546 matches
-
largul lor față de formele de politică naționalistă care aveau ca rezultat diluarea angajamentelor intenaționaliste ale marxismului clasic (Warren 1980; Nairn 1981). De importanță capitală aici este faptul că marxismul este o doctrină occidentală care își are rădăcinile în Iluminismul european. Cosmopolitismul marxist s-a dezvoltat în epoca dominației europene în era colonială căreia marxismul îi purta o mare admirație într-un moment în care era rezonabil să presupui că lumea non-europeană avea să devină mai asemănătoare cu Occidentul, în cele mai multe privințe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1988). Mai recent, numeroase guverne și mișcări din exteriorul spațiului occidental au respins fățiș modelele vestice de dezvoltare economică și politică, și multe se opun la ceea ce consideră drept valori occidentale străine și decadente. În acest context, toate formele de cosmopolitism fie ele marxiste sau nu sunt privite cu suspiciune. Principala problemă nu este că marxismul clasic a subestimat importanța naționalismului, statului și geopoliticii, ci, după cum susțin mulți, că a exprimat o viziune determinată cultural asupra lumii, moștenită de la Iluminismul european
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
normelor și instituțiilor societății internaționale în purtarea războiului împotriva terorismului, Statele Unite nu numai că reduc perspectivele unei ordini mondiale pașnice și juste, dar subminează chiar principiile pe care aceasta a fost fondată (Habermas 2003; Dunne 2003; Devetak 2005). Dimensiunea praxiologică: cosmopolitismul și etica discursivă Una dintre principalele intenții aflate în spatele unei sociologii a statului este evaluarea posibilității de a pune capăt puterilor monopoliste și proiectului totalizator și de a evolua înspre forme mai deschise și inclusive de comunitate. Aceasta reflectă credința
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politice și morale împărtășite. Aceste cadre alternative ale societății internaționale ar lărgi frontierele comunității politice, crescând impactul pe care datoriile către "cei din afară" îl au asupra proceselor de decizie și contribuind la ceea ce Linklater (1998) și Shapcott (2001) numesc "cosmopolitism dialogic". Linklater și Shapcott susțin ceea ce ei numesc "cosmopolitism subțire". Un "cosmopolitism subțire" ar trebui să promoveze idei universale, dar să recunoască diferențele (Shapcott 2000b, 2001). Într-un asemenea cadru, loialitățile față de statul suveran sau față de orice altă formă de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale ar lărgi frontierele comunității politice, crescând impactul pe care datoriile către "cei din afară" îl au asupra proceselor de decizie și contribuind la ceea ce Linklater (1998) și Shapcott (2001) numesc "cosmopolitism dialogic". Linklater și Shapcott susțin ceea ce ei numesc "cosmopolitism subțire". Un "cosmopolitism subțire" ar trebui să promoveze idei universale, dar să recunoască diferențele (Shapcott 2000b, 2001). Într-un asemenea cadru, loialitățile față de statul suveran sau față de orice altă formă de asociere politică nu pot fi absolute (Linklater 1998: 56
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
frontierele comunității politice, crescând impactul pe care datoriile către "cei din afară" îl au asupra proceselor de decizie și contribuind la ceea ce Linklater (1998) și Shapcott (2001) numesc "cosmopolitism dialogic". Linklater și Shapcott susțin ceea ce ei numesc "cosmopolitism subțire". Un "cosmopolitism subțire" ar trebui să promoveze idei universale, dar să recunoască diferențele (Shapcott 2000b, 2001). Într-un asemenea cadru, loialitățile față de statul suveran sau față de orice altă formă de asociere politică nu pot fi absolute (Linklater 1998: 56; Devetak 2003). Recunoscând
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dar să recunoască diferențele (Shapcott 2000b, 2001). Într-un asemenea cadru, loialitățile față de statul suveran sau față de orice altă formă de asociere politică nu pot fi absolute (Linklater 1998: 56; Devetak 2003). Recunoscând diversitatea legăturilor sociale și morale, etosul unui "cosmopolitism subțire" încearcă să multiplice tipurile și nivelurile comunității politice. Trebuie observat, totuși, că acest lucru nu înseamnă că datoriile față de umanitate sunt mai importante decât toate celelalte. Nu există o "ierarhie morală" fixă într-un cadru de "cosmopolitism subțire" (Linklater
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
etosul unui "cosmopolitism subțire" încearcă să multiplice tipurile și nivelurile comunității politice. Trebuie observat, totuși, că acest lucru nu înseamnă că datoriile față de umanitate sunt mai importante decât toate celelalte. Nu există o "ierarhie morală" fixă într-un cadru de "cosmopolitism subțire" (Linklater 1998: 161-8, 193-8). Este important de notat aici că această versiune a "cosmopolitismului subțire" plasează ideile de dialog și consimțământ în centrul proiectului. O altă versiune a cosmopolitismului a fost avansată, atât individual cât și împreună, de David
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că acest lucru nu înseamnă că datoriile față de umanitate sunt mai importante decât toate celelalte. Nu există o "ierarhie morală" fixă într-un cadru de "cosmopolitism subțire" (Linklater 1998: 161-8, 193-8). Este important de notat aici că această versiune a "cosmopolitismului subțire" plasează ideile de dialog și consimțământ în centrul proiectului. O altă versiune a cosmopolitismului a fost avansată, atât individual cât și împreună, de David Held și Daniele Archibugi (Archibugi și Held 1995; Archibugi 2002, 2004a). Lucrările lor pleacă de la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Nu există o "ierarhie morală" fixă într-un cadru de "cosmopolitism subțire" (Linklater 1998: 161-8, 193-8). Este important de notat aici că această versiune a "cosmopolitismului subțire" plasează ideile de dialog și consimțământ în centrul proiectului. O altă versiune a cosmopolitismului a fost avansată, atât individual cât și împreună, de David Held și Daniele Archibugi (Archibugi și Held 1995; Archibugi 2002, 2004a). Lucrările lor pleacă de la o apreciere a pericolelor și oportunităților pe care globalizarea le aduce democrației. Cercetările lor caută
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
151 constructivism, 9, 19, 25, 35, 207-31 constructivism holistic, 41 constructivism sistemic, 41 construcția națiunii, 77 construcție socială, 250 contract social, 83 convenționalism metodologic, 223 cooperare, 24, 36, 48, 52, 53, 229 copii, 27, 241, 246 corporații transnaționale, 26, 208 cosmopolitism, 103, 112, 114, 122, 137, 139, 141, 172-77 credit, 93 creșterea populației, 262 creștinătate, 69 creștinism, 86 crime de război, 85, 86, 113 crime împotriva umanității, 86 criterii de semnificație, 30 critică imanentă, 162 critică metateoretică, 207, 214 cuceriri teritoriale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care l-au făcut posibil. Al treilea moment: "Frumusețea este forma finalității unui obiect, în măsura în care o percepem fără reprezentarea unui scop"*. Iată din nou dogma inutilității, la care Kant este constrâns de scopul său, acela de a fonda în drept cosmopolitismul gustului. Scopurile fiind barbare și particulare, ca atracțiile și emoțiile, gustul va trebui să fie independent de ele pentru a permite Frumosului să se afirme ca universal. Obiectul frumos trebuie să fie propriul lui scop, fără concept de utilitate exterioară
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
consecință cu adevărat științifice, trebuie să întoarcem, ca să zicem așa, veșmântul util dar cam uzat al vechilor școli, să facem din revers față, să punem în relief ceea ce ascund ele, să explicăm semnul lucrului semnificat"50. Folosim mult temenul de cosmopolitism 51. "Cosmopolitismul combină valorizarea diferenței și a alterității cu efortul de a concepe noi forme de autoritate politică ce depășesc statul-națiune"52. Universalismul pleda în favoarea ideii că alții au aceeași valoare. Naționalismul căuta să dizolve diferențele în interiorul granițelor prin norme
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
adevărat științifice, trebuie să întoarcem, ca să zicem așa, veșmântul util dar cam uzat al vechilor școli, să facem din revers față, să punem în relief ceea ce ascund ele, să explicăm semnul lucrului semnificat"50. Folosim mult temenul de cosmopolitism 51. "Cosmopolitismul combină valorizarea diferenței și a alterității cu efortul de a concepe noi forme de autoritate politică ce depășesc statul-națiune"52. Universalismul pleda în favoarea ideii că alții au aceeași valoare. Naționalismul căuta să dizolve diferențele în interiorul granițelor prin norme uniforme, accentuînd
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
politică ce depășesc statul-națiune"52. Universalismul pleda în favoarea ideii că alții au aceeași valoare. Naționalismul căuta să dizolve diferențele în interiorul granițelor prin norme uniforme, accentuînd diferențele față de exterior. Dacă universalismul și naționalismul se bazează pe principiul ori una, ori alta, cosmopolitismul se bazează pe principiul și una și alta. Străinul nu este numai periculos, dezintegrator etc., ci unul care poate îmbogăți pe alții din multe puncte de vedere. Europa cosmopolită nu este opusul Europei națiunilor. Există o tendință de cosmopolitizare a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acceptă regulile și devine element constituant al acesteia. Politica de integrare a urmărit să favorizeze coeziunea socială, să evite rasismul și discriminările (n.a.). 49 G. Tarde citat în Les sciences sociales en mutation, pp. 381-382. 50 Idem, p. 382. 51 Cosmopolitism provine din limba greacă kosmos pământ și polis oraș și desemnează ideea creării unei societăți globale și supranaționale (individul care aderă la ideea de cosmopolitism este numit cosmopolit). 52 Les sciences sociales en mutation, p. 224. 53 Idem, pp. 155-183
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Tarde citat în Les sciences sociales en mutation, pp. 381-382. 50 Idem, p. 382. 51 Cosmopolitism provine din limba greacă kosmos pământ și polis oraș și desemnează ideea creării unei societăți globale și supranaționale (individul care aderă la ideea de cosmopolitism este numit cosmopolit). 52 Les sciences sociales en mutation, p. 224. 53 Idem, pp. 155-183. 54 Un ONG a identificat o listă a 25 situații de urgență pe plan umanitar, 23 dintre acestea fiind legate de conflicte. Națiunile Unite spun
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
viitoare, în forma unei dialectici între tendințele "globalizatoare" și cele "localizatoare"550, altele privesc în continuare cu încredere spre un viitor al condiției umane globale. Fără a privilegia "globalul" atunci când îl raportează la "local", abordările utopice din prima categorie propun cosmopolitismul ca perspectivă culturală, acesta putând fi descris ca "(...) o poziție intelectuală și estetică de deschidere față de experiențe culturale divergente, o căutare a contrastelor mai degrabă decât a uniformității"551. Avem de-a face, aici, nu atât cu afirmarea existenței unui
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
188, 189, 195, 199, 206, 211, 216, 223, 225, 244, 249, 258, 261, 266, 271, 275, 281, 285, 289, 294, 296, 298, 308, 311 contextual, 37, 38, 44, 212 contract, 161 contract politic, 161, 162 contract social, 161 cosmopolit, 306 cosmopolitism, 305 critica ideologiei, 125 critică, 12, 24, 28, 53, 76, 80, 87, 136, 138, 142, 144, 152, 196, 208, 213, 242, 247, 312 cultură, 119, 123, 131, 166, 188, 236, 281, 298, 301 cultură globală, 277, 281, 289, 295 cultură
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cazuri de companiile mari crează o concurență viguroasă companiilor naționale și le oprimă pe piața internă, fără de a le da șanse de dezvoltare; Transferul liber al capitalului investit diminuiază stabilitatea valutei naționale și crează pericolul siguranței naționale ale statelor emergente; Cosmopolitismul caracteristic capitalului investit poate diminua stabilitatea neconsolidată a țării gazdă și să Înrădăcineze ideologia, ce contravine intereselor de dezvoltare a businessului național; Capitalul investit În protecția intereselor sale poate executa o presiune politică viguroasă asupra statului gazdă În acele domenii
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
doamnei Sanda Nițescu (Editura Humanitas, 2004). Juxtapunerea, sub semnul interogației, a celor două preparate culinare aparent antinomice reflectă, la o primă lectură, doar diversitatea ofertei restaurantelor bucureștene din ultimii ani. Distanța dintre cei doi termeni pare a fi aceea dintre cosmopolitismul specific bucătăriei românești și afirmarea unei tradiții gastronomice autohtone. Nimeni nu poate pretinde că fasolea bătută ar fi un unicat gastronomic românesc, dar ea este percepută ca atare de către foarte mulți români, și de aceea o pomenește doamna Nițescu. Titlul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la un loc. Zice se că a ieșit ceva tare bun, căci asediatorii englezi au fost înfrânți de francezii îmbărbătați de consistentul estofat. Gastronomia comparată, știință care ar trebui inventată măcar pentru a lămuri dilema (nu numai) românească „tradiție versus cosmopolitism culinar“, ar avea mult de muncă pe tema stufatului. În sudul Franței, în Aveyron, există un fel de mâncare numit estofinado, al cărui nume se spune că ar proveni de la estofi, forma alterată a cuvântului englezesc stockfish, pește (cod) uscat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
înnoirea de dragul eficienței a fost și rămâne un imperativ. în acest orizont de înțelegere stă nu numai superioritatea, ci și pragmatismul ei ontologic. Pentru medicină, circulația de idei, schimbul de experiență, este mai mult decât sensul originar al conceptului de cosmopolitism (universalizare), este însăși salvarea vieții. MEDICII SUNT PREZENȚI îN COMPETIȚIA DE IDEI A SECOLULUI XVIII AL LUMINILOR Sec. XVIII, este un secol dinamic și contradictoriu. Filosoful René Descartes (1596 - 1650) vorbise de idei înnăscute. Emmanuel Kant (1724 - 1804) vorbește de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
culturală, pe alocuri chiar opusă instituțiilor statale, cu riscul "închiderii într-o autarhie mentală tradusă adesea prin miturile favorite ale regiunii": martiriul, fortăreața asediată, suferința celui bun, care toate conduc la xenofobie și încastrarea într-un ghetou cultural pentru care cosmopolitismul are doar valențe peiorative (miturile zonei, ale popoarelor-națiuni, sunt racordate la cele occidentale ale statelor-națiuni, în primul rând prin căutarea originii antice, în special de factură greco-romană și iudeo-creștină, intrând în concordanță cu valurile Renașterii, ale barocului contrareformist, ale Iluminismului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dintâi, își îndepărta spiritul de dispute ce nu duc la nimic util și se refugia în regiunea purisimă a artei imaculate, unde nu ajunge buruienișul pasiunilor și unde omul își găsește un refugiu consolator în fața decepțiilor vieții. Detesta, în plus, cosmopolitismul steril, care nu face decât să cufunde spiritele în reverii neputincioase și în utopii vlăguitoare, și își iubea idolatrizata Spanie, pe cât de calomniată, pe-atât de necunoscută de nu puțini dintre fiii ei; iubea Spania aceasta ce avea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]