2,805 matches
-
pe care ați avut bunăvoința să mi le trimiteți, vă dau permisiunea să le publicați. Sper că nu veți avea dificultăți în descifrarea lor. Mi-ar face plăcere, dacă nu vă cer prea mult, să le pot vedea în prima corectură, după ce sunt culese, sau, dacă vor fi trecute pe un CD-Rom de computer, să rugați editura să mi le trimită prin mail electronic (adresa mea electronică e: calinesc@indiana. edu). Vă urez și eu un 2007 cu sănătate, împliniri și
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
Iordăchescu Ionuț Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, vineri seara, la Antenă 3, că liderul PC Daniel Constantin "a debitat cele mai nenorocite minciuni" și "mizerii" atunci când a afirmat că el a făcut corecturi cu pixul pe pactul de coabitare. Crin Antonescu spune că Daniel Constantin "nu a debitat de capul lui asemenea minciuni", arătând către președintele fondator al PC, Dan Voiculescu. "Doar n-o să credem că dl. Daniel Constantin s-a apucat să
Antonescu: Constantin a debitat mizerii, josnicii, minciuni nenorocite by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32352_a_33677]
-
își informează întotdeauna "partenerii înainte de orice este important", potrivit Agerpres. Președintele Partidului Conservator, Daniel Constantin, a spus, joi, că liberalul Crin Antonescu, deși a declarat că nu a știut de ce merge la Cotroceni în seara semnării pactului de Coabitare, făcea corecturi cu pixul pe document cu câteva zile înainte de întrevederea din 12 decembrie. “Domnul Antonescu a spus că nu știa de ce merge la Cotroceni, că nu știa ce conține Pactul de coabitare. Îmi amintesc foarte bine acele zile, în momentul în
Ponta spune că l-a informat pe Antonescu despre pactul de coabitare by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32353_a_33678]
-
parte din arhiva și biblioteca sa ce cuprindea incunabule privitoare la Țările Române. * Grumăzești, T[âr]g[u]Neamț 23 iunie 1924 Dragă domnule Moisil, Mulțămesc pentru gentila scrisoare de la 20 curent care mi-a făcut plăcere. Aci alăturat înapoiez corecturile. Îți sunt foarte recunoscătorpentru grija ce-o porți extraselor mele. 6 Alăturez și titlu pentru copertă. În curând vei primi și Dosarul moșiei Răcăciuni 7 pentru Rev[ista]Arhivelor. Vărul meu P.P. Panaitescu 8 a tradus singurul document slavon ce
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
Steriade, Vă mulțumesc, în primul rând, pentru amabilitatea de a mă ține la curent cu stadiul tipăririi. Întâmplarea face ca, la rândul meu, să vă pot comunica știri mai optimiste. La 19 martie, am trecut pe la editură și am făcut corectura ultimă a prefeței. Volumul e cules de mult, și la ora aceasta sunt aproape sigur că a și fost tras. Prin urmare, în cel mai scurt timp volumul de versuri al lui Mihail Steriade va fi în librării. Pentru a
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
--- Directorul Insitutului de Texte și Manuscrise Moderne din Paris a simulat scrierea pe calculator a unui manuscris flaubertian plin de corecturi și de ștersături, care, firește, nu mai apăreau în formatul electronic. S-a întrebat nu numai ce se pierde, când un scriitor recurge la scrierea pe calculator, din punctul de vedere al procesului creației, dar și dacă Trois contes a
Cine mai scrie de mână în zilele noastre () [Corola-journal/Journalistic/2973_a_4298]
-
cărții cu fragmente neincluse în versiunea din 1969. La rândul ei, Cornelia Pillat, îngrijitoarea (discretă) a celei de-a treia ediții, postume de data aceasta, a procedat la adăugiri și deplasări de texte dintrun capitol în altul, profitând și de corecturile operate de Dinu Pillat, prezente în dactilogramele rămase în familie. Toate acestea făceau necesară o nouă ediție, care să împace variantele celor trei anterioare, subsumândule unei structuri unitare, pe cât posibil, apropiate de cea dorită de autor. Toate aceste transformări ale
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
atare în Spectacolul rezonanței. Eliminarea lor ar fi prejudiciat unitatea capitolelor din Mozaic... De altfel, după cum arată Monica Pillat în Notă asupra ediției, versiunea din 1998 a reprodus articolul „Ion Pillat” conform textului prezent în primele două, ignorând tăieturile și corecturile făcute ulterior de Dinu Pillat, care au modificat substanțial articolul inițial. În fine, s-a renunțat la două texte pe care Cornelia Pillat le introdusese în ediția a III-a a volumului, și anume „Lirism, amendament al inteligenței și luciditate
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
de persoane au făcut astfel de referate, nu se laudă nimeni cu această activitate. Într-un dialog, Marian Popa recunoaște că a scris câteva, deschizând paranteze interesante: „Am scris referate obișnuite, la manuscrise, și nu la cărți aflate în faza corecturilor, bunului de tipar sau bunului de difuzare. În aceste condiții, nu pot implica faza retopirii. Referatele mele au fost la obiect: am ținut seama de conținut și de nivelul artistic”; „Referatele se făceau și pentru că se puteau câștiga ceva bani
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
Scarlat (fragment dintr-un roman inedit) Făcând ordine în hârtii, am dat în februarie a.c. de câteva texte de proză noi, neștiute, surprinzătoare, semnate Dora Scarlat. Bătute la mașina de scris, hârtia e foarte veche, aproape îngălbenită, ceea ce, considerând și corecturile cu o grafie energică, sigură, complet diferită de aceea de sub influența maladiei, survenită mult mai târziu, mă fac să cred că rândurile scrise au fost concepute cu oarecare timp înainte de a ne cunoaște. Faptul că nu mi le-a arătat
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
Eu aproape o uitasem". Abulie, câte se fac în numele tău! Mai mult ca perfectul Ceciliei Ștefănescu e și el stâlcit și rostogolit inerțial. Odată gafa făcută, ea se repetă ca nu cumva să credem că a fost o scăpare de corectură: ,scrisesei", ,mutasei"... Cam mulți naratori care nu știu să nareze în proza noastră de azi și cam mulți autori care își justifică incultura, lipsa de talent, impardonabilele erori cu alibiul folosirii unor instanțe ,autonome", care le scriu, așa-zicând, romanele
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
Ion Simuț Toate greșelile de tipar sau de corectură sunt o pacoste, dar cele strecurate în edițiile de referință sau în edițiile critice ale scriitorilor clasici sunt o calamitate. Un cuvânt greșit, o sintagmă sau uneori chiar o frază stâlcită riscă să se perpetueze de la o reeditare la alta
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
o reeditare la alta, pe baza argumentului firesc că așa scrie într-una din edițiile de autoritate. Aș vrea să semnalez câteva astfel de situații în cazul poeziei argheziene. În primul caz e vorba chiar de o greșeală recentă de corectură, în al doilea caz remarc o indecizie de la o ediție la alta, fără să existe explicații plauzibile, după manuscrise. 1. Negul sau negrul cartofilor? Cine nu cunoaște poemul Har din volumul Cărticică de seară (1935), o emblemă a arghezianismului ca
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
ar fi ei, de la Eminescu la Arghezi, trebuie tabuizată. Dar asta e o altă discuție. Închei acest prim punct, notând că îngrijirea textului unui clasic implică o mare competență, acuratețe desăvârșită și o foarte mare responsabilitate, chiar în faza de corectură, pentru a înlătura riscurile denaturării unui text ce capătă o mare circulație. 2. Secerile sau secetele? Sunt un mare admirator al unui poem arghezian datând din 1946, Târlă, pe care îl consider o capodoperă ignorată. Aparența e că ar fi
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
cea mai largă și bătătorita, este cea pe care călătoresc poeții sub deviza: „Înapoi la individual!”. Ea s-a bifurcat în nenumărate cărări în spațiul anglo-saxon, iar deviza amintită se aude tot mai puternic în epoca modernă, însă cu ceva corecturi. Unele din partea empirismului și filosofiei analitice. Mai înapoi se distinge acel menhir britanic, lordul Bacon adunând mărturii și argumente pentru filosofia experienței, iar pe la începutul secolului al XX-lea îl vedem pe Bertrand Russell căutând, împreună cu matematicianul Alfred North Whitehead
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
unu(l). Noul Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM-2) separă, exact ca și prima ediție, din 1982, forma unu (numeral) de unul (pronume nehotărît). Am constatat deja că în anumite cazuri litigioase (în edituri, în redacții, la corectură) o asemenea indicație poate deveni excesiv de constrîngătoare. Riscăm să considerăm că singura formă acceptabilă a numeralului cu valoare substantivală sau pronominală ar fi unu (în exemple ca: Va fi ales doar unu din cei o sută de candidați). Or, o
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
în editarea volumului Jurnal intim. Carnete de atelier de Marin Preda. E un nume nou, de încredere, în aria atât de oropsită a îngrijitorilor de ediții, o carieră al cărei bun început trebuie salutat ca atare. Oana Soare aduce destule corecturi de istorie literară, chiar în spațiul tabelului cronologic, corecturi ce vor trebui înregistrate și acceptate de acum încolo. A făcut explorările biografice absolut necesare și aceste date trebuie introduse în rândul informațiilor de bază. Ștefan Bănulescu s-a născut în
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
Marin Preda. E un nume nou, de încredere, în aria atât de oropsită a îngrijitorilor de ediții, o carieră al cărei bun început trebuie salutat ca atare. Oana Soare aduce destule corecturi de istorie literară, chiar în spațiul tabelului cronologic, corecturi ce vor trebui înregistrate și acceptate de acum încolo. A făcut explorările biografice absolut necesare și aceste date trebuie introduse în rândul informațiilor de bază. Ștefan Bănulescu s-a născut în 8 septembrie 1926, nu în 1929, cum figurează atât
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
rămas nepublicat, scris pe cînd avea 27 de ani și se îndeletnicea preferențial cu critica de cinema, regie și scurt-metraje. încredințează textul inedit editorului Leo Scheer care îl publică tot în toamna acestui an. în prealabil, Weyergans ajustase și făcuse ,corecturi interesante" manuscrisului original (pe care Pierre Klossowski îl apreciase încă din 1969 drept ,vertiginos"). însoțit de o prefață (în care compară ,descoperirea" după 36 de ani a propriei sale scrieri cu aceea pe care o făcuse Chateaubriand cînd, obligat să
Premiul Goncourt 2005 - Weyergans-Houellebecq 6 - 4 by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11041_a_12366]
-
sa. Transcrierea extrem de fidelă, de tip lingvistic, a înregistrărilor ar face multe texte ilizibile. Iar pe altele le-ar transforma în mostre comice, discreditîndu-le definitiv autorii. Oricum, confruntarea dintre cele două versiuni ne permite să observăm cum acționează - cu discreție - corectura gramaticală și stilistică, transformînd pozitiv discursurile. Mă întreb dacă procedeul are, în afară de funcția absolut necesară de adaptare la codul scris, și un efect didactic: ar fi interesant ca parlamentarii să descopere în ce puncte a fost nevoie să fie corectați
Oralitate parlamentară by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10887_a_12212]
-
apăruse într-un articol "scris în viteză", ci ministrul de Externe. De asemenea, că Zidul Berlinului nu a căzut în 1990, cum "a apărut în ediția de ieri", ci în 1989. Foarte bine, de ce însă corecții și nu corectări sau corecturi? Dicționarul oferă pentru corecție următoarea definiție neinterpretabilă: "Pedeapsă corporală aplicată unui vinovat" (v. DEI, Ed. Cartier, 1999). Să fie oare supuși pedepselor corporale colegii noștri de la Cotidianul pentru greșelile din ziar? Parcă nu ne vine să credem, dar mai poți
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10773_a_12098]
-
Dv. și scrisoarea trimisă prin părintele Carnațiu.Vii mulțumiri pentru toate. În condițiile în cari ne aflăm e bine să nu zorim tipăriturile.Textele vor trebui să apară fără greșeli, și împaginate bine. Dl. Lozovan văd că cere să revadă corecturile: dacă nu i se pot trimite din cauza timpului scurt,V'aș ruga să dispuneți să fie revizuit de 2 persoane (căci uneia pot să-i scape greșeli). Dacă totuși veți avea gata ceva V'aș ruga să aduceți 10 exemplare
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
și James Joyce. M'a costat o săptămână de lucru și de nesomn, fiindcă sunt strivit de treburi, iar asta veni pe deasupra.-Doar promisesem, și am vrut să țin.. Rog deci să-mi scrieți- Dta sau Mircea Popescu-pe când primesc corecturile, și dacă îmi puteți face câteva extrase.- Rămân neconsolat pentru cele mai bine de 30 de greșeli care mi-au desfigurat nefericitul mesagiu. În precedenta scrisoare, te rugasem să-mi trimiți încă un album Drăguțescu destinat unui critic de artă
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
Dtale stăruitoare și fecundă, rămân al Sf-Tale devotat și credincios Semnătura (Basil Munteanu) Aștept, în orice caz, confirmarea primirei articolului. Dragă Mircea, Mulțumesc pt.ultima c.p. Cu articolul respectiv am o propunere: dați-l la tipar și imediat ce am corecturile vă trimit restul, deoarece am cam... pierdut firul. După cum te-ai lămurit nu m-am anunțat pt. Munchen. Aș veni, doar la mare nevoie, dacă neamul e în primejdie. Cum părintele( Octavian Bârlea,- A.P.) are destui academicieni, cred că nu
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
acestora cu instrucțiuni precise din partea doctorului. O bucată de hârtie din gazetă s-a lipit de cerul gurii poetului. Gustul cernelii îl amețește. Întrevede, ca prin vis, încăperea redacției din strada Regală și colțul de masă unde obișnuia să facă corecturile înainte ca băiatul să alerge în tipografie cu manuscriptul. În semiobscuritatea și fumul gros din încăpere se aude o voce. E vocea lui Caragiale care tocmai îl lămurește pe Slavici că, înainte de pronumele care se pune virgulă, iar înainte de ce
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]