508 matches
-
că pentru mine termenul limită e literă de lege, punct. Orice alt angajament anterior nu contează, zilele de naștere nu contează. Zilele libere sunt anulate în fiecare săptămână. Vizavi de mine la masă stă Clive Sutherland de la departamentul de drept corporatist. Azi-dimineață, soția lui a născut gemeni, și la prânz el se întorsese deja la slujbă. Puțină liniște, vă rog, se aude glasul lui Ketterman, care ne captează atenția pe loc. E singurul dintre noi care nu e nici roșu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
nume Jan, după care ridică privirea. — Coboară imediat. Îmi arată către canapelele de piele cu un zâmbet. Vă rog luați loc. Mă îndrept către zona de așteptare - după care fac stânga-mprejur când îl văd pe David Spellman de la Drept corporatist așezat pe una dintre canapele cu un client. Chiar dacă el nu pare să mă fi recunoscut. Pornesc spre un stativ cu broșuri lucioase cu filozofia Carter Spink și mă afund într-una dintre ele, despre Soluționarea Conflictelor. E prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
când ajung la clădirea în care stau îmi pică fisa. 28 mai. Chelsea Flower Show. Sigur că da. Toată ziua de 28 mai am fost cu toții în Chelsea, Arnold, Ketterman, Guy și cu mine, socializând ca între colegi de drept corporatist. Arnold a venit direct de la Paris și după aceea șoferul l-a dus acasă. Nici măcar n-a trecut pe la birou. A mințit. Evident că a mințit. Simt cum mi se ridică un val de mânie. Dar nu mai am ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
privirea cu o jumătate de zâmbet chinuit. — Și cât o să mă taxezi pentru conversația asta ? Expir ușurată la culme. E OK. A acceptat situația. — Păi, o mie de lire, zic în treacăt. Îți trimit factura. — Samanta Sweeting, avocat de drept corporatist. Mă măsoară din priviri preț de câteva clipe. Nah. Nu-mi sună deloc bine. — Nici mie ! Partea aia din viața mea s-a sfârșit. Îl apuc strâns de mână. Nathaniel, îmi pare foarte rău. Niciodată n-am vrut să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
n-am să mai fiu așa mulțumită. Am să fiu frustrată și plină de amărăciune. Mă văd spălând cu mopul, cu o bentiță de nylon în jurul capului, băgându-mă în sufletul oamenilor penibil: „Pe vremuri am fost avocat de drept corporatist, v-am zis ?” Îmi merge mintea. Am mulți ani în față. Și are dreptate. Am muncit pentru statutul de partener. L-am câștigat. Îmi îngrop capul în mâini, cu coatele pe masă, ascultându-mi bătaia inimii din piept, care bubuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să apuce să intre. Cine naiba mai e și asta ? — Melissa. Îmi dau ochii peste cap. Nu mă întreba. — Zice că e protejata ta. Că tu ai fi învățat-o tot ce știe. Guy zâmbește amuzat. E vorba de drept corporatist sau de plăcintă de ovăz ? — Ha ha, spun politicoasă. — Hilary, se pare că e o problemă afară. Guy se întoarce către ea. Un tip de la televiziune face scandal. — Of, la naiba. Hilary se uită la mine. Pot să lipsesc o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Tablourile de pe perete parcă fuseseră agățate acolo cu scopul precis de a nu se potrivi cu nimic. După curățenie, vine... Obligația ca un loc de muncă să fie păstrat curat ar trebui să fie la fel de importantă ca oricare alt standard corporatist. Companiile cu standarde Înalte nu vor permite altceva decât un aspect Îngrijit și bine organizat al mediului lor de afaceri. Mai demult, am lucrat pentru un om pe care Îl porecleam (fără să știe) „Domnul Curățenie”. Pentru el, curățenia era
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cât costurile agenției sunt mai mari, cu atât interesele ultimilor sunt mai bine reprezentate În organizație În detrimentul principalilor. Configurația instituțională internă optimă va fi Însă Întotdeauna selectată și aceasta tinde să fie modelul corporației moderne. Crizele ce au lovit sectorul corporatist american la Începutul mileniului actual sunt dovada de declin a modelului managerului emblematic autoritar, a cărui imagine se identifică cu cea a companiei. Acest model a supraviețuit totuși În ciuda ineficienței ce a condus la falimentarea giganților WorldCom și Enron, ceea ce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
O serie de factori sociali și politici mai degrabă pot fi invocați pentru explicarea evenimentelor bruște, discontinue ce au fost posibile prin acumularea unei mase critice de tensiuni În cadrul relației agent - principal; acestea au generat o adevărată explozie În cadrul sectorului corporatist ce a redeschis problema guvernării (governance) corporațiilor moderne. Explicațiile centrate pe organizație ca piață În care se tranzacționează eficient realizarea acțiunii colective prezintă limitări teoretice, dar și empirice. Cu excepția relației Între deținătorii de capital și manageri, concepția economistă nu problematizează
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anuleze unele aspecte sau interzicând cu totul alte producții.151 Iar regizorii de la Hollywood, animați de un amestec de patriotism și interese proprii, erau bucuroși să coopereze. Cu mult înainte de Războiul Rece, după cum afirma Richard Pells, "directorii executivi din sectorul corporatist și din cel al publicității și directorii studiourilor de la Hollywood nu vindeau întregii lumi doar propriile producții, ci și valorile și cultura americană, ca și secretele succesului acestora."152 Resursele de putere blândă din timpul războiului erau parțial create de
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a situațiilor sociale, a legăturilor care există între fenomene aparent independente unele față de altele. Să amintim, rămânând intenționat în schematizare, că universul minier reprezenta un mediu social deosebit de ierarhizat, a cărui relativă închidere în sine era asigurată de un regim corporatist îndreptat spre unități teritoriale coerente: statutul minerului și dispozițiile speciale de asistență și protecție socială pe care le determina acest statut, citate prin regruparea unei majorități a personalului, extensia controlului lucrătorilor din domeniul huilei la diverse activități asociative, sportive, culturale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înmulțesc victimizările și se adâncește distanța socială, care este alimentată de modul de recrutare a profesorilor din învățământul secundar. Instabilitatea echipelor este mai frecventă în zonele urbane defavorizate. În Franța, ea este legată de un mod de administrare învechit și "corporatist"45: faptul că o treime din tinerii formați la IUFM din Aquitania primesc posturi în școli sensibile din regiunea pariziană are, cu siguranță, efecte asupra sentimentului lor de apartenență la școală. Fuga "creierelor" nu se face numai din Franța spre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
posibilitatea unor practici sportive, științifice și culturale într-un cadru organizat (n.trad.). 44 O profesoră ne explica atunci că, atunci când își făcea cumpărăturile, făcea după plac "reuniuni pedagogice în jurul căruciorului" cu familiile elevilor proveniți din mediul popular. 45 Termenul "corporatist" este, fără îndoială, nepotrivit, fiidcă nu vedem ce interes are o corporație să vadă că o parte importantă dintre elementele sale cele mai tinere se descurajează încă din primii ani după preluarea funcțiilor. 46 Dac-aș mai fi avut loc
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
il est dans les fers." 16 Vezi G. Kates (editor), The French Revolution: recent debates and new controversies (London, New York: Routledge, 1998). 17 M. Bouloiseau, La République jacobine: 10 août 1792-1799 thermidor an II (Paris: Editions du Seuil, 1972). 18 "Corporatist", în acest sens, înseamnă să vezi societatea ca pe un corp omenesc (din latinescul "corpus") în care părțile sunt diferite, având o structură ierarhică în care partea inferioară (membrele) ascultă de partea superioară (capul) 19 R. Martelli, op. cit., pp. 89-110
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și adaptate noii situații economice a țării. Aceste grupuri au pus bazele unui model de organizare a societății în care eșaloanele superioare ale activității economice, masculinizate, dețin controlul asupra resurselor și monopolul asupra reprezentării. Teoria acțiunii colective și analiza sistemului corporatist de relații reprezintă două modele teoretice solide de analiză a relațiilor dintre grupuri și au puterea de a explica fenomenele economice și sociale care apar în contextul tranziției. Diferențele de gen apărute în tranziție sunt menținute și accentuate de influențele
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
crearea și solidificarea unui sistem de relații sociale necesare menținerii activităților economice pe linia de plutire. Acest sistem de relații între diferite grupuri de interese are efecte și în perioada de tranziție. Sistemul economic promovat de comunismul românesc corespunde idealului corporatist 1 de organizare a societății descris de Mihail Manoilescu în anii ’30 (Manoilesco, 1938). Principalele argumente ale acestei interpretări, după cum arată Daniel Chirot, țin de tendința autarhică a sistemului economic 2, de industrializarea masivă și de ideea naționalismului excesiv. Tranziția
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. În literatura occidentală, organizarea corporatistă este analizată ca fiind un sistem de relații între diferiți actori sociali implicați în lupta pentru influențarea politicilor publice. Caracteristicile principale ale sistemului corporatist sunt centralizarea și concentrarea puterii de către acele organizații care pot influența guvernul. Problema principală a modelului corporatist de organizare a societății este aceea că cei implicați în sistemul corporatist fac parte „din eșaloanele superioare ale instituțiilor și organizațiilor, eșaloane dominate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
este analizată ca fiind un sistem de relații între diferiți actori sociali implicați în lupta pentru influențarea politicilor publice. Caracteristicile principale ale sistemului corporatist sunt centralizarea și concentrarea puterii de către acele organizații care pot influența guvernul. Problema principală a modelului corporatist de organizare a societății este aceea că cei implicați în sistemul corporatist fac parte „din eșaloanele superioare ale instituțiilor și organizațiilor, eșaloane dominate de bărbați” (Bergqvist, 2004, p. 130). În contextul tranziției din România, o serie de grupuri de interese
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
implicați în lupta pentru influențarea politicilor publice. Caracteristicile principale ale sistemului corporatist sunt centralizarea și concentrarea puterii de către acele organizații care pot influența guvernul. Problema principală a modelului corporatist de organizare a societății este aceea că cei implicați în sistemul corporatist fac parte „din eșaloanele superioare ale instituțiilor și organizațiilor, eșaloane dominate de bărbați” (Bergqvist, 2004, p. 130). În contextul tranziției din România, o serie de grupuri de interese restrânse au avut tendințe corporatiste 1. Deși pot fi comparate cu grupurile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de bărbați” (Bergqvist, 2004, p. 130). În contextul tranziției din România, o serie de grupuri de interese restrânse au avut tendințe corporatiste 1. Deși pot fi comparate cu grupurile corporatiste, ele nu funcționează după logica corporatismului liberal. Logica de tip corporatist presupune existența unor grupuri cuprinzătoare de interese capabile să internalizeze, prin negociere, costurile acțiunilor lor sociale 2. Grupurile apărute în contextul tranziției românești sunt similare celor existente în cazul corporatismului etatist prin aceea că sunt recunoscute de către stat ca parteneri
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Grupurile apărute în contextul tranziției românești sunt similare celor existente în cazul corporatismului etatist prin aceea că sunt recunoscute de către stat ca parteneri de dialog social și sunt singurele care au câștigat fără încetare în oricare dintre fazele tranziției. Modul corporatist de reprezentare a intereselor grupurilor de presiune la nivel social pune accentul pe modelul centralist de organizare a intereselor și pe capacitatea organizațiilor de a negocia cu guvernul. Tendința spre centralizare a organizațiilor agreate existente reprezintă o reglementare a pieței
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
rezultat în urma acesteia. Monopolul asupra activității de reprezentare creează organizații închise care dețin stimulentele selective negative necesare pentru agregarea acțiunii colective în interes propriu. În 1997, Parlamentul României a elaborat o lege prin care a consfințit monopolul organizațional și modelul corporatist de luare a deciziilor și de elaborare a politicilor publice. Legea nr. 109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social stipulează la art. 13 că acesta ...are o structură tripartită și este compus dintr-un număr de 27
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
capacitatea de decizie în ceea ce privește distribuirea resurselor sociale și strategiile politicii economice. Organizarea corporatistă a activității economice reprezintă o barieră în calea reprezentării publice a grupurilor de interese ale femeilor. O analiză relevantă în acest sens este cea referitoare la sistemul corporatist de organizare din Suedia. Organizarea corporatistă bazată pe grupuri de interese este discriminatorie la adresa femeilor, iar interesele acestora sunt subreprezentate în procesul negocierilor sociale. Subreprezentarea femeilor face ca interesele și opiniile acestora nici măcar să nu fie luate în considerare (Bergqvist
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
componente ale ordinii corporatiste, sindicate, patronate, guvernanți, sunt dominate de bărbați, iar interesele sociale ale grupurilor pot fi diferențiate pe dimensiunea de gen. Rezultă, așadar, că interesele și dorințele femeilor sunt judecate și reprezentate de către bărbați. Principala structură de tip corporatist din România, Consiliul Economic și Social, își pune amprenta asupra tuturor politicilor guvernamentale, indiferent de categoria căreia îi sunt adresate. Conform Legii nr. 109/1997, Consiliul Economic și Social are dreptul de a face propuneri, în condițiile prevăzute de lege
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sociale din România să corespundă modelului de organizare a societății comuniste. Bibliografietc "Bibliografie" Bergqvist, Christina, „Gender (in)equality, European integration and the transition of Swedish corporatism”, în Economic and Industrial Democracy, vol. 25 (1), 2004, p. 125-146. Chirot, Daniel, „The corporatist model and socialism”, în Theory and Society, vol. 9, nr. 2, 1980, p. 363-381. Gal, Susan; Kligman, Gail, Politicile de gen în perioada postsocialistă, Editura Polirom, Iași, 2003. Kornai, Janos, The Socialist System. The Political Economy of Communism, Oxford University
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]