676 matches
-
suntem recunoscători”, scrie reputatul critic prof. univ. dr. Grigore Constantinescu în Cronică Română de Luni 19 mai 2008. În prezent abordează repertoriul de soprană, pe nenumărate scene lirice din țară și străinătate, din repertoriul ei amintind aici operele: Don Giovanni, Cosi fan tutte de W. A. Mozart, Bărbierul din Sevilla de G. Rossini, Nabucco, Aida, Macbeth, Don Carlo, Trubadurul, Rigoletto, Traviata, Bal Mascat de G. Verdi, Turandot, Țoșca de G. Puccini, Cavalleria rusticana de P. Mascagni, Carmen de G. Bizeț, Gioconda
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
la Paris. D'Arcangelo și-a început studiile în anul 1985, la conservatorul Luisa D'Annuncio din Pescara. După aceea, a studiat la Bologna. Din 1989 până în 1991 a participat la "Concorso Internazionale Toți Dal Monte" la Treviso, debutând în "Cosi fan tutte" și "Don Giovanni" ale lui Wolfgang Amadeus Mozart. A interpretat sub baghetă unor dirijori că Claudio Abbado, Valery Gergiev, Christopher Hogwood, Georg Solti, Bernard Haitink, Riccardo Muți, John Eliot Gardiner, Riccardo Chailly, Myung-Whun Chung, Nikolaus Harnoncourt and Seiji
Ildebrando D'Arcangelo () [Corola-website/Science/310214_a_311543]
-
Grigorescu, creația sa, bogată și variată ca genuri (portrete, peisaje, scene de gen, compoziții alegorice), se distinge printr-o notă idilică, prin preocuparea de a reda efectele de lumină, dovedind mai ales o bună cunoaștere a meșteșugului („Două prietene”, „Femei cosind”, etc.). Ipolit Strâmbu a absolvit Școala de arte frumoase având ca lucrare de diploma compoziția mitologică Daphnis și Chloe. Debutul oficial în pictură îl face in anul 1895 prin participarea sa la Expoziția artiștilor în viață, ocazie cu care câștigă
Ipolit Strâmbu () [Corola-website/Science/308734_a_310063]
-
cam sec”. Se lucrează greu, nu pot ara cu doi boi, ci doar cu patru sau cu șase. Au însă vii și găsesc de lucru, pe bani, și în satele din apropiere. Râturile sunt adesea noroite, de nu le pot cosi, otavă nu cosesc nicicând. Se arată mai mulțumiți de pomețuri, de locuri de curechiști, de legume, de pășune, de pădure. Cu ocazia acestei Conscripții făcute cu conscriptorii Baro Ladislau Kemény și Antal Poentich, nobilul român din Giomal Nicolae Pop, familie
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
lucrează greu, nu pot ara cu doi boi, ci doar cu patru sau cu șase. Au însă vii și găsesc de lucru, pe bani, și în satele din apropiere. Râturile sunt adesea noroite, de nu le pot cosi, otavă nu cosesc nicicând. Se arată mai mulțumiți de pomețuri, de locuri de curechiști, de legume, de pășune, de pădure. Cu ocazia acestei Conscripții făcute cu conscriptorii Baro Ladislau Kemény și Antal Poentich, nobilul român din Giomal Nicolae Pop, familie de nobil de
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
și ”Dolce Vita”, și ca preparator muzical și dirijor al spectacolului ”My Fair Lady”, produs și regizat de Razvan I.Dincă. În calitate de maestru de cor al Corului Operei Naționale din București, a pregătit premierele spectacolelor O scrisoare pierdută, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Bărbierul din Sevilla, Lucia di Lammermoor și are în portofoliu cele peste 25 de titluri de operă din repertoriul curent al Operei Naționale din București. Dintre titlurile vocal-simfonice abordate, amintim Requiem, Carmina Burana și Messa da Requiem. s-
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
2002) iar în 2009 a obținut Premiul Franco Corelli la Anconă. În 2003 a debutat la Operă din Romă în "Lucia di Lammermoor" de Gaetano Donizetti. La 22 de ani a fost ales de Claudio Abbado pentru rolul Ferrando în "Cosi fan tutte". A cântat în cele mai cunoscute teatre de operă din lume: La Scală din Milano, Operă din Paris, Royal Opera House, Metropolitan Opera din New York, Operă de Stat din Viena. Colaborează foarte des cu dirijori precum Riccardo Muți
Saimir Pirgu () [Corola-website/Science/327526_a_328855]
-
della luna" de Haydn pe scena Ateneului Român împreuna cu Filarmonica George Enescu sub bagheta maestrului Horia Andreescu, "Acis und Galatea" de Handel tot cu Filarmonica George Enescu din București sub bagheta maestrului Ilarion Ionescu Galați și rolurile Ferrando din "Cosi Fan Tutte" și Don Ottavio din "Don Giovanni" de Mozart pe scena Operei Naționale Române din București. Tot în această perioadă interpretează și rolul Tamino din "Flautul Fermecat" de Mozart pe scena conservatorului bucureștean. Invitat frecvent la Televiziunea Română Caraman apare
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
6 ani a început studiul viorii la conservatorul din Cluj. La paisprăzece ani a început să ia ore de canto cu Emilia Pop. A debutat ca mezzosoprană cântând Orfeu din Orfeo ed Euridice de Christoph Willibald Gluck și Fiordiligi din Cosi fan tutte de W.A.Mozart la Cluj. În 1970 a dat o audiție pentru Christoph Dohnanyi și a primit un angajament la opera din Frankfurt în Germania. Un an mai târziu a avut un succes răsunător în rolul Vitellia
Julia Varady () [Corola-website/Science/312595_a_313924]
-
spre uimirea și încurcătură mireselor. Că întotdeauna, la momentul potrivit intervine însă Don Alfonso. El reușește să-i împace pe tineri, după ce le dăduse o lecție, sfătuindu-i că-i bine să știi să iei lucrurile așa cum sunt. În definitiv, “"cosi fan tute"” (“"așa fac toate"”).
Così fan tutte () [Corola-website/Science/307539_a_308868]
-
de risc psihosocial în comunitățile școlare; ... e) identificarea, cuantificarea și monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate; ... f) evaluarea stării de nutriție a copiilor din ciclul primar (6-10 ani) conform metodologiei OMS, prin participarea la proiectul «European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI)»; ... g) identificarea factorilor de risc specifici procesului de instruire. ... -------- Pct. 1 de la litera a) "Activități derulate la nivelul INSP prin CNEPSS și structurile de specialitate EPS din CRSP București, Cluj, Iași, Timișoara, Tg. Mureș, Sibiu", titlul "Activități", obiectivul 1: "Evaluarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229325_a_230654]
-
de risc psihosocial în comunitățile școlare; ... e) identificarea, cuantificarea și monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate; ... f) evaluarea stării de nutriție a copiilor din ciclul primar (6-10 ani) conform metodologiei OMS, prin participarea la proiectul «European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI)»; ... g) identificarea factorilor de risc specifici procesului instructiv-educativ ... -------- Pct. 1 de la litera b) "Activități derulate la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București", titlul "Activități", obiectivul 1: "Evaluarea stării de sănătate a copiilor și tinerilor", punctul 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229325_a_230654]
-
de risc psihosocial în comunitățile școlare; ... e) identificarea, cuantificarea și monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate; ... f) evaluarea stării de nutriție a copiilor din ciclul primar (6-10 ani) conform metodologiei OMS, prin participarea la proiectul «European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI)»; ... g) identificarea factorilor de risc specifici procesului de instruire. ... -------- Pct. 1 de la litera a) "Activități derulate la nivelul INSP prin CNEPSS și structurile de specialitate EPS din CRSP București, Cluj, Iași, Timișoara, Tg. Mureș, Sibiu", titlul "Activități", obiectivul 1: "Evaluarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245126_a_246455]
-
de risc psihosocial în comunitățile școlare; ... e) identificarea, cuantificarea și monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate; ... f) evaluarea stării de nutriție a copiilor din ciclul primar (6-10 ani) conform metodologiei OMS, prin participarea la proiectul «European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI)»; ... g) identificarea factorilor de risc specifici procesului instructiv-educativ ... -------- Pct. 1 de la litera b) "Activități derulate la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București", titlul "Activități", obiectivul 1: "Evaluarea stării de sănătate a copiilor și tinerilor", punctul 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245126_a_246455]
-
ani și mai mult culturii de plante furajere erbacee, fie că acestea sunt cultivate (semănate), fie că sunt naturale (autoînsămânțate), care nu intră în sistemul de rotație a culturilor al exploatației. Terenurile pot fi utilizate pentru pășunat sau pot fi cosite pentru însilozare, fân sau pentru producerea de energie regenerabilă. Pajiștile permanente sunt terenuri agricole cu folosință ca pășuni sau fânețe; ... b) teren necultivat - orice teren arabil inclus în sistemul de rotație a culturilor, lucrat sau nu, dar fără intenția de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242319_a_243648]
-
spre casă și nedorind să-mi controlez emoțiile, mi-am amintit de ceea ce am citit despre ultimul lui spectacol, despre magia lui, despre felul în care a simțit să vorbească, atunci, și pentru ultima oară, despre iubire și despre tinerețe: "Cosi fan tutte". Știam că a lucrat cu un dirijor mare care, într-un fel, i-a încheiat montarea. Știam că acel dirijor... știam multe. Ce nu am știut în seara aceea și n-a fost chip să-mi amintesc a
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
Șilea Alba Sfinții Arhangheli h)6. Biserica de lemn Comuna Brazii, satul Buceava-Șoimuș Arad h)7. Biserica Pogorârea Comuna Hălmagiu, satul Bodești Arad Sfântului Duh h)8. Biserica Înălțarea Comuna Pleșcuța, satul Budești Arad Domnului h)9. Biserica Înălțarea Comuna Cosești, satul Jupânești Argeș Domnului h)10. Biserica Vovidenia Comuna Mărgineni, satul Luncani Bacău h)11. Biserica de lemn a Comuna Corbasca, satul Pogleț Bacău fostului schit Poglețu h)12. Biserica Sfinții Comuna Pomezeu, satul Câmpani Bihor Arhangheli de Pomezeu h
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Sântimbru, Stremț, Șona, Vadu Moților, Vidra, Vințu de Jos. ARAD Municipii Arad Orașe Lipova, Nădlac, Pâncota Comune Brazii, Fântânele, Gurahonț, Hălmagiu, Pecica, Pleșcuța, Sântana, Șeitin, Zăbrani. ARGEȘ Municipii Pitești, Câmpulung, Curtea de Argeș Comune Aninoasa, Arefu, Băiculești, Bălilești, Brăduleț, Budeasa, Cetățeni, Corbi, Cosești, Cotmeana, Dâmbovicioara, Domnești, Mălureni, Moșoaia, Mușătești, Pietroșani, Poiana Lacului, Rucăr, Ștefănești, Tigveni, Țițești. BACĂU Municipii Bacău, Onești Orașe Comănești, Moinești, Târgu Ocna Comune Bârsănești, Berești-Tazlău, Berzunți, Bogdănești, Cașin, Căiuți, Corbasca, Gura Văii, Horgești, Livezi, Mărgineni, Negri, Nicolae Bălcescu, Poduri, Sănduleni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
au respectat reciproc. Cu toate acestea, au existat și motive care au făcut să existe suspiciuni cu privire la o ostilitate între cei doi. Astfel, în 1790, la Viena, Mozart menționa o serie de intrigi ale lui Salieri cu privire la noua sa operă "Cosi fan tutte". Pe măsură ce muzica lui Mozart devenea tot mai populară de-a lungul anilor, muzica lui Salieri era uitată; imputări ulterioare au câștigat credibilitate și au întinat reputația lui Salieri. La începutul secolului al XIX-lea naționalismul crescând a dat
Antonio Salieri () [Corola-website/Science/298766_a_300095]
-
vrei să fac? Dacă tu nu găsești nici o soluție, voi găsi eu... spuse Simona neterminându-și fraza. Ce ți-ar putea trăsni prin cap? Deocamdată nu am primit răspunsul tău. Nu te gândești la urmări? De ce m-aș gândi, îi cosi ea toate vorbele pe care ce i le așternuse el în cale fără a-i lăsa un timp de respiro. Deci ai fi în stare chiar de o faptă necugetată? Numește-o cum vrei, dar și Răducu are dreptul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și șoaptele mă apasă ucigător cu dorul de tine, iar zilele îmi sunt pustii în așteptarea gurii tale dulci ca fragile din poiana copilăriei noastre ! Uneori eram înclinată să cred că îmi iubeam în el copilăria pierdută, mirosul de fận cosit de prin livezile satului, boarea dimineților de vară sau apusurile însậngerate ale toamnei. Alteori îl consideram suspect, gậndurile lui mi se păreau ascunse, iar mesajul vorbelor lui era din ce în ce mai codificat. Zilele treceau mohorật, fără Yon totul era pustiu în juru-mi
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
lor și-mi uit tristețea, și nopțile mă apasă ucigător dorul de tine, iar zilele îmi sunt pustii în așteptarea gurii tale, dulci ca fragile copilăriei noastre! Uneori, înclin să cred că iubesc în tine copilăria pierdută, mirosul de fận cosit de prin livezile satului, boarea dimineților de vară sau apusurile însậngerate ale toamnei. Alteori, gậndurile tale mi se par ascunse, iar mesajul vorbelor tale din ce în ce mai codificat. De aceea, voi lăsa viața să-și urmeze cursul, chiar dacă firul durerii se deșiră
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
cedate apoi cumpărătorului. Postelnicelul Neculai Bucium, prin zapisul din septembrie 1753, arată În fața divanului vânzarea moșiei Frenciugi și termenul de patru zile pentru cedarea zapiselor vechi . Pitarul Neculai Cogălniceanu s-a aflat În conflict cu clucerul Gligoraș Costachi, deoarece a cosit poiana situată (a se vedea mărturia dată de Enachi Darie la 16 mai 1813 În fața protopopului de Vaslui Neculai, În biserica din Drăgușeni) . Conflictul dintre pitarul Neculai Cogălniceanu și stolnicul Vasile Costachi este atestat și de cartea domnească din 20
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de care au dat dovadă moldovenii este arătată și faptul că într-o noapte „dădură foc ierburilor uscate în partea din care sufla vântul, pricinuind mare primejdie pentru tabăra regelui, pentru că vântul mâna flacăra până la ea. Polonii fură siliți să cosească iarba mai înaltă înspre partea de unde venea flacăra dogoritoare, ca să nu ia tabăra foc”. A doua zi, armata polonă a pornit înspre Prut și, „fiindcă barbarii năvăleau de ici de colo cu strigăte înspăimântătoare, se iscau mici lupte, toate în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și mare slobozie pe cinci ani” și „să nu dea nici iliș nici podvoadă, nici posadă nici jold și nici la cetate să nu lucreze și nici la mori și nici buți să nu care și nici fân să nu cosească și nici vreo altă dare sau slujbă a noastră să nu aibă”. Pârcălabii de la Neamț și staroștii din acel ținut, „nici globnicii, nici pripășarii, nici osluharii și nici gonitorii pe urma răufăcătorilor să nu îi supere și să nu îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]