mică și merge până în La din octava I în muzica corală, sau până în Do2 ("tenor C", "tenor high C") în muzica de operă. Cu toate acestea, ambitusul nu este singura caracteristică definitorie a vocii de tenor. Un rol important în stabilirea tipului de voce la un tânăr cântăreț îl are timbrul
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
a fi printre cele mai mari opere ale lui Beethoven, și este considerată de unii cea mai mare bucată de muzică scrisă vreodată. Simfonia a fost primul exemplu de compoziție majoră folosind vocile într-o simfonie (fiind astfel o simfonie corală). Cuvintele sunt cântate în timpul mișcării finale de patru soliști vocali și un cor. În 2002, a fost acordat autograful pentru simfonia a IX-a, organizat de Biblioteca de Stat din Berlin, devenind prima partitură onorată. Societatea Filarmonicii Londoneze a comandat
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
autograful a fost primit în 1824.Ca și în Simfonia a IX-a, forțele vocale cânte o temă cântată pentru prima dată instrumental, și această temă amintește de tema corespunzătoare din Simfonia a IX (pentru o comparație detaliată, vezi Fantezia Corală). Mergând mai departe înapoi, o versiune mai veche a temei Fantezia Corală este găsită în piesa "Gegenliebe" ("Împotriva iubirii"), pentru pian și voce înaltă, care datează dinainte de 1795. Potrivit lui Robert W. Gutman, K. 222 Ofertoriul lui Mozart în re minor
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
-a, forțele vocale cânte o temă cântată pentru prima dată instrumental, și această temă amintește de tema corespunzătoare din Simfonia a IX (pentru o comparație detaliată, vezi Fantezia Corală). Mergând mai departe înapoi, o versiune mai veche a temei Fantezia Corală este găsită în piesa "Gegenliebe" ("Împotriva iubirii"), pentru pian și voce înaltă, care datează dinainte de 1795. Potrivit lui Robert W. Gutman, K. 222 Ofertoriul lui Mozart în re minor, "Misericordias Domini", scris în 1775, conține o melodie care prefigurează "Oda Bucuriei
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]