493 matches
-
s-a atras atenția că familia mea e în țară, deci, să fiu atent ce fac, sau vorbesc dincolo), am descoperit perspectivele picturale din Umbria. Un veritabil amfiteatru natural (orașe-cetăți și coline) contemplate din parcul de la capătul animat al lui Corso Vanucci. Vanucci zis Peruginio, maestrul lui Rafael, cum știm. După Umbria, am călătorit, în anii următori, aveam faima de obsedat de Italia, în Toscana, la Florența Medicilor, de aici un titlu ambiguu al unui volum de versuri din 1976, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în poezia mea: "...Eu unul urc pe Pietrele Nordului prin/coridorul secret al Ochiului Orb/ și cu celălalt văd hârtiile care-mi sosesc pe biroul/ meu de la etajul XI din Palatul administrativ,/ cu o mână înfig bâta asta de la Gregory Corso între/ jnepenii de pe munte, cu cealaltă semnez dările/de seamă pentru primărie și cârtesc..." (din Bătrânele versuri, în Aur și iederă, 2011). A.B.De când ne cunoaștem noi, Domnule George Vulturescu? Sunt atât de multe amintiri frumoase, evenimente, fotografii... Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pur și simplu de lumină. „Sublimarea nopților” la Bordeaux a început odată cu alegerea ca primar a lui Alain Juppé, care a dat o nouă imagine orașului nocturn, prelungind până spre miezul nopții programul turiștilor sosiți aici. Lume în plimbare pe corso (Rue Sainte Catherine). Nelipsitele pizzerii, baruri de vinuri cu vitrinele scoase în stradă, etalând colecții din pivnițele château-urilor din regiune. Sunt și mulți turiști veniți la Sărbătoarea Vinului, care va începe la sfârșitul lunii. Au sosit mai devreme, probabil pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu locul, plimbându-ne prin oraș. Centrul e la doi pași de hotel. Deși orașul a fost distrus în război, se pare că noile clădiri refac perimetrul și amplasamentul celor vechi. Astfel, există o „promenadă” largă numai pentru pietoni. Un Corso turistic. Ce ne izbește este mulțimea de magazine mari, supermarketuri: Karstadt, C&A, Salamander, Marc&Spencer ș.a. De aici, mă gândesc, ne vom putea face cumpărăturile, prețurile sunt mai mici în Germania decât în Franța. Hoinărind așa, fără vreun țel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fi mai fragil, mai nesigur și mai elocvent, ca metaforă, pentru condiția umană?... Nu știu cât s-a cheltuit cu organizarea Expoziției mondiale, însă cu „jucăria” aceasta pentru copii și maturi se câștigă zilnic bani grei, căci la cele două capete ale „corsoului“ aerian se formează cozi în continuu. Cum avem bilete tur-retur, urcăm din mers în altă „pastilă” galbenă, de data aceasta, împreună cu un grup de școlărițe exuberante, și traversăm în direcție inversă mirobolanta sinteză a umanității. VASILE GÂRNEȚ: Sincer vorbind, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
profuziune de detalii și o tehnică a prezentării dozată, ca semn al unei experiențe bine însușite. Ne spune câteva lucruri despre strada pe care locuim, Under den Linden, care înseamnă în traducere „de sub tei” - poetic, nimic de zis. Este un corso berlinez al epocii clasice, o arteră celebră pentru cei 1.000 de tei, plantați în 1647 și reînnoiți, periodic, de edilii orașului. Un Champs Elisées mai mic, încununat cu Porțile Brandenburg și de Coloana Victoriei, înălțându-se în mijlocul unei rotonde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
că se uita la un butoi și nu la o femeie. Signora Concetta, spunea istoria familiei ei, fusese cu patruzeci de ani În urmă frumusețea supremă din Caltanisetta. Tinerii, se spunea, petreceau ore Întregi plimbându-se În susul și-n josul Corso Vittorio Emmanuele În speranța că o văd măcar În treacăt pe frumoasa Concetta. Ar fi putut alege pe oricare dintre ei, de la fiul maiorului la fratele mai mic al doctorului, dar În schimb Îl alesese pe al treilea fiu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
nedeschise, ochii îmi sunt clipă de clipă bombardați cu imagini, fac acum ca acele ierbivore care mănâncă ziua întreagă umplându-și până la refuz stomacul, ca să rumege în liniște noaptea întreagă cantitatea de hrană adunată peste zi, Piazza Campidoglio, Via del Corso, aglomerată în acest început de aprilie, femeile parcă plutesc în hainele ușoare de primăvară, pantofii, ciorapii de mătase, părul străbătut de vântul blând, parfumul lor adulmecat de nările mele flămânde, vitrinele spălate de două ori pe zi, zumzetul inconfundabil al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cosmologia înțesa quale discorso e riflessione sul mondo, dove lo stesso concetto di tempo, però, individua îl mondo essendo-nel-mondo, caratterizzando altresì l'universo come sua formă imprescindibile e come suo elemento ineludibile (l'αἰών). Esattamente șu tale versante interpretativo, nel corso della trattazione della problematică tempo legată alla Creazione, l'analisi și è andata caratterizzando per essere interpretazione ontologica della formă del mondo, continuă nel tempo come sua pienezza în un determinato assetto della sua evoluzione e della sua trasformazione, secondo
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Gv, 19, 34. 7 Cfr. Corano, Sura XXIX, vv. 20-23. 8 Cfr. Corano, Sura LXXVII, vv. 45-50. 9 Ct, 8, 6-7. 10 Dice Javier Echevarría: "Non riusciremo mai a farci carico pienamente del male che noi uomini abbiamo commesso nel corso della storia. Gesù, che percepisce în tutta chiarezza quella mole di immondizia scagliata contro Dio, si sprofonda esterrefatto perché la sua perfezione di intelligenza e di amore lo porta a penetrare tutta la degradazione alla quale noi creature abbiamo condisceso
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
tratti (quello dei cristiani o quello dei musulmani?), cauterizzando così la differenza religiosa di cui îl personaggio sarebbe portatore agli occhi del coevo Lettore Ideale (italiano e cristiano) della novella. Una prospettiva che sarà totalmente ribaltata, come și vedrà, nel corso del racconto, culminando nell' epilogo con îl significativo accostamento all'epiteto usuale del personaggio di quello più connotato di barbaro: "I signori veneziani, înțesa la crudeltà usata dal barbaro în una lor cittadina, fecero dar delle mani addosso al moro
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
contenere i flussi di persone. Ciò che un tempo (non molto lontano) appariva caratteristica precipua di regimi autocratici e specialmente comuniști - delimitare, separare, contenere - oggi diventa linea d'azione e tendenza di pensiero delle democrazie. Alcuni studioși attribuiscono questo "nuovo corso" delle democrazie occidentali alle trasformazioni șubițe dagli Stați, ridotti ad essere sempre più semplici "amministratori locali" di fenomeni e regole globali. I "nuovi muri" hanno - come qualcuno ha messo în luce - una funzione eminentemente scenica, di rassicurazione: sono lo strumento
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Figură 23. S. Maria degli Alberighi și oratoriul construit de Baccio d'Agnolo. Detaliu de pe harta Florenței de Stefano Buonsignori, Nova pulcherrimae civitatis Florentiae topographia accuratissime delineată (Florența, 1584). Figură 24. Florența, Biserica Madonna de' Ricci, fațadă pe Via del Corso. Archivio Fotografico Alinări. Figură 25. Madonna de' Ricci, detaliu al Figurii 3. Figură 26. Madonna de' Ricci, frescă. Florența, Biserica Madonna de' Ricci, înainte de restaurare. Din C. Torricelli, La Chiesa della Madonna de' Ricci (Florența, [1926]). Figură 27. Madonna de
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
între 1585 și 1616, o nouă fațadă a fost construită pentru S. Maria degli Alberighi. În secolul al XVII-lea oratoriul și biserica au ajuns să fie administrate în comun drept Biserică Madonnei de' Ricci. Prezenta fațadă de pe Via del Corso [Figură 24] a fost construită în 1640-1641, și include în verandă stema Celor Opt pentru Siguranța 170. Au existat campanii de construcții ulterioare în 1709 și 1769171, iar în mai 1771, într-o ceremonie solemnă, frescă Madonnei de' Ricci a
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Alberighi și oratoriul construit de Baccio d'Agnolo. Detaliu de pe harta Florenței de Stefano Buonsignori, Nova pulcherrimae civitatis Florentiae topographia accuratissime delineată (Florența, 1584). Fotografie: Kunsthistorisches Institut, Max-Planck-Institut, Florența. Figură 24. Florența, Biserica Madonna de' Ricci, fațadă pe Via del Corso. Archivio Fotografico Alinări. Figură 25. Madonna de' Ricci, detaliu al Figurii 3. Figură 26. Madonna de' Ricci, frescă. Florența, Biserica Madonna de'Ricci, înainte de restaurare. Din C. Torricelli, La Chiesa della Madonna de' Ricci (Florența, [1926]). Figură 27. Madonna de
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
68, 123, 125, 126; Purtător al Stindardului Justiției, 67; Purtător pe Viață al Stindardului Justiției, 69; Ruota, 41; Signoria, 65 Florența străzi, piețe: canto de'Ricci, 31, 86, 126; Piața S. Maria Novella, 45; Via de'Malcontenti, 34; Via del Corso, 80, 112; Via dell'Alloro, 37, 143, 144, 148; Via di Porta Sân Piero, 121 focul sfanțului Anton, 60 Foggia, 46 Fortuna, 45 Francesca Română, sfântă, 29 Francisc, sfanțul, 70 Franța, 53, 65 Gaddi, Taddeo, 76 Gaeta, 60 Gambiglioni, Angelo
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
viciul este cel mai mare dușman al viciului... Locurile cele mai la modă din Bucureștiul interbelic sînt descrise cu mare grijă la amănunte. Cum erau chelnerii, ce anume se servea, ce mărci, acum uitate, de mașini poposeau în fața restaurantului respectiv. Corso-ul era de departe cel mai iubit. Acolo autorul l-a cunoscut pe Vinea. Amîndoi erau împătimiți de șah. Vinea i-a acordat un mare favor - un filtru din melanjul special al baronului: "Pentru clienții de excepție, exista un amestec
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
să-i concureze clujenii pe bucureșteni, când sistemul lor de referință, al clujenilor, sunt (maximum) expresioniștii începutului de secol, iar cel al bucureștenilor sunt beatnicii anilor '50. Dar - mai departe - cum să Ťle rupi gurať occidentalilor, în 2001, cu Ginsberg, Corso, Kerouak, Burroughs reciclați și autohtonizați? La mijloc e nu doar o mentalitate de marginal, căruia îi e jenă de el însuși, ci și comoditate - iei ce ai la îndemână - și, mai ales, lipsă de curaj - de ce să riști din moment ce există
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
la Charlot. Era o deschidere extraordinară spre civilizația occidentală și nu numai.Un militantism intelectual de informare a ignoranților, care, atunci, doreau să se instruiască ascultîndu-i pe cei mai avizați. După ce se termină conferință, grupul nostru se refugia la cafeneaua "Corso" și acolo discuțiile continuau pînă tîrziu, adesea foarte aprinse. - Cum s-a desprins din Forum gruparea Criterion? Era deja o polarizare ideologică? - La început, prin ^32, prin toamnă, cînd s-a format Criterionul, încă nu începuseră "ideologiile să înlocuiască idealurile
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
pe Traian Vuia, descinzând împreună la Montmarte, Luvru, Versailles, Folies-Bergere și Saint-Denis... Fermecătorul causeur relatează cum ratase examenul de avocat, apoi cununia cu „fata după care nu m-am aprins încă din primele momente” și drumul la Lugoj la cafeneaua Corso, cu „vechi prieteni de chefuri”, „sârboaica aceea cu ochii negri... cu sânii albi ca zăpada, întotdeauna adânc decoltată, din pricina căreia plecarea mea din Lugoj... n-a fost prea glorioasă”, felul cum s-a spart cununia pregătită cu fast... Admirația pentru
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
e, aici, o imagine plastică, bogată în nuanțe veridice care dă seama, bine, despre farmecul Bucureștilor de la mijlocul secolului al XIX-lea. Și mai urmează, desigur, si descrierea Șoselei și chiar, de ce nu?, a saloanelor bucureștene. Șoseaua e înfățișata drept corso-ul capitalei, firește, pentru boierime. Pentru că, socoate Kunisch, "întreaga viața socială se concentrează în saloane și pe această Șosea; iarnă se mai adaugă și frecventarea teatrului". Și e uimit să constate că orașul, unde pe vreme ploioasa nu se poate
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
destinatar"), colonelul Geană cu interogatoriile și amenințările sale, inginerul Satanovski cu biletele lui de loto, Ambasadorul Scandik, Petrică Papachioru, ,concurentul" de pe piața icoanelor pictate, vînzătoarele de ziare Bertha & Mathilda, doctorul Noimann (numit cînd Paul, cînd Edward), membru al grupului de la ,Corso", trăind ,pustietatea bîntuită de pantofi și costume" ca pe o simfonie, doamna Lilith Noimann și copilul cu glas de adult, care scrie lozinci pe trotuar (,un mic monstru cu apucături nu tocmai curate") - acestea sînt personajele din Tălpi. Șotronul, aflate
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
e Iașul, devenit, iată, ceea ce se numește un topos, o paradigmă literară, cum, la fel, va fi fiind urbea moldavă în proza lui Val Gheorghiu, Cătălin Mihuleac ori Lucian Vasiliu: e orașul cum se vede (cu piețele, străzile, statuile, porumbeii, Corso, Fundație, Copou, Tătărași, Nicolina, Alexandru) și cel care este nefiind, cel ascuns în imaginarul lui Bikinski, în aristocrația lumii artiștilor ori în subsolurile sale: al balansului baroc dintre ceea ce poate fi privit și ceea ce, prin mintea, simțurile și stările lui
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
ale sale au fost recenzate în publicații precum Folklore. Rivista di tradizioni popolari (Napoli), Jarbuch für Volkaliedforschung (Berlin), Folklore (Londra), Narodnaia tvorcisti ta etnografia (Kiev), Archives suisse d^anthropologie générale (Geneva), Laografias (Atena), recenzii elogioase semnate, între alții, de Raffaele Corso, Gerard Berthoud, Robert Wildhaber, Dim. B. Ikonomidis, Max Lüthi, Bela Gunda, acesta apreciind, în 1971, că "Gh. Vrabie este folcloristul de frunte al zilelor noastre". Câteva cărți ale sale, esențiale și înrudite prin tematică, Structura poetică a basmului, Retorica folclorului
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
fost ,,New York", unde se naște ideea revistei ,,Gândirea". Vizavi se află redacțiile ,,Tribunei" și ,,Stelei", mutată aici mai recent, cafeneaua vestită a echinoxiștilor - ,,Arizona". Pe-acolo aș fi dat de marii oameni clujeni, dacă eram mai isteț, sau poate pe Corso, spre Catedrala Ortodoxă, la Teatrul Național, unde Radu Stanca sau Dominic sunt umbre ilustre, la spectacolele Lyei Hubic, poate-i vedeam, le-aș fi putut vorbi, nu știu... - În anii '60, vă aflați în pragul adolescenței. Știați ceva despre viața
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]