651 matches
-
bisericesc și laic - din Moldova pe temelii moderne. Deloc străin de enciclopedism și de vederile iluministe ce domină epoca, ierarhul pune preț, ca pedagog, pe separarea disciplinelor, pe sistematizare și pe logica predării, principii ce revin, în următorul secol, la corifei ai școlii românești, ca Gh. Asachi sau Gh. Lazăr. Efortul susținut al cărturarului lasă, în plan științific și didactic, urme de durată. Cu darul formulărilor exacte și cu miez și cu o manifestă disponibilitate pentru nou, A.H. își câștigă
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
de I. Heliade-Rădulescu, apoi o adaptare în limba română a celebrei Stabat Mater, făcută de Samuil Micu, și, ca un omagiu adus amintirii istoricului ardelean, Elegia a XXV-a de Gh. Șincai, în limba latină. Sunt publicate articole privitoare la corifeii Școlii Ardelene, Micu, Șincai și Maior, sau la activitatea lui I. Budai-Deleanu, Ienăchiță Văcărescu ș.a. Nu lipsește interesul istoric și critic pentru literatura originală românească. Astfel, într-un studiu amplu dedicat comparației dintre stadiul de dezvoltare al limbii române la
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
relansat în formularea abreviată concluzivă a Manifestului activist...: „Să ne ucidem morții!” De asemenea, concordă perfect cu principiile futuriste și constructiviste, în spirit dacă nu în formulări, și enunțurile afirmative din manifestul semnat „Contimporanul”, scris cu siguranță de Ion Vinea. Corifeul „activismului” pledează pentru expresia densă, directă, neliteraturizată, pentru comunicarea mesajelor într-un stil exclusiv funcțional, adecvat secolului vitezei: „Vrem minunea cuvântului nou și plin de sine; expresia plastică strictă și rapidă a aparatelor Morse”. Se cere „simplificarea procedeelor până la economia
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
cu Roma alma mater) un mijloc de emancipare și renaștere națională. Ca mai toți cărturarii clerici din generația de preiluminiști ai Blajului, îmbrățișa aspectele de interes apologetic, doctrinar, cu un amestec de fervoare și radicalism, optică nuanțată mai târziu de corifeii Școlii Ardelene (preocupați, în următoarele decenii, a netezi asperitățile și a marca atașamentul ambelor Biserici față cu „legea” și tradiția comună, în matca spiritualității bizantine). Retorica, în rest, e cea uzuală, descripția și evocarea mai păstrând ceva din ingenuitatea stilului
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
fost părinte pe teren românesc. Așa se întâmplă în bibliografie, bibliologie sau bibliofilie, în arabistică, arhivistică și folclor [...] Este, de asemenea, printre primii cercetători ai vechii literaturi românești, editor și tipograf, inițiator și conducător de reviste literare, filologice și politice [...] Corifeu al Bisericii Unite, apărător al cauzei revoluției de la 1848 și al drepturilor naționale ale românilor, inițiator și militant de frunte al Astrei, el s-a dovedit unul din acele spirite care făuresc o țară și o epocă. N. Iorga îl
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
teoria textului și la tehnicile de comentariu literar, promovate, în Franța, de un Philippe Sollers ori de un Jean Ricardou, a fost înfăptuită de C. cu eleganță și naturalețe, cu „autenticitate” și legitimitate, fără „extremism”, fără intoleranța obsesională proprie uneori corifeilor francezi ai acestei orientări, însă cu o permanentă circumspecție și distanțare (auto)critică, și s-a materializat în texte agreabile la lectură, limpezi și expresive, deloc tehniciste, deloc rebarbative. În Realism și devenire poetică..., C. afirmă și demonstrează, analitic, existența
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
le pune căpestre magice, zboară cu ei prin văzduh într-un car desenat de ea pe colb (în legătură cu acest ultim motiv, ca fiind specific legendelor solomonărești, vezi 39, p. 30 ; 12, p. 810). b) Ion Budai-Deleanu nu este singurul dintre corifeii Școlii Ardelene care a consemnat termenul în discuție. Samuil Micu-Klein a introdus termenul sholomonariu, ca articol independent, în al său Dictionarium valachico-latinum. Fără să găsească echivalentul latin sau german al cuvântului, învățatul ardelean a indicat totuși (informație prețioasă) corespondentul maghiar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cufundare. în fine, mai trebuie menționat faptul că nu există încă un consens general privind etimologia termenului (z)/(s)grăbunță - consemnat și el, încă de la începutul secolului al XIX-lea, în aceleași valoroase 270 Ordine și Haos dicționare redactate de corifeii Școlii Ardelene (96, pp. 423, 448 ; 98, p. 642). În privința originii cuvântului în discuție, cercetătorii s-au împărțit de-a lungul timpului în mai multe tabere : origine necu- noscută (Șăineanu ; 105, p. 590 și DEX 1984), origine slavă, origine latină
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îndoi nimeni că scopul lor este a întărîta pasiunile puind în luptă interesele. Bunul simț și patriotismul Adunărilor noastre legiuitoare vor trece ele în sfârșit înaintea vederilor interesate și înaintea cuvântului de ordine ce le dau cei doi sau trei corifei ai partidei care până astăzi au robit voințele mandatarilor națiunii? Aicea este toată chestia pentru moment, ne spune agricultorul nostru în limbagiul lui. [12 februarie 1882] 52 {EminescuOpXIII 53} ["PARTURIUNT MONTES... "] Parturiunt montes, nascitur ridiculus mus, gem munții și se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bazat pe analize științifice elaborate de profesioniști ai statului, și-a fixat ca obiectiv, spre exemplu, să răspundă la întrebarea: cum să fie organizată clasa astfel încât ceea ce vor învăța elevii să se potrivească cu viața lor productivă din societate? Celălalt corifeu al sociologiei clasice, Max Weber (1864-1920), fără să fie preocupat în mod special de problematica școlii, a abordat-o în contextul discuției asupra birocratizării și, mai ales, în cadrul analizei stratificării sociale. El a observat că instrucția de factură liberală, universitară
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lor, motivațiile prozaice nu pot fi ignorate în analiza universităților de stat. Cei implicați în creșterea acestora au obținut mai multe categorii de beneficii: - capital simbolic, în terminologia lui Bourdieu, generat de calitatea lor de antreprenori instituționali, de „ctitori” sau „corifei”, pe de o parte, și de prestigiul asociat direct calității de manager în sectorul academic, pe de altă parte; - capital social, prin posibilitățile pe care le oferă elitelor locale universitățile, prin posibilitatea aproprierii unor acreditări, deci a unor capitaluri simbolice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să legitimeze o anumită construcție a diferitelor instituții ale statelor moderne. Printre instituțiile cele mai „blagoslovite” cu funcții s-a numărat școala. Se poate spune că istoria reformelor educaționale în fiecare dintre societățile moderne este epopeea definirii funcțiilor școlii. De la corifeii școlii românești până la Ceaușescu și la reforma de astăzi, fiecare vârstă a școlii românești, de pildă, a fost marcată de o reprezentare specifică a funcțiilor sale. Una dintre sursele cele mai pregnante ale legitimității organizării școlilor pe temeiul unei clasificări
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
utopiei meritocratice. Este discutabilă, de pildă, presupoziția că selecția ocupațională pe baza calificărilor aduce un spor de competență și o creștere a productivității. Creșterea importanței diplomelor pentru ocuparea pozițiilor din sistemul diviziunii sociale a muncii capătă la Collins (1971, 1979), corifeu al teoriei acreditărilor, o interpretare alternativă. Diplomele pot fi folosite pentru identificarea persoanelor care au un anumit stil de viață sau o anumită orientare socială, aspect ce poate fi considerat la fel de important de către cei care realizează selecția ca și competența
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aceștia au devenit în secolul al XVIII-lea factori ai unei mișcări de cultură, numită de către D. Popovici „Renașterea ardeleană”, consacrată sub denumirea Școala Ardeleană. Rolul determinant în pregătirea și declanșarea acesteia l-a avut episcopul Ioan Inocențiu Micu-Klein, iar corifeii mișcării sunt Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ion Budai-Deleanu. Stimulată de gândirea occidentală, acțiunea iluministă românească se diferențiază în contextul european prin accentuate caractere proprii. În raport cu radicalismul i. francez, cel românesc se caracterizează prin moderație. În Transilvania el
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
dintre propagatori fiind, și aici, și în Principate, teologi, preoți, călugări, adoptarea unui anticlericalism deschis se excludea prin definiție. Altul decât în țările Apusului era suportul social al i. Neexistând o burghezie consolidată, demersurile pentru „luminare” ale unor învățați - în afară de corifei, sunt de menționat, între alții, Vasile Aaron, Ioan Barac, Ioan Molnar Piuariu, Damaschin Bojincă, Radu Tempea, în Transilvania; Gh. Lazăr, I. Heliade-Rădulescu, Gh. Asachi, Eufrosin Poteca ș.a., în Țările Române - au fost sprijinite, la sud de Carpați, de boieri - frații
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
grai, idee susținută de câțiva specialiști de marcă în domeniu (Al. Rosetti îndeosebi). El pledează pentru ideea unei contribuții multiple și variate, din toate graiurile nord-dunărene, intermediată de cei care au scris în limba română, de la traducătorii textelor rotacizante și corifeii Școlii Ardelene până la autorii contemporani, ponderea cea mai mare având-o „clasicii” literaturii române din secolul al XIX-lea, precum și marile personalități din prima jumătate a secolului al XX-lea. Profund cunoscător al graiurilor, mai ales din zona Transilvaniei și
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
din istoriografia engleză și americană renunță la ideea că în Octombrie 1917 a fost un puci și se deplasează în direcția viziunii sovietice asupra evenimentului. Ei se sprijină nu atât pe Lenin; nu erau obligați precum sovieticii. Citând din ceilalți corifei (Trotsky, • Richard Pipes, op. cit., passim. Autorul, probabil, citează mai ales pe Leon Trotsky (History of the Revolution: „Victoria s-a datorat mișcării de masă; masele au hotărât și conducătorii s-au așezat în fruntea lor, ducându-le unde ele deja
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
A început o nouă epocă în Istoria universală“33. Astăzi se vede că Rusia n-a făcut decât „un mare ocol“34 de-a lungul căruia istoria universală a stat continuu sub presiunea „experimentului sovietic“. Intra în logica firească a corifeilor Revoluției să „dilateze“ dimensiunea celor întâmplate la 7 Noiembrie în defavoarea Revoluției din Februarie 1917 și chiar a Revoluției franceze de la 1789, al cărui urmaș firesc era apreciată de ei Revoluția din Octombrie. Drept rezultat al acestei propagande eficiente în privința Revoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înaintează spre aprobare, în primăvara anului 1833, Curții de la Viena. Preconiza tipărirea organizată a cărților românești, asigurată de o societate editorială, „bibliograficească” (Ateneul cunoștințelor, Cabinetul muzelor române), formată din intelectuali și patrioți români. În inițiativa sa, el pornește de la ideile corifeilor Școlii Ardelene, al căror popularizator a fost. Pledoaria patetică pentru învățătură ca temei al afirmării națiunii, încrederea în puterea științei de a risipi fanatismul religios și superstițiile îl situează pe poziții iluministe. Explicând, în Plan..., înapoierea culturală prin dezbinare și
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
idee humboldtiană fundamentală. șCu deja mulți ani În urmă, tineretul românesc a fost vrăjit, o bună bucată de vreme, cu o emisiune TV (revoluționară, la timpul respectiv, ca format și tematică) intitulată Generația PRO. Una dintre devizele realizatorilor/MC-ilor/corifeilor (sau ce-or fi fost) care Înfierbântau mințile adolescenților la sfârșit de săptămână era: să facem zgomot. Îmi amintesc clar că Într-o astfel de atmosferă s-a petrecut tentativa mai multora dintre noi de a trăi un soi de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Discutau despre Cenaclul de Luni și despre ce-a spus Manolescu, despre debuturi - era o dorință absolut cumplită de a prinde concursul de debut, de a prinde publicarea cărții respective, de a prinde premiul. Era o concurență nemaipomenită și Între corifeii generației ’80 de acum; certuri și sciziuni reciproce Între Iaru și Cărtărescu, Coșovei și așa mai departe. Să prinzi un post la o revistă, să nu te Înfunzi Într-o navetă de profesor, să ajungi cât mai aproape de București sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
metodologice tot atâtea nume clasice, precum Rimbaud, Tolstoi, Flaubert ș.a. La fel, eseul Stendhal - scriitură și cunoaștere (1985). Demersul revalorizator va căpăta noi întemeieri teoretice și poetice în Punctul central (1986). Pornind de la ideile lui Maurice Blanchot și ale altor corifei ai noii critici, M. așază la baza evaluării clasicilor de către moderni, deveniți astfel precursori ai lor, teoria intertextualității extinse la textul lumii și al istoriei. Tot aceasta facilitează aflarea răspunsului la întrebarea: Încotro se îndreaptă literatura? Către „punctul central”, conceput
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
epocă (în anii '30 - nota Cronicarului) niște factori de opinie, niște determinanți în jocul politic. Or, realitatea e că ei au rămas niște simpli vociferanți (mai ales primii doi) fără ecou mai larg, dreapta românească (însăși) avînd cu totul alți corifei [...]. Iar marea masă a cetățenilor a rămas credincioasă formulei democratice și liberale, pînă cînd am fost covîrșiți de catastrofa Istoriei. Dar și atunci vecinii noștri (Turcia lui Atatürk, Polonia lui Beck, Grecia lui Metaxas, Iugoslavia, Ungaria lui Horthy) aveau deja
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
Cantacuzino, îmbunătățind suportul documentar și, implicit, argumentația; pe tărâm lingvistic, Dimitrie Eustatievici, de pildă, a alcătuit în 1755-1757 prima gramatică a limbii române. Lucrările fundamentale, redactate fie în latină, fie în română, fie în amândouă limbile (integral sau rezumativ), aparțin corifeilor Ș.A. Unele au fost editate, antum sau postum, altele au rămas în manuscris. Inedită e, de pildă, versiunea latină a principalei opere istorice a lui Samuil Micu, având drept model Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor al lui Dimitrie Cantemir: Brevis historica
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
rurale, omul politic se revendica explicit de la liberalism: „sunt unul din cei mai vechi liberali”. Însă contextul În care era plasată afirmația relativiza, dacă nu valoarea acesteia, cel puțin sensul pe care oratorul Înțelegea să i-l confere. Erijat În corifeu ad-hoc al unei majorități ostile guvernului Kogălniceanu, Boerescu polemiza printr-un discurs specific conservatorilor: dihotomia dintre „partea inteligentă a națiunii”, reprezentată de proprietari și „masa brută” având ca apanaj „forța numărului”, „pasiunile maselor” ipostaziate În „instrument al tiraniei” și, nu
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]