855 matches
-
raportare la co(n)texte și printr-o interpretare a implicațiilor ideologice, ceea ce transpare chiar dintr-o lecturare a elementelor paratextuale ale cărții. ("Comercializarea identității vizuale britanice prin parfumuri-marca Burberry";"Semiotica fricii în gestiunea gripei aviare-Agricola Internațional Bacau-de/reconstrucția identității corporatiste" etc.). Postmodernitatea aduce (dez)avantajul de a nu fi pionieri, dar de a fi creativi prin (trans)relaționări provocatoare. Este cazul semioticii sociale unde se contopesc, pe de o parte, teoriile gramaticii funcționale (Halliday 1994), care pledează pentru un flux
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a discursului (van Dijk 1977, 1985; Fairclough 1989), care oferă reprezentărilor o macrostructura ideologică construită pe valori experiențiale, relaționale și expresive. Lectură semiotica propusă de autoare are în vedere trei sisteme semiotice: * participanții reprezentați. Reprezentările narative și conceptuale ale textelor corporatiste, politice sau literare, care se regăsesc în cartea Semiotici textuale, sunt construite pe publicuri, politicieni sau personaje care trăiesc prin ceea ce produc (non)verbal. La rândul lor, aceștia devin creatori prin aceste forme de productie semiotica, în contextul unor practici
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cu o definiție oferită de Umberto Eco ([1976] 2003: 13) semioticii, si anume: "... semiotica este în principiu disciplină care studiază tot ceea ce poate fi folosit pentru a minți". În această carte ne propunem să descoperim ceea ce se află dincolo de "minciună" (corporatistă, politica sau literară), adică să deslușim mecanismele (de)codării. Considerăm că semiotica socială, noua abordare a secolului XX și promovată de Gunther Kress (1996, 2001), Theo van Leeuwen (1999, 2005), Rick Iedema (2001), constituie cadrul teoretic adecvat pentru a pleda
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
În acest punct se pot observa distincțiile culturale, ajungându-se la o potențializare a obiectului care va permite subiecților să privească lumea ca valoare. * magnitudinea sau mărimea, care indică gradul de intensitate, oferă posibilitatea creării unei scale a valențelor. Discursurile corporatiste, politice sau literare trimit explicit sau implicit către dihotomia bun/ bine rău, despre care vorbește Friedrich Nietzsche ([1887] 2006) în Genealogia moralei: o scriere polemică. Respingând punctul de vedere utilitar, asociat de Herbert Spencer noțiunii de "bun", Friedrich Nietzsche ([1887
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
dețină anumite competențe, pe care le putem echivala cu mărci axiologice universale sau socioculturale specifice și care vor constitui mijloacele morale pe care se bazează performanță subiectului pentru a atinge "stările-scop dezirabile" (Jacob, Flink apud Mureșanu 2001: 25). Discursurile autohtone corporatiste și politice din ultimii ani ar trebui să ia în considerație valorile socioculturale românești menționate în 1992 și 2002 de Alină Mungiu-Pippidi în Românii după '89 și Politică după comunism și în 2005 într-un studiu cantitativ (Valorile și credințele
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
vremurile sub cârma omului, ci bietul om sub vremi"). PARTEA a II-a Semiotica aplicată Dincolo de semiotica socială "Alegerile și acțiunile pentru care publicul ar putea opta sunt dependente de semnificație." (Brummett 1994: 69, trad.n.) ÎI. Identități culturale textuale corporatiste, politice și literare Semnificațiile persuasive sunt asociate produselor identitare finale ale unui management al culturii la care recurg producătorii de texte corporatiste, politice sau literare. Acestea ajuta publicurile să se identifice printr-un consum simbolic (Fairclough 1989; Floch 1990, [1995
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
care publicul ar putea opta sunt dependente de semnificație." (Brummett 1994: 69, trad.n.) ÎI. Identități culturale textuale corporatiste, politice și literare Semnificațiile persuasive sunt asociate produselor identitare finale ale unui management al culturii la care recurg producătorii de texte corporatiste, politice sau literare. Acestea ajuta publicurile să se identifice printr-un consum simbolic (Fairclough 1989; Floch 1990, [1995] 2000; Baudrillard [1970] 2005) cu produsele sau serviciile "achiziționate", cu politicienii votați sau cu personajele literare. După cum am menționat în I.3
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
lung. Existența unei comunități sociale sau a unei organizații se bazează pe o interdependenta a cinci variabile care formează circuitul culturii, coexistând în strânsă legătură cu economia (du Gay 2006): identitate, reprezentare, reglementări, consum și producție. ÎI.1 . Identitate textuala corporatistă După cum am menționat în I.3., conceptele de "imagine" și "putere" sunt interdependențe. Puterea imaginilor se află tocmai în curgerea de la iconicitate către indexicalitate sau simbolicitate. Imaginea corporatistă nu face excepție de la acest "baleiaj" semiotic, fiind "suma totală a semnelor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Gay 2006): identitate, reprezentare, reglementări, consum și producție. ÎI.1 . Identitate textuala corporatistă După cum am menționat în I.3., conceptele de "imagine" și "putere" sunt interdependențe. Puterea imaginilor se află tocmai în curgerea de la iconicitate către indexicalitate sau simbolicitate. Imaginea corporatistă nu face excepție de la acest "baleiaj" semiotic, fiind "suma totală a semnelor care implică identitatea organizațională" (Christensen, Askegaard 2001: 304). Deși Curtin și Gaither (2005) echivalează imaginea cu identitatea corporatistă datorită constructelor complexe de semnificații, care sunt supuse unei negocieri
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
tocmai în curgerea de la iconicitate către indexicalitate sau simbolicitate. Imaginea corporatistă nu face excepție de la acest "baleiaj" semiotic, fiind "suma totală a semnelor care implică identitatea organizațională" (Christensen, Askegaard 2001: 304). Deși Curtin și Gaither (2005) echivalează imaginea cu identitatea corporatistă datorită constructelor complexe de semnificații, care sunt supuse unei negocieri sociale prin procesele de producție și consum (Curtin, Gaither 2005), Vos și Schoemaker (2006: 55) consideră cele două concepte într-o relație de reciprocă determinare, care poate fi analizată din
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în calcul normele și valorile mediului în care organizația își desfășoară activitatea; * o perspectivă legală: limitele cadrului legal, care permite că o imagine să devieze de la identitatea reală. În cazul organizațiilor, se observă o continuă negociere între imaginea și identitatea corporatistă, care trebuie să implice percepțiile împărtășite de publicurile acestora, ceea ce am identificat în triunghiul identitar cu celălalt 1. O organizație își creează propria imagine sau ceea ce în relații publice poartă numele de "imagine intenționată" (Brown et al. 2006) sau "imagine
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
O organizație își creează propria imagine sau ceea ce în relații publice poartă numele de "imagine intenționată" (Brown et al. 2006) sau "imagine dorită" (Vos, Schoemaker 2006: 55) prin asumarea unor roluri identitare actanțiale, care vor pune în evidență anumite valori corporatiste. Măsurarea cotei vizibilității și notorietății trimite la ceea ce John Stewart (1988) numește "imaginea ta despre mine". Punctul final al percepțiilor împărtășite este sintagma "imaginea mea despre imaginea ta despre mine", ceea ce presupune o "imagine interpretată" (Brown et al. 2006) sau
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
organizației a asociațiilor reale pe care consumatorii le atribuie acesteia. După cum am văzut, în literatura de specialitate (Grunig et al. 1992: 33) se preferă înlocuirea termenului "imagine" cu cel de "reputație". Mărită Vos și Henny Schoemaker (2006) disting între imaginea corporatistă și reputație, nu atât la nivelul definiției (suma impresiilor și evaluări ale organizației/ companiei de către publicurile implicate), cât la nivelul instrumentelor de măsurare a imaginii și reputației. Dacă impresiile primare, familiaritatea, percepția, preferințele și poziționarea (Vos, Schoemaker 2006: 84) sunt
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
definiției (suma impresiilor și evaluări ale organizației/ companiei de către publicurile implicate), cât la nivelul instrumentelor de măsurare a imaginii și reputației. Dacă impresiile primare, familiaritatea, percepția, preferințele și poziționarea (Vos, Schoemaker 2006: 84) sunt variabilele luate în considerație pentru imaginea corporatistă, reputația este mai degrabă corelata de interesele organizației/ companiei. În funcție de aceste imagini se poate crea un mix identitar (Balmer 2001: 263) în a cărui reprezentare se regăsesc elemente esențiale pentru o analiză semiotica: comunicare, cultura și structura. Interpretând cultură drept
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și structura. Interpretând cultură drept nodul principal, Balmer implicit instituie un flux de la acest centru către elementele identității vizuale (compoziție/ structura, participanți reprezentanți și interactivi, modalitate), care vor conduce către semnalarea unei schimbări/ a unei păstrări a strategiei de comunicare corporatistă. Semiotica socială pare să ușureze procesul decizional în construirea imaginii corporatiste prin concentrarea asupra elementelor individuale care transferă o semnificație (Watts 2004: 357). Luarea unei decizii este asociată în marketing cu acronimul A(tenție)I(nteres)D(orință)A(cțiune
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
flux de la acest centru către elementele identității vizuale (compoziție/ structura, participanți reprezentanți și interactivi, modalitate), care vor conduce către semnalarea unei schimbări/ a unei păstrări a strategiei de comunicare corporatistă. Semiotica socială pare să ușureze procesul decizional în construirea imaginii corporatiste prin concentrarea asupra elementelor individuale care transferă o semnificație (Watts 2004: 357). Luarea unei decizii este asociată în marketing cu acronimul A(tenție)I(nteres)D(orință)A(cțiune)21, iar analiza oricărei imagini vizuale corporatiste va include resurse semiotice
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
decizional în construirea imaginii corporatiste prin concentrarea asupra elementelor individuale care transferă o semnificație (Watts 2004: 357). Luarea unei decizii este asociată în marketing cu acronimul A(tenție)I(nteres)D(orință)A(cțiune)21, iar analiza oricărei imagini vizuale corporatiste va include resurse semiotice în fiecare dintre cele patru componente ale deciziei. Alte două aspecte importante în analiza semiotica sunt centrarea pe receptarea publicurilor implicate și pe schemele care se activeaza mental în cadrul procesului de interacțiune cu obiectele-semn. ÎI.2
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ingrediente ale unei mărci: realitatea, prin pozele care aparțin axei trecutului și promisiunea prin parfumul Burberry, al cărui scop este de a păstra amintirea vie. ÎI.3. Semiotica fricii în gestiunea crizei gripei aviare Agricolă Internațional Bacău de/reconstrucția identității corporatiste 27 Anxietatea, frica și teroarea sunt stări negative pe care societatea globală postmodernă le experimentează în ultimul secol. Crizele macro sau microsociale prin care trece orice organizație constituie momente dramatice de de/reconstrucție a înțelesului. Gripă aviară a fost un
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
multe persoane. Vom interpreta sentimentul de frica dominantă pentru o criză prin semiotica pasiunilor și cea a acțiunii (Greimas, Fontanille [1991] 1997). Studiul de caz se va axa pe cele patru sisteme semiotice din semiotica socială în cadrul procesului de modulare corporatistă a Agricolă Internațional Bacău, cea mai mare companie de procesare a cărnii de pui din România. Interdisciplinaritatea dintre semiotica socială (Hodge, Kress 1988; Kress, van Leeuwen 1996, 2001, 2006; van Leeuwen 2001, 2005; Iedema, 2001) și relații publice (Grunig et
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a cărții conține două elemente semnificative pentru domeniul relațiilor publice: * publicurile angajați, clienți, acționari, comunitatea, membrii, conducerea, sindicatele, media; * semnificația, care modelează valorile pe care se construiește orice identitate (vizuală) a unei organizații. Semnificațiile persuasive sunt întotdeauna corelate cu produsele corporatiste finale care, potrivit lui du Gay (2007), intră în circuitul culturii alături de identitate, reprezentare, consum și reguli. În această nouă arie a "economiei culturale"28, unde responsabilitatea socială corporatistă a devenit nouă paradigmă, cultura ar trebui să se construiască pe trei
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
identitate (vizuală) a unei organizații. Semnificațiile persuasive sunt întotdeauna corelate cu produsele corporatiste finale care, potrivit lui du Gay (2007), intră în circuitul culturii alături de identitate, reprezentare, consum și reguli. În această nouă arie a "economiei culturale"28, unde responsabilitatea socială corporatistă a devenit nouă paradigmă, cultura ar trebui să se construiască pe trei paradigme: participare activă, indexicalitate → simbolicitate și participare socială. Semiotica acțiunii și a pasiunii împreună cu semiotica socială joacă un rol important în această perspectivă multidisciplinara a identității corporatiste deoarece
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
socială corporatistă a devenit nouă paradigmă, cultura ar trebui să se construiască pe trei paradigme: participare activă, indexicalitate → simbolicitate și participare socială. Semiotica acțiunii și a pasiunii împreună cu semiotica socială joacă un rol important în această perspectivă multidisciplinara a identității corporatiste deoarece: * oferă patru sisteme semiotice (participanți reprezentați, compoziție, modalitate, participanți interactivi), utile pentru decodarea imaginii mentale și vizuale corporatiste. Vom utiliza termenul "imagine", cu toate ca Grunig et al. (1992: 33) preferă termenii "reputație", "percepție" sau "evaluare". Opțiunea pentru termenul "imagine" se
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și participare socială. Semiotica acțiunii și a pasiunii împreună cu semiotica socială joacă un rol important în această perspectivă multidisciplinara a identității corporatiste deoarece: * oferă patru sisteme semiotice (participanți reprezentați, compoziție, modalitate, participanți interactivi), utile pentru decodarea imaginii mentale și vizuale corporatiste. Vom utiliza termenul "imagine", cu toate ca Grunig et al. (1992: 33) preferă termenii "reputație", "percepție" sau "evaluare". Opțiunea pentru termenul "imagine" se datorează faptului că analiza noastră se va axa, de asemenea, pe imaginea reclamei realizate de Agricolă Internațional Bacău și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
va ajuta reprezentanții companiilor din departamentul de proiectare să asocieze în mod rațional produsului o rețea de înțelesuri. De asemenea, se vor putea monitoriza diferitele înțelesuri corelate obiectului în timpul procesului de proiectare, testare sau restilizare. ÎI.3.a. Dincolo de criză corporatistă semiotica fricii Teoriile despre organizații prezintă de fiecare dată noi aspecte, dar considerăm că abordarea metaforica a lui Gareth Morgan 29 asupra perspectivei diacronice a organizațiilor este cea mai relevantă din punct de vedere semiotic, deoarece corelează două obiecte printr-
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
2) între organizații și publicuri, procesul de comunicare de criză ar trebui să aibă un aspect durativ și să acopere toate cele trei etape ale dezordinii, si anume înainte, în timpul și după momentul crizei. Minimalizarea posibilelor consecințe nefaste asupra imaginii corporatiste nu este cea mai înțeleaptă strategie. Acesta este motivul pentru care gestiunea crizei ar trebui să se bazeze pe o teorie relaționala asupra organizațiilor/ companiilor, unde public/-urile (Gilpin 2008: 9) sunt cel mai important element. Această centrare pe publicuri
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]