532 matches
-
liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio") și dunăriță ("Sabanejewia aurata"); precum și șapte specii de nevertebrate: rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), un greier (endemic pentru Cozia) din specia "Isophya harzi" și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". La nivelul ierburilor este semnalată prezența
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
ale diverselor pesonalități ale timpului și autoportrete. Participă activ la înființarea "Sindicatului Artiștilor plastici din România" în 1921, fiind ales președinte, funcție din care demisionează după doi ani. În urma unei șederi mai lungi în satul Ilovăț (județul Mehedinți), realizează compoziția "Cosași odihnindu-se", una dintre lucrările sale cele mai reprezentative, în care Camil Ressu își dezvăluie vigoarea sa plastică. Camil Ressu a fost profesor și rector al Academiei de Belle-Arte din București până în anul 1941, între elevii săi numărându-se Abodi
Camil Ressu () [Corola-website/Science/297838_a_299167]
-
montandoni"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), vipera ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"). Stațiunea Poiana Brașov (în sezonul rece) pune la dispoziția turiștilor un domeniu schiabil alcătuit din părții cu toate gradele de dificultate. Turism Hărți Presa Imagini Video
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile soluri din România. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre sudul zonei de cernoziomurile ciocolatii și castanii. Ca resurse ale subsolului, amplasat în Câmpia Bărăganului
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
cristatus"); opt specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușor de văd ("Gobio uranoscopus"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și fusar ("Zingel streber"); precum și nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și trei specii de cărăbuși ("Cărăbuș zawadzkii, Cărăbuș hampei, Cărăbuș variolosus"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
IUCN. În arealul sitului este semnalată și prezența unei insecte protejate la nivel european prin "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); cunoscută sub denumirea de cosaș de stepă ("Saga pedo"); specie considerată vulnerabilă și aflată deasemenea pe lista roșie a IUCN. Reportaj
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
formele de relief.Pe vale se întâlnește o vegetație specifică mâlurilor apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul,șoarecele de câmp etc.In păduri se întâlnesc:vulpea,porcul mistreț,căprioara ș.a. "Pechea-arc peste timp" - Societatea culturală Suhurlui
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
muralis"), șopârla vivipara (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârca ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), salamandra ("Salamandra salamandra"). Insecte: croitorul alpin ("Rosallia alpina"), cărăbuși din speciile "Cărăbuș variolosus" și "Cucujus cinnaberinus", cosaș de stepa ("Șaga pedo" - specie încadrată pe lista roșie a IUCN că vulnerabilă). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de cult, arii naturale), astfel:
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
cat și cel al pădurii, înlocuindul cu culturi. Au rămas doar câteva petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde (Tettigonia viridissima), lăcusta călătoare, gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata) ( care provoacă pagube culturilor de cartofi) , cărăbușul de mai(Melolontha melolontha), rădașca (Lucanus cervus), cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările au devenit
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a.
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
ei), pescărușul (după soiul lui) , ibisul (după soiul lui), vulturul egiptean (după soiul lui), barza (după soiul ei), bâtlanul (după soiul lui), pupăza (după soiul ei). Alte zburătoare necurate: liliacul, toate zburătoarele care se târăsc (exceptând lăcusta, lăcusta cheală, greierul, cosașul). Animale târătoare necurate: toate exceptând cele 4 tipuri de lăcuste. Exemplele date de Biblie fiind: nevăstuica, rozătoarea, gecko (șopârla ocelată), marea șopârlă (varanul?), șopârla viguroasă (dinozaurul?), șopârla comună (probabil șopârla vivipară), șopârla de nisip și cameleonul toate după soiul lor
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate protejate semnalate în arealul sitului: gândacul auriu ("Buprestis splendens"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens", cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două libelule: "Cordulegaster heros" (calul-dracului) și "Ophiogomphus cecilia"; Situl asigură condiții de viețuirea pentru cinci specii rare de fluturi: "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru), "Nymphalis vaualbum" (fluturele țestos), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele tigru), "Euphydryas
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
viziuni, oarecum divergente, dar neașteptat de bine îmbinate în creația sa. Cea dintâi, "telurică", are rădăcina în energia primară, forța brută, de "început de Lume" și a fost pusă în lumină prin lucrări reprezentând munca omului simplu cum sunt ""Butinarul"", ""Cosaș"", ""La plevașcă"", ""Mineri"", ""Miner ghemuit cu lămpaș"", ""În pădure"", ""Muncitor forestier"", "Monumentul Minerului" din centrul orașului Baia Mare (1956), etc. În această sferă a creației sale se încadrează lucrările eroice ""Balada lui Pintea"(1957)", ""Răscoala"(1958)", ""Horea, Cloșca și Crișan"" (busturile
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
înot. De asemenea, indivizii adulți pot zbura până la opt kilometri în sezonul de împerechere. Insectele sunt active mare parte din an și hibernează în timpul iernii. Indivizii tineri pot avea aripi mai scurte și înfățișarea lor variază în funcție de specie, semănând cu cosași, furnici foarte mari sau termite.
Coropișniță () [Corola-website/Science/312147_a_313476]
-
depunerea ouălor, viermii pier. Timpul de ședere a parazitului la pasărea acvatică este foarte scurt (2-5 zile) și trecerea formei plerocercoide la ligula matură este de asemenea foarte scurt. Ligula este agentul patogen al ligulozei la pești (crap, caras, novac, cosaș) și produce mari pagube în crescătoriile de crapi, pe care îi omoară, mai ales datorită faptului că prin masa lor enormă paraziții împiedică circulația sângelui, provocând atrofia mușchilor și a altor organe și provoacă anemieri puternice. Atrofierea glandelor sexuale conduce
Ligula intestinalis () [Corola-website/Science/333658_a_334987]
-
răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), fusar ("Zingel streber"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și fâsă mare ("Cobitis elongata"); precum și 11 nevertebrate din speciile: scoica-mică-de râu ("Unio crassus"), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), libelula-mercur ("Coenagrion mercuriale"), calul-dracului ("Cordulegaster heros"), fluture-țestos ("Nymphalis vaualbum"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus") și croitorul alpin ("Rosalia alpina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă (inclusă în aceeași anexă a "Directivei Europene
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Nevertebrate (fluturi, gândaci): albilița portocalie ("Colias myrmidone"), fluturele de noapte ("Eriogaster catax"), fluturele auriu ("Euphydryas aurinia"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), fluture purpuriu ("Lycaena dispar"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), cosașul verde ("Tettigonia viridissima"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"). Pădurea Bogății este una din cele mai importante păduri de foioase din țară, cu o alcătuire predominantă de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
studiourile Pixar. Regizat de John Lasseter și co-regizat de Andrew Stanton, filmul aduce dezvăluie povestea unei furnici neadaptate, Flik, care va fi pusă în situația de a căuta "războini tenaci" care să salveze colonia lor de furnici din ghearele unor cosași nemiloși. Flick recrutează un grup de gândaci ce se dovedesc a fi doar niște circari cărora le este frică și de propria umbră. Randy Newman a compus coloana sonoră a filmului, iar paletă de voci este compusă din Dave Foley
Aventuri la firul ierbii () [Corola-website/Science/333387_a_334716]
-
este un ordin de arahnide, cu peste 6 400 de specii descrise la nivel mondial până în 2006. Ordinul este divizat în 4 subordine, cel mai numeros fiind Laniatores cuprizând 4.000 de specii. Opilionii (numiți și cosași, păianjeni de câmp sau opilionide) au opistosoma segmentată și picioarele foarte lungi în raport cu corpul, ceea ce le deosebește de păianjeni. În plus, ei nu produc mătase. Opilionii nu au venin și chelicerele lor nu pot penetra pielea umană. Totuși, din cauza asemănării
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
la școlile de arte frumoase din București și Iași, apoi de la München și Paris. Camil Ressu este inspirat de lumea satului, realizând compoziții încărcate de pitoresc și sentimentalism. Picturile sale oferă prospețime și realism, înfățișând țăranul român și lumea lui („Cosaș odihnindu-se”, „Țărănci din Vlaici”). Studiind arta populară, acesta își îmbogățește paleta coloristică, renunțând la obișnuitele brunuri și griuri în favoarea unei cromatici pline de puritate. Pe lângă universul rural, Camil Ressu abordează și lumea citadină a intelectualilor și artiștilor, realizând portrete
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
retraseră de lângă rău, cu Nobunaga în mijlocul procesiunii. Instrucția din ziua aceea durase cam patru ore. Soarele arzător al miezului de vară se afla chiar deasupra capetelor. Caii și soldații leoarcă de nădușeală mergeau înainte. Miasme rău-mirositoare se înălțau din mlaștini; cosași verzi săreau din drum, cu țârâieli ascuțite. Sudoarea șiroia de pe chipurile palide ale oamenilor. Nobunaga se ștergea cu cotul pe față. Treptat, culoarea îi reveni, laolaltă cu firea sa imprevizibilă și capricioasă. — Cine-i făptura aia caraghioasă care fuge pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
prin Okehazama, plănuiește să ajungă diseară. Sarcina noastră e să mergem înainte și să vedem dacă nu sunt probleme cu podurile, râpile și prăpăstiile de pedrum. Haideți, să mergem! Glasurile și oamenii se îndepărtară, iar muntele își regăsi liniștea dinainte. Cosașii țârâiau ascuțit. Dar, nu peste mult, din depărtare se auziră cai. Nu se suna din corn, nu se băteau tobele, iar călăreții trecură printre piscurile munților în cea mai desăvârșită tăcere cu putință. Totuși, în pofida eforturilor lor, nu aveau cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Hideyoshi; predase Castelul Kozuki; și pe urmă, le oferise dușmanilor capul seniorului său. Iar acum, încă se mai afla acolo, agățându-se de viață cu îndărătnicie. Ce speranțe mai avea? Ce onoare îi mai rămăsese? Insultele lumii sunau ca țârâielile cosașilor care-l înconjurau acum. Dar, în timp ce asculta, cu briza răcoroasă suflându-i peste piept, puțin îi păsa. O durere Adunată peste alta Îmi încearcă limita puterii. Era o poezie pe care o scrisese cu ani în urmă. Acum, o rostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
meu cu ciudata mea boală care nu da semne de ameliorare, o să mor și eu, am jucat cu Petrică în aceeași piesă. Eu, el, nefericitul de taică-său și Matilda. S-ar putea să murim toți patru, adică toți protagoniștii... Cosașul îndrăcit al lui Van Gogh, gândii mai departe cu ochii pe lumina soarelui care îmi inunda patul, nu avea ezitări înaintînd în lanul de grâu și făcând să șuiere spicele sub lama bine ascuțilă a instrumentului său implacabil... Da, viziunea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]