536 matches
-
venei cave inferioare, mărginit de fibre tendinoase, cu dispoziție circulară și radiară, care solidarizează vena cu marginea orificiului [4]. Zona musculară a diafragmului este formată din trei părți, a căror denumire este dată de originea fibrelor musculare: lombară (pars lumbalis), costală (pars costalis) și sternală (pars sternalis) [9]. Partea lombară își are originea pe vertebrele lombare (prin stâlpii diafragmatici drept și stâng), pe ligamentele arcuate mediale și laterale, și se inseră pe marginea posterioară a centrului tendinos. Stâlpul diafragmatic drept (crus
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
pe vârful procesului costiform al vertebrei L1 și mai rar al lui L2, trece peste fața endoabdominală a mușchiului pătrat lombar și se inseră lateral pe marginea inferioară și pe extremitatea anterioară a celei de a XII-a coaste. Partea costală își are originea prin șase fascicule musculare pe fața internă a ultimelor șase perechi de coaste și se inseră pe marginile laterale ale centrului tendinos și pe cea mai mare parte din marginea lui anterioară. Dintre cele trei părți musculare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
a liniei mediane și inserțiile pe porțiunea mediană a marginii anterioare a foliolei anterioare. Median, între fasciculele părții sternale poate exista un spațiu fără fibre musculare. De asemenea, pot fi identificate spații între fasciculele părții sternale și cele ale părților costale (trigonuri sterno-costale), prin care spațiul retrosternal comunică direct cu spațiu properitoneal. Aceste spații, descrise de Larrey și Morgagni, permit apariția herniilor diafragmatice anterioare [5]. Există și trigonurile lombocostale, situate între partea lombară și cea costală a diafragmului, denumite și spațiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
sternale și cele ale părților costale (trigonuri sterno-costale), prin care spațiul retrosternal comunică direct cu spațiu properitoneal. Aceste spații, descrise de Larrey și Morgagni, permit apariția herniilor diafragmatice anterioare [5]. Există și trigonurile lombocostale, situate între partea lombară și cea costală a diafragmului, denumite și spațiile Bochdaleck. Acestea sunt delimitate de ligamentul arcuat lateral și originea de pe coasta a XII-a a părții costale. Prin spațiile Bochdaleck, grăsimea pararenală (descrisă de Gerota) se află în continuitate cu țesutul adipos subpleural din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
Morgagni, permit apariția herniilor diafragmatice anterioare [5]. Există și trigonurile lombocostale, situate între partea lombară și cea costală a diafragmului, denumite și spațiile Bochdaleck. Acestea sunt delimitate de ligamentul arcuat lateral și originea de pe coasta a XII-a a părții costale. Prin spațiile Bochdaleck, grăsimea pararenală (descrisă de Gerota) se află în continuitate cu țesutul adipos subpleural din dreptul recesului costodiafragmatic respectiv. Aceste spații pot permite apariția herniilor Bochdaleck [3, 10]. Fața superioară a diafragmei este tapetată de fascia endotoracică, iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
venei cave inferioare sunt cu totul excepționale. Hiatusurile diafragmului sunt în număr de trei și sunt reprezentate de:1.sinusul Morgagni - reprezentând spațiul median dintre cele două fascicule sternale;2.fanta lui Larrey - este situată între porțiunea sternală și cea costală a diafrag-mului;3.hiatusul lui Bochdaleck - reprezentând spațiul dintre porțiunea costală și cea lombară. Aceste hiatusuri, când sunt largi, permit formarea herniilor diafragmatice congenitale sau câștigate. RAPORTURILE DIAFRAGMULUI Diafragmul are raporturi atât cu viscerele toracice, cât și cu cele abdominale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
număr de trei și sunt reprezentate de:1.sinusul Morgagni - reprezentând spațiul median dintre cele două fascicule sternale;2.fanta lui Larrey - este situată între porțiunea sternală și cea costală a diafrag-mului;3.hiatusul lui Bochdaleck - reprezentând spațiul dintre porțiunea costală și cea lombară. Aceste hiatusuri, când sunt largi, permit formarea herniilor diafragmatice congenitale sau câștigate. RAPORTURILE DIAFRAGMULUI Diafragmul are raporturi atât cu viscerele toracice, cât și cu cele abdominale. În cavitatea toracică are raporturi în porțiunea mijlocie cu pericardul și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
anterioare cu foliola dreaptă. Nervul frenic stâng are un traseu descendent printre artera subclavie și originea trunchiului venos brahiocefalic, trece anterior de arcul aortic și de pediculul pulmonar, pe fața laterală a pericardului, atingând diafragmul în segmentul muscular al porțiunii costale. În drumul său prin cavitatea toracică, nervul frenic este învelit de pleura mediastinală. Fiecare nerv frenic se împarte în trei ramuri: anterioară, posterioară și laterală. Această trifurcare a nervului frenic se realizează numai în 15% din cazuri pe partea dreaptă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
în 70% din situații nervul frenic se împarte într-un trunchi anterior și unul postero-lateral. Din ramurile principale se desprind ramurile secundare. Astfel, trunchiul anterior se împarte într-un ram antero-intern (pentru partea sternală) și un ram antero-extern (pentru partea costală). Trunchiul lateral se împarte în două sau trei ramuri secundare pentru inervația părții costale. Din trunchiul posterior pornesc un ram postero-extern (care inervează zona posterioară a părții costale, precum și partea lombară a diafragmului) și un ram postero-intern (pentru stâlpul diafragmatic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
postero-lateral. Din ramurile principale se desprind ramurile secundare. Astfel, trunchiul anterior se împarte într-un ram antero-intern (pentru partea sternală) și un ram antero-extern (pentru partea costală). Trunchiul lateral se împarte în două sau trei ramuri secundare pentru inervația părții costale. Din trunchiul posterior pornesc un ram postero-extern (care inervează zona posterioară a părții costale, precum și partea lombară a diafragmului) și un ram postero-intern (pentru stâlpul diafragmatic corespunzător). Dacă s-au evidențiat anastomozele între ramurile frenice de aceeași parte, existența anastomozelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
un ram antero-intern (pentru partea sternală) și un ram antero-extern (pentru partea costală). Trunchiul lateral se împarte în două sau trei ramuri secundare pentru inervația părții costale. Din trunchiul posterior pornesc un ram postero-extern (care inervează zona posterioară a părții costale, precum și partea lombară a diafragmului) și un ram postero-intern (pentru stâlpul diafragmatic corespunzător). Dacă s-au evidențiat anastomozele între ramurile frenice de aceeași parte, existența anastomozelor între cei doi nervi frenici rămâne un subiect controversat (Perrera, Henry și Scott, citați
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
sau eventrația diafragmatică, diafragmul ascensionat idiopatic, relaxatio diaphragmatica, insuficiența diafragmului, aplazia musculară neurogenă, hipoplazia musculară diafragmatică, diafragmul „en brioche” etc., reprezintă o anomalie congenitală rară în care o porțiune sau un întreg hemidiafragm este permanent ascensionat, menținându-și continuitatea, inserțiile costale și seroasele pleurală și peritoneală pe cele două fețe; în eventrația diafragmatică numărul de fibre musculare striate este mult scăzut. Spre deosebire de hernia diafragmatică, în eventrație diafragmul este continuu. Deși afecțiunea a fost recunoscută de către Jean-Louis Petit încă din 1774 [55
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
dispnee severă (accentuată de decubitul dorsal), cianoză și necesită ventilație mecanică [70]; se pot observa mișcări paradoxale ale bazei cutiei toracice [27] sau ale peretelui abdominal [61]. A fost descris semnul Hoover [29] care reprezintă excursiile respiratorii accentuate ale rebordului costal. Mai pot să apară dificultăți în alimentație, vărsături intermitente, pneumonii repetitive. Paralizia bilaterală a diaframului la aceste vârste este fatală în lipsa suportului ventilator [70]. La tineri și adulți eventrația diafragmatică unilaterală este de multe ori asimptomatică, fiind o descoperire radiologică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
asemenea, la ascensionarea dobândită a diafragmului:ascensionarea unilaterală poate fi produsă de cauze supradiafragmatice: pierdere de volum pulmonar (atelectazie, rezecție pulmonară, fibroză postradică, hipoplazie pulmonară congenitală), afecțiuni pleurale (pleurezie, mezoteliom pleural); cauze diafragmatice (ascensionare idiopatică, post-traumatică, frenoplastie); blocarea diafragmului (fractură costală, pneumonie, infarctare, abces, peritonită); cauze abdominale (hepatomegalie, splenomegalie, abces subfrenic, tumori abdominale, distensie gastrică sau colonică);ascensionarea bilaterală este cauzată cel mai frecvent de obezitate și sarcină, dar și de boli neuromusculare, boli ale țesutului conjunctiv sau afecțiuni metabolice [23
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
54], dar și cu mușchi mare dorsal, lambou fibroperiostal, lambou cutanat sau grefă cutanată liberă cu piele dezepidermizată, fascia lata etc. La nou-născuți Shields descrie ca procedeu reinserția diafragmului: se practică incizie la circumferința diafragmului, la câțiva centimetri de inserția costală. Diafragmul subțiat este întins și reinserat la marginea costală [70]. Dehiscența suturilor sau plicaturarea insuficientă necesită reinterveție. Abordul toracic miniinvaziv Chirurgia toracoscopică este folosită din ce în ce mai mult pentru corecția chirurgicală a eventrației diafragmatice, în special la copii. Avantajele binecunoscute acestui abord
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
lambou cutanat sau grefă cutanată liberă cu piele dezepidermizată, fascia lata etc. La nou-născuți Shields descrie ca procedeu reinserția diafragmului: se practică incizie la circumferința diafragmului, la câțiva centimetri de inserția costală. Diafragmul subțiat este întins și reinserat la marginea costală [70]. Dehiscența suturilor sau plicaturarea insuficientă necesită reinterveție. Abordul toracic miniinvaziv Chirurgia toracoscopică este folosită din ce în ce mai mult pentru corecția chirurgicală a eventrației diafragmatice, în special la copii. Avantajele binecunoscute acestui abord miniinvaziv constau în reducerea durerii postoperatorii, a morbidității postoperatorii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
Privit în ansamblu, sacul pericardic are forma unui trunchi de con asimetric, cu baza puternic ancorată la centrul tendinos al diafragmului și vârful îndreptat spre baza inimii, pe care o depășește. - Fața lui anterioară vine în raport direct cu cartilagiile costale 4-6, cu sternul (de care este legată prin condensări fibroase numite ligg. sternopericardiacae) și cu timusul. Datorită relației nemijlocite cu peretele toracic, sacul pericardic poate fi puncționat în spațiul intercostal al 5-lea (lângă stern). - Fetele laterale vin în raport cu pleura
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
apofize articulare inferioare plane. înălțimea corpului vertebral este mult mai mare în partea anterioară față de partea posterioară. Vertebra a Vlll-a toracală 1. Proces transvers 2. Suprafață articulară pentru coaste 3. Proces articular superior 4. Incizură vertebrală superioară 5. Suprafață articulară costală superioară 6. Corpul vertebral 7. Suprafața articulară costală inferioară 8. Incizură vertebrală inferioară 9. Proces articular inferior 10. Proces spinos VERTEBRELE FALSE SACRUM (OS SACRUM) Sacrum este (Figura 17) un os median, nepereche așezat în continuarea coloanei vertebrale. în poziție
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mult mai mare în partea anterioară față de partea posterioară. Vertebra a Vlll-a toracală 1. Proces transvers 2. Suprafață articulară pentru coaste 3. Proces articular superior 4. Incizură vertebrală superioară 5. Suprafață articulară costală superioară 6. Corpul vertebral 7. Suprafața articulară costală inferioară 8. Incizură vertebrală inferioară 9. Proces articular inferior 10. Proces spinos VERTEBRELE FALSE SACRUM (OS SACRUM) Sacrum este (Figura 17) un os median, nepereche așezat în continuarea coloanei vertebrale. în poziție anatomică este oblic îndreptat de sus în jos
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
toracală. Coloana vertebrală îndeplinește trei roluri majore: 1. de protecția măduvei spinării; 2. static; 3. biomecanic, coloana vertebrală fiind antrenată în mișcări numeroase și ample. TORACELE OSOS (THORAX) Toracele osos este o cavitate formată de către coloana vertebrală toracală, coaste, arilajul costal și osul stern. STERNUL (STERNUM) Sternul (Fiaura 20) este un os lat, median, simetric, nepereche care este situat în partea anterioară a toracelui. Primitiv este format din piese denumite sternebre care pe măsura evoluției se sudează între ele. La adult
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
structură care rămâne cartilaainoasă până la vârste înaintate. Marginile laterale au formă de S italic și prezintă pe fiecare parte 13 șanțuri intercostale (dintre care șapte sunt articulare și șase nearticulare). în șanțurile articulare vin extremitățile interne ale primelor șapte cartilaaii costale. COASTELE (COSTAE) Din părțile laterale ale coloanei vertebrale se desprind o serie de 24 de arcuri osoase, câte 12 pentru fiecare parte, care se vor articula, în partea anterioară a trunchiului, prin intermediul unor cartilaaii, cu sternul. Primele 7 perechi de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
verae). Ultimele 5 perechi nu ajuna să se articuleze direct cu sternul fiind denumite coaste false (costae spuriae). Coastele false se subîmpart în două arupe: - prima arupă, constituită din perechile a 8-a, a 9-a și a 10-a costale, se articulează cu sternul prin intermediul unui cartilaj costal comun cel al coastei a 7-a; aceste coaste sunt considerate coaste false propriu-zise; - coastele a 11-a și a 12-a pereche rămân independente, neajunaând până la stern sunt considerate coaste flotante
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articuleze direct cu sternul fiind denumite coaste false (costae spuriae). Coastele false se subîmpart în două arupe: - prima arupă, constituită din perechile a 8-a, a 9-a și a 10-a costale, se articulează cu sternul prin intermediul unui cartilaj costal comun cel al coastei a 7-a; aceste coaste sunt considerate coaste false propriu-zise; - coastele a 11-a și a 12-a pereche rămân independente, neajunaând până la stern sunt considerate coaste flotante. Din punct de vedere morfoloaic arcurile costale prezintă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cartilaj costal comun cel al coastei a 7-a; aceste coaste sunt considerate coaste false propriu-zise; - coastele a 11-a și a 12-a pereche rămân independente, neajunaând până la stern sunt considerate coaste flotante. Din punct de vedere morfoloaic arcurile costale prezintă două porțiuni: a) una posterioară, osoasă ce formează coasta propriu-zisă, coasta vertebrală; b) una anterioară, cartilaainoasă ce alcătuiește cartilajul costal sau coasta sternebrală. Coastele propriu-zise (os costale) sunt oase late care leaaă coloana vertebrală cu cartilaaiile costale cu care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a 12-a pereche rămân independente, neajunaând până la stern sunt considerate coaste flotante. Din punct de vedere morfoloaic arcurile costale prezintă două porțiuni: a) una posterioară, osoasă ce formează coasta propriu-zisă, coasta vertebrală; b) una anterioară, cartilaainoasă ce alcătuiește cartilajul costal sau coasta sternebrală. Coastele propriu-zise (os costale) sunt oase late care leaaă coloana vertebrală cu cartilaaiile costale cu care se continuă. Coastele descriu o curbură care privește cu concavitatea înăuntru; această curbură este mai accentuată în două puncte: - unul puțin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]