1,913 matches
-
factor .8 X1 F1 .8 X1 .6 X3 Tabelul nr. 8.11: Corelațiile rezultate X1 X2 X3 X1 -.64 .48 X2 -.48 X3 Figura nr. 8.17 furnizează două structuri cauzale fiecare cu trei variabile care rezultă din aceeași structură corelată. Una este modelul factorului comun, iar cealaltă nu. 8.4.6. Obținerea soluțiilor analizei factoriale În realizarea analizei factoriale există patru pași de bază: (1) colecția de date pentru matricea covariației relevante; (2) selectarea factorilor inițiali; (3) rotația soluției finale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
am amintit este aceasta: pe lângă acțiunea principală, chinezii construiesc aproape mereu una adiacentă, care pare lipsită de importanță. Puterea Chinei de astăzi provine și din miile de asemenea acțiuni chibzuite, care, în timp, își relevă importanța. Judecate separat, par nerelevante; corelate, nu sunt altceva decât părți, elemente, ramificații ale unei construcții. Ele hrănesc vitalitatea ansamblului. Este foarte instructivă și structura investițiilor străine din această perioadă. Din suma de 116 miliarde de dolari investită între 1979-1992, 71,7 procente veneau din Hong Kong
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
întregi ale unor metropole. Migrația este prima modalitate prin care populația islamică își amplifică prezența în Europa. A doua este reprezentată de evoluția demografică a populației islamice care s-a instalat deja în Europa. Fundamentală aici este dinamica acestei populații, corelată, evident, cu tendințele de evoluție din cadrul populației europene. Ca să ne reprezentăm mai bine situația, este bine să reținem o cifră semnificativă: 2,1. Este rata de fertilitate care asigură stabilitatea unei populații. Când, în medie, fiecare familie are 2,1
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
direcția obținerii consensului, ci În mod deliberat a contrariului. Desfășurarea activității se face În conformitate cu o planificare ce include: - stabilirea scopului; - o tipologie a Întrebărilor de utilizat, care trebuie să aibă calitatea de a părea spontane (chiar dacă sunt Îndelung gândite) - și corelate strâns cu gradul de cunoaștere al participanților. Revenind la tipurile de Întrebări, acestea pot fi: de cercetare, de aprofundare sau direcționare de probleme, pregătitoare și de redirecționare, de depersonalizare, factuale, afective, anonime etc. În mod concret, desfășurarea În condiții optime
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
funcții (sarcini) foarte diferite. În raport cu funcțiile asumate se pot distinge mai multe tipuri de softuri: de transmitere sau prezentare interactivă, de exersare a unor structuri În vederea formării unor deprinderi specifice, de stimulare de idei și sugestii, de deschidere la domenii corelate (interdisciplinaritate), demonstrative (de prezentare a unor decupaje ale realității, de imagini, modele), de rezolvări de situații-problemă, de investigație (interpretare, reflecție), de motivație, de evaluare (administrare a unor teste), de dezvoltare a unor capacități sau aptitudini, tutoriale (de dialog tutorial), generative
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
redus al celor care publică sau au publicat în aceste reviste indică faptul că producția sociologică aparține unui câmp foarte limitat numeric, ale cărui mize sunt, în consecință, nemotivante. Aceasta face și ca producția sociologică de la noi să fie slab corelată unor indicatori de calitate destul de ușor de transformat în criterii concrete de selecție. O primă și cea mai simplă explicație pentru această situație ne trimite la restricțiile de ordin material ce afectează domeniul. Dar asta nu este totul. Comanda socială
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cinci, pare a fi alegerea care permite obținerea celor mai bune rezultate; 5. Analiza corelațiilor: se analizează legătura dintre factorii selectați și parametrii organizației, urmărindu-se stabilirea unor corelații sau, eventual, a unor legături de tip determinist. 6. Analiza acțiunilor corelate: se analizează posibilele acțiuni corelate ale diferiților factori, evaluându-se modul de variație al parametrilor organizației. Identificarea unor modele de variație cu posibilitatea de a fi folosite în construirea unor prognoze ar reprezenta o situație ideală. 7. Realizarea tabloului final
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care permite obținerea celor mai bune rezultate; 5. Analiza corelațiilor: se analizează legătura dintre factorii selectați și parametrii organizației, urmărindu-se stabilirea unor corelații sau, eventual, a unor legături de tip determinist. 6. Analiza acțiunilor corelate: se analizează posibilele acțiuni corelate ale diferiților factori, evaluându-se modul de variație al parametrilor organizației. Identificarea unor modele de variație cu posibilitatea de a fi folosite în construirea unor prognoze ar reprezenta o situație ideală. 7. Realizarea tabloului final de sinteză: se completează caroiajul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
comune pentru aceste organizații. 2. Identificați un număr de trei factori pentru fiecare subsistem al mediului înconjurător general ce introduc limitări semnificative ale activității unei organizații (firme) pe care o cunoașteți. Stabiliți natura acestor limitări. 3. Alegeți exemple de acțiune corelată a unui număr de factori aparținând unor subsisteme diferite. Încercați să evaluați dacă efectele se cumulează și se amplifică ori se anulează reciproc. Descrieți un alt mod de combinare a efectelor (dacă acesta există). 4. Explicați pentru o organizație cunoscută
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
firmei; 5. enunțarea soluțiilor strategice; 6. alegerea strategiilor; 7. pregătirea planurilor de aplicare. Succesiunea lor, ca și conținutul, nu creează semne de întrebare, dar se impun imediat următoarele observații. a) Etapele 1-4 se consideră parcurse cu ajutorul altor metodologii specifice și corelate iterativ pentru utilizarea în prezenta analiză. Practic, se va parcurge fiecare etapă de câteva ori cu corecțiile impuse de celelalte tipuri de analiză. b) Analiza mediului intern (etapa 4) și a celui extern (etapa 2) se concretizează pentru analiza SWOT
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ambele cazuri, furnizarea de echipament electric auto către acești doi clienți tradiționali s-a anulat. Este de remarcat că producătorul Dacia și-a manifestat opțiunea pentru componente străine înainte de preluarea sa de către francezi, fapt ce atestă lipsa unei politici interne corelate a partenerilor de filieră. În aceste condiții, speranța de supraviețuire s-a legat de export. Acesta a crescut rapid, astfel încât în scurta perioadă de la privatizare a ajuns să reprezinte 70% din cifra de afaceri. Evoluția sa este redată de figura
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
una dintre firmele cu o pondere semnificativă în grup. Se poate constata că politica de creștere a grupului este vizibilă și la nivelul acesta al firmelor, prin dinamica elementelor de activ, capitaluri, datorii, cifră de afaceri și număr de salariați. Corelate toate aceste elemente cu „carnetul de comenzi” al grupului, se trage concluzia că strategia de creștere va continua cu utilizarea acestei structuri financiare, care se dovedește viabilă. Tabelul III.3 Sursă: http://www.mfinante.ro/contribuabili Notă: În 2001 și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ratele de creștere a PIB-ului În Țările mai puțin dezvoltate. Trecând la celălalt aspect, -convergența se referă la reducerea În timp a diferenței dintre regiuni. Pentru că acești doi coeficienți vizează același subiect - convergența -, este evident că ei sunt strâns corelați. La drept vorbind, În termeni de teorie a costurilor, -convergența este necesară, dar nu suficientă, pentru a realiza -convergența. Se poate vedea că tendința de ajungere din urmă a economiilor celor mai dezvoltate este influențată de câteva șocuri. Dacă În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
le are ca preferințe logice. „În genere, dacă o constituție înclină înspre orice formă politică <aflată într-un ansamblu de două corelate>, atunci caracteristica proprie acelei constituții decade <și ea> înspre aceste <corelate negative>, întrucât fiecare din cele două forme corelate negative reprezintă o creștere; precum politeia înclină spre demos (democrație), iar aristocrația înclină spre oligarhie. Pe de altă parte, <o constituție se schimbă> urmând contrariile, precum aristocrația înspre demos <democrație>, (pentru că aceia, mai săraci, fiind nedreptățiți, o antrenează spre contrara
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nedreptățiți, o antrenează spre contrara ei), și precum tipurile de politeia înspre oligarhie”. Fragmentul conține două puncte de vedere asupra logicii schimbării formelor politice. a. Mai întâi se amintește cazul în care o formă pozitivă (politeia sau aristocrația) trece în corelatul ei negativ, datorită unei hipertrofii. Aceast declin este efectul „înclinației” logice către corelatul negativ. O formă politică pozitivă, în trecerea la negativul ei, antrenează caracteristica sa definitorie, care se schimbă și ea, deși (paradoxal, în fond) corelatele negative nu sunt
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Fragmentul conține două puncte de vedere asupra logicii schimbării formelor politice. a. Mai întâi se amintește cazul în care o formă pozitivă (politeia sau aristocrația) trece în corelatul ei negativ, datorită unei hipertrofii. Aceast declin este efectul „înclinației” logice către corelatul negativ. O formă politică pozitivă, în trecerea la negativul ei, antrenează caracteristica sa definitorie, care se schimbă și ea, deși (paradoxal, în fond) corelatele negative nu sunt altceva decât „creșteri” ale trăsăturilor constituțiilor pozitive. Remarca este ușor stranie, pentru că, de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aristocrația) trece în corelatul ei negativ, datorită unei hipertrofii. Aceast declin este efectul „înclinației” logice către corelatul negativ. O formă politică pozitivă, în trecerea la negativul ei, antrenează caracteristica sa definitorie, care se schimbă și ea, deși (paradoxal, în fond) corelatele negative nu sunt altceva decât „creșteri” ale trăsăturilor constituțiilor pozitive. Remarca este ușor stranie, pentru că, de obicei, „creșterea” ca atare nu duce la transformarea caracteristicii definitorii, dacă ne gândim la alte exemple. Un om, de pildă, atunci când crește nu declină
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aristocrație cu trăsături hipertrofice, iar acest chip caricatural, tocmai datorită debilității, ajunge să aibă o formă politică cu un propriu specific. b. În al doilea rând, fragmentul se referă la o schimbare în sensul trecerii unei forme pozitive nu la corelata ei negativă, ci la o formă negativă contrară. Aristocrația trece la democrație, iar politeia trece în oligarhie. Schimbarea „contra constituției” existente (pros ten politeian), adică trecerea la contrariu, are de fapt două sensuri: unul deja menționat anterior (de la pozitiv la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tou= ma=llon kaˆ h(=tton Contra constituției - Pro/j th/n politei/an Prin forță - Dia/ th/n du/namin Dacă primul tip de schimbare se referă la mobilitatea „pe orizontală” a formelor politice prin intermediul unei anume înrudiri între corelate, atunci, desigur, se poate înțelege că ea implică o trecere la „mai mult” (declinul prin creștere) sau la „mai puțin” (refacerea pozitivului prin reducerea abcesului de formă). În acest caz, concepția lui Aristotel pare a fi următoarea: formele politice corelate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
corelate, atunci, desigur, se poate înțelege că ea implică o trecere la „mai mult” (declinul prin creștere) sau la „mai puțin” (refacerea pozitivului prin reducerea abcesului de formă). În acest caz, concepția lui Aristotel pare a fi următoarea: formele politice corelate au, de fapt, luate câte două, o structură comună. Ne dăm seama de acest lucru din remarcile sale de genul: „aristocrația este oarecum o oligarhie” sau, în mod simetric, politeia este un fel de democrație sau, în fine, regalitatea, un
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iar traducerea glisează ușor către interpretare. Propriul este caracteristica definitorie: to/ sfe/teron. Acesta este termenul folosit de Aristotel în fragmentul citat, atunci când spune că și caracteristica definitiorie a constituției în cauză trebuie și ea să se schimbe în sensul corelatei negative. Făcând apel la pasajele: 1301b 7-15, 1307a 20-25 și, în fine, 1307b 20-22 stabilim trei mari tipuri de posibilități de schimbare a constituțiilor. Cf. ibidem, 1307b 24. Cf. ibidem, V, 7, 1306b 25. Aristotel remarcă două aporii ale criteriului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
teoretice fundamentale: psihanaliza Ă S. Freud (1856-1939), constructivismul genetic Ă J. Piaget (189 6-1980), construcția persoanei Ă H. Wallon (1879-1962) și L.S. Vîgotski (1896-1934), cu perspectiva sa istorico-culturală asupra psihismului, relativ recent redescoperită și valorificată în Occident în cadrul psihologiei dezvoltării. Corelată celor trei modele explicative ale cauzalității dezvoltării, apare și problematica educabilității. Adepții celor trei atitudini Ă scepticismul pedagogic, optimismul pedagogic și realismul pedagogic Ă își bazează argumentația pe dinamica și ponderea factorilor ereditate-mediu-educație, în ontogeneză (vezi figura 1). Fără a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în care sunt colectate datele reprezintă cele mai semnificative deosebiri. Domeniile specifice ale cercetării psihometrice Cele patru domenii specifice în care se aplică metode psihometrice în cercetarea creativității se traduc prin investigarea procesului creativ, a factorilor de personalitate și a corelatelor comportamentale ale creativității, a caracteristicilor produselor creatoare și ale mediului stimulativ creativității. Secțiunea de față conține o trecere în revistă a contribuțiilor semnificative și recente în fiecare dintre domeniile descrise și se încheie cu o analiză comparativă a domeniilor specifice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în situația copiilor de vârste mici sau a programelor școlare de monitorizare a copiilor supradotați. Pentru a răspunde acestor nevoi, au fost concepute diverse instrumente ce le permit părinților, educatorilor, celorlalți adulți, inclusiv colegilor de clasă să evalueze personalitatea și corelatele comportamentelor creative anterioare (Pearlman, 1983; Runco, 1984, 1987b, 1989b; Torrance, 1962; Wasik, 1974). Printre cele mai populare instrumente se numără Preschool and Kindergarten Interest Descriptor (Rimm, 1983) și Scales for Rating the Behavioral Characteristics of Superior Students (SRBCSS - Renzulli, Hartman
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Prin intermediul manipulării informaționale Runco, Eisenman și Harris (1997) au evidențiat diferențele dintre instructajul explicit referitor la originalitatea ideilor și instructajul focalizat pe obținerea soluțiilor adecvate. Multiple definiții ale creativității menționează că multe astfel de instructaje necesită un indice de adecvație corelat originalității. Pentru o analiză a cercetărilor ce conțin instructaje explicite cu referire la creativitate, vezi Runco și Nemiro (1996)1. Eficacitatea manipulării informaționale a fost dovedită și în cazul altor grupuri de subiecți, în afara celor de studenți (Chand și Runco
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]