638 matches
-
Social Sciences, ediția a II-a, vol. 8, Macmillan Reference USA, 2008. Herseni, Traian (coord.), Psihosociologia culturii de masă, Editura Științifică, București, 1968. Herseni, Traian, Cultura psihologică românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Herseni, Traian, "Natura și Cultura (Cadrul cosmologic în monografia sociologică)", în revista Societatea de mâine, nr. 1, Cluj-Napoca, 1935 Hill, Jane; Bruce Mannheim, "Language and Worldview", în Annual Reviews in Anthropology, 21, 1992. Hoebel, Adamson E., Man in the Primitive World, ediția a II-a, McGraw-Hill, New York
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ascund, traduc, redefinesc continuu relația dintre vechi și nou, dintre diverse subiectivități istorice aflate în conflict. Astfel sunt fantasmagoria pieței, supusă privirii flaneurului și recreată în fizionomiile sale; fantasmagoric este și interiorul, camera locuită ca expresie a iluziilor unei creații cosmologice proprii; la fel, recrearea Parisului de către Haussmann sau recrearea lumii de către Blanqui. Voi relua în capitolul al treilea cazul cel mai interesant al fantasmagoriei urbane, anume relația flaneurului cu mulțimea care populează străzile marilor orașe și care, ca fizionomie, reprezintă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sentiment universal al raportării la celălalt. Ca o consecință, Taubes ajunge să numească Israelul „loc al revoluției“. Teologia politică iudaică, arată Taubes aici, este locul unde se manifestă plenar, pentru prima dată, istoria. Mitologiile orientale aveau mereu în fundal ideea cosmologică a eternei reîntoarceri. Poporul Domnului își primește însă revelația în pustiu, departe de neamuri, și, mai mult, știe că această revelație îi aparține în întregime. Din acest motiv, ea nu este un adevăr metafizic, ci o voce personală. În acest
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
îngustă prin care, poate, Mesia intră în lume. Imaginile pe care Benjamin le întrebuințează pentru a descrie natura monadică a timpului istoric trimit, uneori literal, la tema spargerii vaselor (Shevirath) din kabala luriacă. Contracția divină (Tsimtsum) ca origine a procesului cosmologic determină propagarea luminii divine în forma finită a creaturii, în „vasele“ capabile s-o primească. „Les vases qui correspondaient aux trois Sephiroth les plus hautes donnèrent abri à leur lumière, mais quand vint le tour des six dernières Sephiroth, la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
leur lumière, mais quand vint le tour des six dernières Sephiroth, la lumière jaillit d’un seul coup et son choc fut trop fort pour les vases qui se brisèrent et furent mis en morceaux“. A treia „etapă“ a dramei cosmologice este pentru Isac Luria îndreptarea (Tikkun), care constă în restabilirea plenitudinii originare a luminii primordiale. Teologia istorică a lui Benjamin preia motivul mitic al spargerii vaselor, atunci când este vorba de cioburile (Splitter) timpului mesianic care o compun. Momentul restaurativ al
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tari (à la française): Dumnezeu este separatul; el nu se amestecă în treburile politice ale oamenilor. Dar, desigur, în aceste condiții, Dumnezeu a devenit treptat nu doar separatul, ci și absentul, ignoratul. Prezența în alteritate a divinului a devenit politic, cosmologic și mental nerelevantă, a fost scoasă din scenă, pentru a ceda locul policromei alterități umane, unei diversități legitimate, pusă ca principiu al democrației. însă dacă perspectiva e redresată, atunci prezența de neresorbit a celui diferit de noi poate deveni simbolul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
natural al individului și al instituțiilor creștine de a se afla în centrul universului. Lumea se dezagregase : toată e bucăți, orice coerență s a pierdut ; orice raport just, orice relație . Totuși, viziunea metafizică ce ar fi permis trecerea de la simbolismul cosmologic medieval la un simbolism la fel de expresiv, bazat pe Noua știință, fusese deja formulată înainte ca primele mișcări seismice să se manifeste. în modelul cusan, lumea e prin definiție imperfectă, neterminată, are o realitate de tipul aproximației în raport cu perfecțiunea modelului ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Dante s-a sprijinit pe date de știință tradițională, antice, creștin-medievale și musulmane, pentru a descrie inversiunile de formă, de mișcare și de ordine care apar la trecerea a ceea ce H.-R. Patapievici numește cezurile realului (mai cu seamă cezura cosmologică dintre vizibile și invizibile, marcată de granița dintre Cerul cristalin și Empireu, după care urmează cezura esențială, cea între creat și increat. Dante are două feluri alternative de a vizualiza Empireul, în funcție de posibilitățile de percepție ale naturii sale. Pe o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cezura esențială, cea între creat și increat. Dante are două feluri alternative de a vizualiza Empireul, în funcție de posibilitățile de percepție ale naturii sale. Pe o anumită treaptă, percepe Empireul ca un sistem teocentric de nouă cercuri (cetele îngerești) e reprezentarea cosmologică a Empireului. Pe măsură ce pătrunde în Empireu el începe să vadă altfel același lucru Firea lui Dante trans-umanează, trece dincolo de posibilitățile de percepție ale subiectului uman obișnuit Transformat lăuntric, trans-umanat, Dante vede întreg Empireul sub forma Rozei Divine.1 Dar analogia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
apofatic al revelației rămîne mereu prezent în miezul unei tradiții spirituale, că el e mereu reamintit, tematizat, trăit în cadrul tradiției respective, menținîndu-și tensiunea imaginile cu privirea atotdirecționată, pe cea a Săgetătorului din Zodiacul Nürenbergului, Cusanus face implicit referință la simbolismul cosmologic și ne îngăduie astfel să considerăm poziția nordică drept emblemă a polului, punct ceresc imobil care susține rotirea universului. Imaginea Atotvăzătorului are exact același statut. Situarea nordică i se potrivește pe deplin, de vreme ce, prin mișcarea imobilă a ochilor săi, ea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
inserează câteva texte inedite, Tragicul cotidian, Adolescența, Scrisoare provincială, scrise de Emil Cioran la șaptesprezece-optsprezece ani și oferite de fratele acestuia, Aurel Cioran; în ultimul număr sunt tipărite încă trei texte: Despre creștinism, Despre protestantism, Teismul ca soluție a problemei cosmologice. Tot Ion Dur este autorul unui articol despre colaborarea lui C. Noica la revista interbelică „Credința”, cu articole ce conțineau judecăți politice (Noica și vămile impurificării). Antonie Plămădeală publică o poezie inedită a lui Sandu Tudor (Notă de război) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
care au intriga cea mai bogată, se găsesc la periferie ; cele despre originea ceții, adesea abia schițate, ocupă partea centrală. Așadar, cu ele se cuvenea să începem. La prima vedere, ele îmbracă aspectul unor mici povești lipsite de orice implicație cosmologică. Pe vremea cînd oamenii și animalele încă nu formau categorii distincte, un bătrîn bolnav și respingător pe nume Linx a lăsat-o însărcinată - cu sau fără voia lui - pe fiica unei căpetenii lăsînd să curgă pe fată un firicel de
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
gemenii americani nu depășesc niciodată distanța inițială dintre ei. Ba chiar își dau silința să o amplifice, ca și cum o necesitate metafizică ar constrînge toate elementele împerecheate la origine să se îndepărteze. De aici decurg o serie de consecințe : pe plan cosmologic, imposibilitatea de a concilia niște extreme care, în pofida unui vis nostalgic, nu vor putea fi niciodată gemene, iar pe planurile sociologic și economic, o permanentă oscilare, în exterior între război și comerț, iar în interior între reciprocitate și ierarhie. Dintre
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
uman conștient asumat de găsire a unei frunze de smochin din ce în ce mai sofisticate, care să acopere trupul unei ființe umane din ce în mai sofisticate. Veriga lipsă nu lipsește. Apariția și existența omului reprezintă un tot unitar, minuscul într-o înțelegere cosmologică, spațiotemporală. Trăim în mijlocul unui univers împins înainte de forțe motrice cărora încă nu le cunoaștem natura. Natura umană este asemeni universului care a creat-o; este trecătoare, conform principiului al II-lea al termodinamicii, este schimbătoare, este instabilă și puternic dependentă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
care, aidoma matematicianului, măsurăm, determinăm și relaționăm lumea exterioară. Însă, dacă pe tărâmul matematicilor lucrurile sunt relativ clare, problemele apar - așa cum a observat Aristotel - când e vorba de raportarea la lumea schimbătoare a naturalului și a umanului. Dacă la nivel cosmologic proiecția matematică a Ideilor face inteligibilă structurarea lumii, ce se întâmplă la scară umană - care e forma ce articulează viața Cetății? Răspunsul lui Platon e: „o dreptate pentru dreptate, întemeiată pe înțelegerea faptului că dreptatea e în ea însăși ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
știe unde e nodul nu poate să-l dezlege”; c. discursul lui Eryximachos. Primele cinci intervenții, în ansamblu, fac referiri la teorii literare, filosofice și chiar medicale asupra iubirii. Intervenția lui Eryximachos prezintă iubirea ca pe o realitate biologică și cosmologică. Medic fiind, Eryximachos pune trupul înaintea sufletului. Medicul nu este însă brutal în felul maniheic: „ce ne-a spus adineauri Pausanias, că-i frumos să ne bucurăm de iubirea oamenilor superiori și rușinos să ne amestecăm între cei desfrânați, rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
parte, Cătălin Partenie, „Lămuriri preliminare la Timaios și Critias” în volumul Platon, Opere, VII, București, 1993. Mi se pare mai plauzibilă posibilitatea ca Platon să nu fi anticipat, atunci când a scris Republica, nevoia de a construi un cadru istoric și cosmologic pentru Cetatea bună. Timaios, 19b, în Platon, Opere, VII, traducere de Cătălin Partenie. Cf. Timaios, 26e. Cătălin Partenie, „Interpretare la Timaios și Critias” în Platon, Opere, VII, scrie: „Gestul său (al lui Platon) de a înscrie utopia într-o istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
realului în semn (praf, nisip, piatră) nu se face la M. Eminescu la nivelul "structurii minimale a materiei" (cum teoretizează G. Bachelard), ci în sensul unei "relații a ființei cu universul în ansamblu, și nu în compoziția sa", ca model cosmologic precum a intuit Ioana Em. Petrescu: expresie "a sentimentului existențial în lume, a raporturilor originare pe care ființa le stabilește cu universul".49 Poetica prafului la Eminescu nu trebuie văzută în prelungirea unui elan religios "din pământ ești născut, în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de abside pentru că nu știm cine privește: teama din ochii lui Traian de sub zidurile cetății? Sau e poetul care o vede "pentru întâia dată" prin părul lui Odin "ca o coroană mândră" (Odin și poetul). * Imaginarul eminescian din marile "poeme cosmologice" (Memento mori, Povestea magului călător în stele, Andrei Mureșanu, Odin și Poetul) se dezvoltă epic din nuclee (în expansiune) a unui impuls poetic mereu in statu nascendi: imaginile proliferează imagini colonizând spații cosmice neatinse de privire. Versurile par niște schelării
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sau de "propriu-i cânt" după o variantă din Perpessicius, Opere, III, p. 25). Concentrarea sa se îndreaptă, deci, asupra orbirii ca "închidere în sine a artistului", alegând calea oedipiană a sfâșierii, "simbolurile supreme și obsesive ale arderii" (Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, 1978, p. 77). Rămân în afara cercetării chipurile arderii: schimonosirea privirii, privirea tulbure și sură, gheața și focul scânteietor, autoarea sugerând pentru ei doar clasa damnaților, a demonilor: Foarte adesea acești demoni rebeli împotriva voinței de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
imaginația materiei, trad. Irina Mavrodin, București, Ed. Univers, 1995, p. 17. 2 Călinescu, George, Istoria literaturii române, cap. Mihai Eminescu, poet național, Ed. și prefață de Al. Piru, Ed. Minerva, Buc., 1982, p. 459. 3 Petrescu, Ioana Em., Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, Ed. Minerva, Buc., 1978, p. 73. 4 Bachelard, G., Op.cit., p. 8. 5 Despre "tema ruinelor" în literatura română, preeminesciană, atât ca imitație a romanticilor europeni cât și ca expresie originală prin accentele patriotice de exaltare a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
au rezistat la secoli și la destrucțiune...". 47 M. Eminescu, Opere, VI, Proza literară, p. 670. 48 Voyage en Orient, II, pp. 258-259, apud Jean Pierre Richard, Op.cit., pp. 63, trad. versurilor: Leonid Dimov. 49 Ioana Em. Petrescu, Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, Ed. Minerva, col. Universitas, Buc., 1978, p. 14. 50 M. Eminescu, Opere, vol. VIII, Ștefan cel Tânăr, Ed. Academiei R.S.R., 1998, p. 164. 51 Despre "muzica sferelor" vezi: G. Călinescu, Opere, 13, p. 116. 52 M. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mai veche și cea mai înaltă formă a artei populare. Vizibilă este, în orientarea lui C., influența profesorului Gr. Silași și a mitologiștilor germani (J. Grimm, W. Schwartz, Max Müller). Un studiu amplu, Elementele literaturii populare (1900), expune explicația mitologică, cosmologică a folclorului. C. a crezut - urmând teoriile lui Max Müller - în existența unui fond mitic indoeuropean, comun familiei ariene și nealterat de influențe. Cum numai populațiile primitive sunt creatoare de mituri, invenția în folclor e foarte redusă: balada istorică ia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Alexander Friedmann și Georges Lemaitre au demonstrat, prin anii 1920, ca ecuațiile lui Einstein conduc la ideea unui Univers aflat în plină expansiune. Încercând să obțină modelul unui Univers staționar, Einstein introdusese, în cadrul celebrelor sale ecuații de câmp, o constantă cosmologica. Einstein recunoaște că a săvârșit o mare eroare și accepta modelul cosmologic al Universului în expansiune, pe care tot el îl preconizase. În 1924 Einstein primește, din partea fizicianului indian Satyendra Nath Bose, o descriere a unei teorii statistice. Einstein adaugă
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
lui Einstein conduc la ideea unui Univers aflat în plină expansiune. Încercând să obțină modelul unui Univers staționar, Einstein introdusese, în cadrul celebrelor sale ecuații de câmp, o constantă cosmologica. Einstein recunoaște că a săvârșit o mare eroare și accepta modelul cosmologic al Universului în expansiune, pe care tot el îl preconizase. În 1924 Einstein primește, din partea fizicianului indian Satyendra Nath Bose, o descriere a unei teorii statistice. Einstein adaugă și ideile sale și publică un articol care va deveni teoria statistică
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]