977 matches
-
văzut lumina zilei și a crescut pe aici, pe la Drăgășani, unde este mult mai puțin cunoscut. M-am bucurat să aud că și-a amintit imediat de mine când doamna Mariana Pavel, buna mea prietenă de la Ruginoasa, i-a transmis cordiale salutări și gânduri bune. Oricum, peste două zile îl voi felicita și-i voi ura „la mulți ani cu sănătate” la telefon, dacă-l voi „prinde”, pentru că, în afară de Horia, domnia sa a fost botezat și cu prenumele purtătorului de biruință - Sfântul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
fi fost închiderea ușii, s-ar fi întors și ar fi deschis-o , dându-și seama la un moment dat de eroare! nu avea niciun rost să mă încuie , cum adică? mama mi-a spus că a fost în relații cordiale cu fratele meu, of! nu mă mai las eu condusă de mama, doar de la început m-am gândit că este exagerat totuși să-i las cheia, cu toate actele și valorile în casă, dar nu! să n-o contrazic și
CAP DE BOUR de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369152_a_370481]
-
cum spunea cineva, tocmai datorită sentimentului de teamă, apărând ca o înfruntare a lui... Zilele trecute am cristalizat gânduri și impresii variate, provenite din presa românească, din cartea pe care tocmai am început-o și v-o recomand tuturor, ,,Polemici cordiale''de Octavian Paler. Rezultatul acestui proces de cristalizare de gânduri, impresii, păreri, opinii, doctrine și paradigme vreau să fie acest înscris al meu, cu mesajul clar de a îmi învinge teama de mine însămi, teama de neputința exprimării ego ului
IMPRESII DE VACANŢĂ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369273_a_370602]
-
care dovedește o cunoaștere de prim plan. Atare preferință trebuia să se accentueze cînd s-a înscris în 1788 la seminarul teologic din Tübingen. Aici se aflau la studii, de asemenea, Hölderlin și Schelling cu care a legat o prietenie cordială. În ceea ce-l privește pe Schelling, el era fiul unui pastor și de la acesta, la vîrsta de 15 ani, cunoștea deja araba și ebraica; pe la 1825, la Monaco predă filozofia mitologiilor și filozofia revelației; acum este filozoful cel mai important
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
la Cherbourg. Președintele Republicei, zice "Deutsche Ztg. ", a fost primit pe la toate stațiunile și salutat de o mulțime entuziastă, încît călătoria a fost un adevărat triumf pentru regimul republican. La Cherbourg recepțiunea a fost din cele mai vesele și mai cordiale. Acest oraș, odinioară bonapartist, a primit pe șeful Republicei așa-zicînd cu o furtună de entuziasm, ceea ce nu e de mirare pentru lumea care cunoaște pe modestul Grevy și plăcutele lui maniere. Primul cetățean al Franței n-a primit ca în timpul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că regenerarea Bulgariei s-a pregătit la noi, ba în timpul domniei lui Vodă Cuza până și maghiarii căutau în România baza de operațiune pentru emanciparea patriei lor. Daca se va întemeia pacea și pentru anii viitori credem că vechile raporturi cordiale vor renaște între popoarele dunărene. Condiție unică pentru ca, fără legături formale chiar, popoarele să reintre în era întreruptă la venirea turcilor în Europa este uitarea micilor rivalități de rasă, îngăduirea aspirațiilor legitime ale fracțiunilor de popoare presărate ca insule etnografice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țările Dunării ar fi mult mai bogate în bune rezultate decum promit a fi acuma. Cu toate acestea o sumă de interese economice și politice cari privesc pe amândouă țările în mod egal ar putea forma obiectul unor temeinice și cordiale înțelegeri. Cestiunea dunăreană, acea a jurisdicțiunii consulare în țările balcanice în genere, acea a legăturilor drumurilor de fier, apoi cestiuni de negoț, altele de drept comun se vor ivi unele după altele și nu vor putea fi dezlegate decât prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adversari că nu avem dragoste deosebită nici pentru unul dintre dezinteresații protectori ai popoarelor balcanice și că, precum dezbinările dintre popoare se datoresc acestor binevoitoare protectorate, tot astfel disparițiunea acestor din urmă e o condiție sine qua non a înțelegerii cordiale între țările balcanice. Până atunci garanția existenței micilor state de la Dunăre, în loc de-a se întemeia pe sentimentul lor de neatârnare și pe propriile lor puteri, e redusă la tristul rol de-a se-ntemeia pe echilibrul în care se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le știe. Confundă proprietate mare cu proprietate mică, Țară de Sus cu Țară de Jos, ba vorbește chiar de tendențe antiunioniste și de alte închipuiri a doua zi după ce primarul Iașilor împreună cu toată opoziția constituțională a făcut o atât de cordială primire M. M. L. Lor. [ 25 octombrie 1880] ["NU ÎNCURAJĂM FANTAZIILE POLITICE... "] Nu încurajăm fantaziile politice de cari, din nenorocire, suferă atât de mult generația dominantă din România și pe cari poporul nostru, liniștit și cu mult bun-simț, nu le
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Haymerle că unirea Bulgariei cu Rumelia ar constitui un casus belli, tenziunea generală și augmentarea bugetelor de război a tuturor țărilor nu-i inspiră însă ministrului nostru de externe alte asigurări decât "că întreținem cu toate puterile relațiunile cele mai cordiale", apoi, ca tautologie, cu câteva șiruri mai jos: "relațiunile noastre esterioare sânt cele mai bune". A apărut mai zilele trecute o carte care ilustrează optimismul acestui mesaj. Ea se intitulează O pagină din istoria contimporană de dr. Istrati. Acea carte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Politica cea mare îmbrățișează alte orizonturi. Camera la dispoziția guvernului; justiția servind orbește interesele bugetare; impozitul chiar, ajuns a nu mai {EminescuOpXI 422} fi discutat de reprezentanții țării, se aplică după bunul plac al agenților administrativi printr-o prealabilă și cordială înțelegere cu reprezentantul justiției în fiecare district. Țipetul celor ce strigă a ajuns să nu mai impresioneze pe nimeni. Țara se împarte în asupritori și asupriți; aceștia din urmă așteptîndu-și rândul cu resignațiune și mulțumind soartei că după atâtea și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
interesul Germaniei. E drept că vremile s-au schimbat de-atunci încoace; cu Ungaria s-a încheiat dualismul, "punctul de gravitație s-a mutat la Buda"; Austria și Germania, inamicii de la 1866, sânt legate astăzi prin cea mai bună "entente cordiale" *. [ 31 decembrie 1880] {EminescuOpXI 460} {EminescuOpXI 461} {EminescuOpXI 462} {EminescuOpXI 463} ["DECI, TRADUCÎND ACEASTĂ COMPARAȚIE... "] 2264 Deci, traducând această comparație luată din mecanică în termenii vieții statului, vom vedea lesne că frâul prea lung, ca să nu zicem desfrâul, lăsat partidului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de către J. Kélada, care face referire la calitatea totală, definită ca reprezentând “satisfacerea nevoilor clienților în ceea ce privește calitatea produsului sau serviciului, livrarea cantității cerute, la momentul și locul dorite, la un cost cât mai redus pentru client, în condițiile unor relații cordiale și eficiente cu acesta și ale unui sistem administrativ fără erori, începând cu elaborarea comenzii și până la plata facturii”. Organizația Internațională de Standardizare (ISO), definește calitatea ca reprezentând “ansamblul de proprietăți și caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
un pliant: conclav național de stomatologie. Cum? Aici? În... "casa de oaspeți"? se crucește eul meu traumatizat. Aud: da! aici! și mă-ntorc. Nu e altul decît trăsnitul regizor canadian care montează la Național "nerușinata" piesă. Cu el am întîlnire cordială. Și cu frumoasa lui blondă. Proaspăt ieșit din puful așternuturilor nocturne. Cu ei? Aici? În buncărul sacru? Noi trei? Saltimbancii și deocheații? Da. Ne putem întreține chiar aici, pînă vin stomatologii. Despre ce? Despre toate-ale lumii, sfinte și păgîne, ingenui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Eliade-Cioran-Ionescu? (Surescitați fiind noi acum și de zarva iscată recent în jurul cărții unei franțuzoaice dubioase prin așezarea tendențioasă a celor trei în poziție retroactiv-fascistoidă.) A căror fotografie de grup de pe coperta supărătoarei cărți -, departe de a servi demonstrației, dimpotrivă, denotînd cordiala înțelegere a faimoasei triade juvenile, regăsită într-un Paris al senectuții celebre. Ce fascinanți au rămas anii bucureșteni ai primei lor inițieri întru spirit benefic-provocator! Ce rezistentă a rămas prietenia celor trei, peste jenantele diferențe de opțiune politică din preajma războiului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oricum, dar gesticulînd incontinent. Dinescu, frînîndu-și din cînd în cînd febricitatea în vizibil complexat trac. Întîlnindu-se însă amîndoi de fiecare dată (chiar cu admonestarea glumeț-malițioasă a rezoneurului că gestualul amic e un pic de stînga...) în turniruri vivante, în tentă cordială. Și ca să aduc tonalitatea mai spre zona în care, fatalmente, mă mișc să evoc, tot așa, un cuplu pe cît de firesc profesional, pe atît de bizar comportamental: Catargi-Musceleanu. Primul, de mult omologat maestru de rang al picturii românești, celălalt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Unirii Principatelor din ianuarie 1959, autorul a avut de înfruntat criticile virulente și - spune el - neîntemeiate ale șefului său de catedră, îndeplinind și funcția de director al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, cu care nu se afla în relații prea cordiale. Or, fără a-și calcula riscul potențial generat, îndeobște, de îndrăzneala de a contrazice „șeful”, colegul Leonid Boicu a formulat un cu totul alt set de observații și aprecieri, care - consemna, recunoscător, academicianul Gh. Platon - „mi-au mers la inimă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
schimbul de ambasadori extraordinari și plenipotențiari. Primul ambasador al României în R.F.G. Constantin Oancea și-a prezentat scrisorile de acreditare, la 14 iulie 1967, când a fost primit de șeful statului H. Lűbke. Discuțiile s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, fiind abordate, cu acest prilej, probleme ale colaborării bilaterale și internaționale. Au urmat o serie de acțiuni politice, dintre care menționăm: vizita în România a ministrului federal al afacerilor externe Willy Brandt, efectuată în perioada 3-7 august 1967, când s-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și a acționat pentru o relație cât mai apropiată, dar și eficientă între Bonn și București, autorul acestui articol a constatat, la propriu, cu câtă simpatie și atenție erau tratați diplomații români din capitala vest-germană. Din păcate, atmosfera aceasta deosebit de cordială, care caracteriza atunci relațiile bilaterale dintre cele două țări, a fost o oportunitate pe care conducerea de la București de atunci n-a știut, n-a vrut sau poate n-a putut s-o utilizeze în mod concret, pentru a da
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
comercial, și promovată pe plan bilateral, cât și în cadrul unor reuniuni internaționale. România este în poziția de a da un semnal pozitiv, este datoare și are nevoie să procedeze într-un asemenea mod, pentru a construi cu Rusia raporturi prietenești, cordiale. Pentru realizarea acestor scopuri, de importanță primordială pentru România, este necesară, în mod obligatoriu, înțelegerea din partea forurilor care conduc țara, a Parlamentului, a partidelor politice, a tuturor instituțiilor românești, că trebuie să se contribuie la crearea unei baze noi, corecte
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
be highlighted. Scrisoarea adresată de Carol I, Principele României, Împăratului Chinei, Guangxu, la 8/20 aprilie 1880, prin care anunța proclamarea solemnă a independenței României, ,,ca stat liber și suveran" și în care exprima speranța în ,,stabilirea de bună și cordială prietenie" între România și Imperiul Qing document prin care debutează prezentul corpus de documente prilejuiește, prin răspunsul consemnat la 26 ianuarie 1881, recunoașterea reciprocă a celor două state: România și China, ca și exprimarea de către suveranul chinez ,,de urări fierbinți
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
P.M.R., și conducătorii români, și România erau victime ale abuzurilor conducătorilor sovietici, ci și o anume încredere că prin fermitate și abilitate raporturile cu sovieticii pot fi reglementate cu timpul în mod satisfăcător*.Delegația chineză s-a despărțit în termeni cordiali de conducătorii români. Când în toamna aceluiași an s-au întrunit la Moscova Comisia Redacțională și Conferința Mondială a Partidelor Comuniste și Muncitorești, delegațiile Partidului Muncitoresc Român erau pregătite să se angajeze într-un dialog cu delegațiile Partidului Comunist Chinez
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
and industry sectors. It was signed a trade and payments agreement and an economic and technical cooperation Accord and it was decided to open permanent commercial representatives both at Bogota and Bucharest. The president of Columbia, Carlos Lleras Restrepo, had cordial talks with the head of Romanian delegation in which he expressed the satisfaction for the signed agreements and praised the Romanian foreign policy. The visit in Republic of Chile. The members of Romanian delegation had official talks with the foreign
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
exploitation of the copper deposits by founding in Chile a joint-venture on the basis of the government new policy regarding the coppers deposits. The president of Chile, Eduardo Frei, received the head of the Romanian economic delegation in a very cordial manner. He appreciated the Romanian government foreign policy principles and its courage to condemn the intervention of the great political powers in the internal affairs of other states. The president Eduardo Frei pronounced for the development of special relations with
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
the mutual economical relations which were in the first stages. The Accords were signed by Gheorghe Rădulescu, the foreign relations minister and the representative of Central Bank of Uruguay. The president Jorge Pacheco Areco and vicepresident Alberto Abdala had very cordial talks with the head of the Romanian delegation. They talked about the foreign policy of the two countries in the international context of 1968. The officials of Uruguay expressed their sympathy and solidarity with the Romanian point of view regarding
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]