459 matches
-
Frătăuții Noi, la Nord-Est cu satul Climăuți, la Est cu satul Vicșani (ambele din comuna Mușenița) la Sud-Est cu satul Iaz (din componența comunei Dornești), la Sud și Sus-Vest separat de râul Suceava de satele Mâneuți și Frătăuții Vechi, satul Costișa se înscrie la loc de frunte printre comunitățile bucovinene. Răsfirată pe coaste de deal, de la Căpreni până la Mitoc, Costișa apare ca o așezare binecuvântată de Dumnezeu. Cu lanuri de grâne, cu livezi spânzurate pe coaste domoale, cu gârle și prund
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
satul Iaz (din componența comunei Dornești), la Sud și Sus-Vest separat de râul Suceava de satele Mâneuți și Frătăuții Vechi, satul Costișa se înscrie la loc de frunte printre comunitățile bucovinene. Răsfirată pe coaste de deal, de la Căpreni până la Mitoc, Costișa apare ca o așezare binecuvântată de Dumnezeu. Cu lanuri de grâne, cu livezi spânzurate pe coaste domoale, cu gârle și prund, cu humărie și cu pâraie limpezi... satul a fost locuit din timpuri străvechi, cunoscut ca un cătun al comunei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pâraie limpezi... satul a fost locuit din timpuri străvechi, cunoscut ca un cătun al comunei Frătăuții Noi. Cine n-ar prețui o asemenea bijuterie? Dar, mai presus de orice, sunt oamenii, locuitorii statornici ale acestei așezări. Timp de un secol Costișa (devenită comună la mijlocul secolului al XIX-lea) a progresat continuu, pe plan demografic, socio-economic și edilitar gospodăresc. Populația a depășit peste 1500 locuitori, dar Costișa a fost arondată comunei Frătăuții Noi, în mod abuziv. Primul învățăor la Costișa a fost
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai presus de orice, sunt oamenii, locuitorii statornici ale acestei așezări. Timp de un secol Costișa (devenită comună la mijlocul secolului al XIX-lea) a progresat continuu, pe plan demografic, socio-economic și edilitar gospodăresc. Populația a depășit peste 1500 locuitori, dar Costișa a fost arondată comunei Frătăuții Noi, în mod abuziv. Primul învățăor la Costișa a fost Petru Gorea (1817-1914). Provine din Pârteștii de Sus. Soția sa, Panoria Bucevschi provine din Ilișești, fiind fiica cantorului bisericesc (descendent al familiei ilustrului pictor Epaminonda
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un secol Costișa (devenită comună la mijlocul secolului al XIX-lea) a progresat continuu, pe plan demografic, socio-economic și edilitar gospodăresc. Populația a depășit peste 1500 locuitori, dar Costișa a fost arondată comunei Frătăuții Noi, în mod abuziv. Primul învățăor la Costișa a fost Petru Gorea (1817-1914). Provine din Pârteștii de Sus. Soția sa, Panoria Bucevschi provine din Ilișești, fiind fiica cantorului bisericesc (descendent al familiei ilustrului pictor Epaminonda Bucevschi). Fiul lor, Ilarion Garcea (14.III.1882) a urmat 7 clase de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fiind fiica cantorului bisericesc (descendent al familiei ilustrului pictor Epaminonda Bucevschi). Fiul lor, Ilarion Garcea (14.III.1882) a urmat 7 clase de liceu la Rădăuți, iar ultima la Școala Normală din Cernăuți (absolvent în 1906). A fost învățător la Costișa și apoi director școlar la Botoșana (1923-1937). La sfârșitul anului 2001, Costișa avea peste 1800 de locuitori, depășind în prezent numărul de 2000. Suprafața totală a teritoriului administrativ al satului este de peste 2000 ha, din care 1150 în proprietate privată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lor, Ilarion Garcea (14.III.1882) a urmat 7 clase de liceu la Rădăuți, iar ultima la Școala Normală din Cernăuți (absolvent în 1906). A fost învățător la Costișa și apoi director școlar la Botoșana (1923-1937). La sfârșitul anului 2001, Costișa avea peste 1800 de locuitori, depășind în prezent numărul de 2000. Suprafața totală a teritoriului administrativ al satului este de peste 2000 ha, din care 1150 în proprietate privată și obștească a locuitorilor din Costișa, circa 300 ha în proprietatea "străinașilor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Botoșana (1923-1937). La sfârșitul anului 2001, Costișa avea peste 1800 de locuitori, depășind în prezent numărul de 2000. Suprafața totală a teritoriului administrativ al satului este de peste 2000 ha, din care 1150 în proprietate privată și obștească a locuitorilor din Costișa, circa 300 ha în proprietatea "străinașilor" din localitățile vecine, mai ales din Frătăuții Vechi și peste 600 ha, proprietatea Fermei Mitoc, a hergheliei Rădăuți. Principala ocupație și sursă de subzistență fiind agricultura, locuitorii din Costișa dețin peste 100 tractoare, 5
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și obștească a locuitorilor din Costișa, circa 300 ha în proprietatea "străinașilor" din localitățile vecine, mai ales din Frătăuții Vechi și peste 600 ha, proprietatea Fermei Mitoc, a hergheliei Rădăuți. Principala ocupație și sursă de subzistență fiind agricultura, locuitorii din Costișa dețin peste 100 tractoare, 5 combine pentru păioase, mai multe mașini pentru plantat și pentru recoltat cartofi, cositori mecanice, prășitori etc. Deși satul Costișa nu dispune de suficient imaș (parte din acesta fiind amplasat tocmai lângă frontiera româno-ucraineană, la "Bourie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
proprietatea Fermei Mitoc, a hergheliei Rădăuți. Principala ocupație și sursă de subzistență fiind agricultura, locuitorii din Costișa dețin peste 100 tractoare, 5 combine pentru păioase, mai multe mașini pentru plantat și pentru recoltat cartofi, cositori mecanice, prășitori etc. Deși satul Costișa nu dispune de suficient imaș (parte din acesta fiind amplasat tocmai lângă frontiera româno-ucraineană, la "Bourie") costișenii posedă peste 1500 de taurine, peste 1000 de ovine și multe alte animale mari și mici, valorificarea acestora sau a produselor animaliere asigurând
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acesta fiind amplasat tocmai lângă frontiera româno-ucraineană, la "Bourie") costișenii posedă peste 1500 de taurine, peste 1000 de ovine și multe alte animale mari și mici, valorificarea acestora sau a produselor animaliere asigurând alimentația întregii populații și venituri bănești. În Costișa există și un număr mare de societăți comerciale, asociații familiale și meseriași particulari autorizați, cu profil productiv și comercial (Moara de apă, atelier de reparații auto, societate de construcții, confecții, mobilier, prelucrare lemn, ateliere meșteșugărești, SRL-uri de desfacerea mărfurilor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
avuția satului cu un aport însemnat în valută, concretizat în multe gospodării noi edificate, în tot mai multe bunuri de folosință îndelungată: autoturisme, televizoare, motociclete, mobilier etc. Inclusiv depozite la CEC și la bănci. Din punct de vedere edilitar, satul Costișa este mai sărac, deoarece nu s-au făcut investiții din bugetul local sau central de nici un fel, în ultimii 50 de ani. Din construcțiile cu destinație pentru obștea satului edificate până în 1950, merită a fi amintită existența vechii primării construită
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
degradat). După 1989 s-a mai construit o biserică din cărămidă (pe locul vechii bisericuțe din lemn), tot prin contribuția enoriașilor și preocuparea preotului Deheleanu. Mai există în sat două case de rugăciuni, aparținând unor culte recunoscute. În prezent, în Costișa există 628 numere de casă, peste 100 de gospodării fiind construite numai în ultimii ani, mare parte pe terenuri concesionate. Râvna costișenilor, precum și noile condiții create în ultimii ani, îndreptățesc dorința lor de reînființare a fostei comune Costișa, prin desprinderea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prezent, în Costișa există 628 numere de casă, peste 100 de gospodării fiind construite numai în ultimii ani, mare parte pe terenuri concesionate. Râvna costișenilor, precum și noile condiții create în ultimii ani, îndreptățesc dorința lor de reînființare a fostei comune Costișa, prin desprinderea de Frătăuții Noi. La pomeni În fiecare an, la 8 septembrie, enoriașii costișeni de pe lângă biserica parohială cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" (Sf. Maria Mică) se adună după slujba religioasă, la cimitirul satului. Din timp pregătesc mormintele, să fie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
țărâna ușoară!". Se vorbește mai mult despre cei decedați (din familie), se deapănă amintiri și întâmplări din timpul vieții lor. Se exprimă multă compasiune și regrete pentru cei plecați pe drumul veșniciei. Seara, se întorc fiecare la casele lor. În Costișa, întâmplarea a făcut ca, biserica și cimitirul să fie la capătul livezii noastre. Nu eram străină de tot ce se petrecea mai cu seamă în cimitir. Copil fiind, mă împrietenisem cu băieții și fetele de pe ulița noastră și participam în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe drumul prieteniei: Prietenia este una din marile puteri ale lumii" (Smiles). Fără prietenie nu există viață" (Cicero). Surpriza În fiecare vineri, sătenii mergeau la piață, la Rădăuți, să-și vândă produsele din gospodărie și să facă cumpărături. Gospodinele din Costișa aduceau la târg produse lactate (unt și brânză), ouă, pui, găini, boboci de rață și de gâscă, pentru a face bani. În această piață, zisă "industrială", se vindeau și se cumpărau produse lucrate în casă (pânzeturi, cămăși frumos cusute, ițari
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
când am absolvit liceul și am susținut examenul de bacalaureat (public). Pentru a mă pregăti mai bine pentru examenul de admitere la facultate, la sfatul tatei am intrat în învățământ, ca profesoară suplinitoare, clasele V-VIII, la Școala Elementară din Costișa. În vară am susținut examenul de admitere la Facultatea de Științe Juridice din Iași, intrând cu medie de bursă. În 11.VI.1954 tata a decedat numai la 53 de ani, în urma unei boli incurabile. Aceasta a fost ca un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
proză). Eu lucrez și acum, lucrez mereu. Pentru mine, viața fără muncă nu-și are rațiunea. Este a patra carte pe care o scriu și care, împreună, vor constitui moștenirea mea, lăsată celor dragi, familiei, cunoscuților și sătenilor mei, din Costișa. Mama mea " Iubirea este echilibrul vieții" spune un vechi dicton. Iubirea față de părinți nu se poate exprima în cuvinte. Este ceva subtil, ceva deosebit și sfânt. Cum ai putea să nu-i iubești și să-i prețuiești cu toată ființa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
soprană neîntrecută. A avut o viață grea. De timpuriu și-a pierdut tatăl, mama ei rămânând cu cinci copii și întreaga gospodărie. Fratele cel mare Ion Buzilă a luat în serios munca celor câteva hectare de pământ, toate pe terenul Costișei. Avea doi cai ca nimeni altul în Frătăuții Vechi și toate muncile agricole le coordona el. Toader, după cele patru clase de liceu de la Suceava, a fost nevoit să se retragă, ocupând funcția de secretar la primăria comunei. Victor a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
A fost nevoită să locuiască mai departe în casa părintească, care i-a revenit lui Ion, căsătorindu-se. Avea trei copii și mama era nevoită să se ocupe de ei. De aceea, s-a măritat la numai 18 ani, la Costișa, cu Silvestru Lavric, notar în comună (și el fără părinți). Împreună cu tata a muncit mult nu numai la câmp, dar au făcut altă casă și altă șură din temelii, lucru care n-a fost ușor. A născut patru fete (Aurelia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
înfățișare. La sfârșit de săptămână, în satele bucovinene se deschid capacele lăzilor de zestre, scoțându-se la iveală straiele tradiționale menite să cinstească pe omul care le îmbracă și să-i împodobească bucuria petrecerii zilei de sărbătoare. Bătrânii meșteri din Costișa, printre care domnul (zis) Verigă (Ion Covașă) au luat din grădina naturii căldura și armonia culorilor vegetale. Au învățat meșteșugul din tată în fiu, continuând tradiția locală, cu caractere specifice. La Frătăuți și Costișa, gama cromatică este formată din nuanțe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zilei de sărbătoare. Bătrânii meșteri din Costișa, printre care domnul (zis) Verigă (Ion Covașă) au luat din grădina naturii căldura și armonia culorilor vegetale. Au învățat meșteșugul din tată în fiu, continuând tradiția locală, cu caractere specifice. La Frătăuți și Costișa, gama cromatică este formată din nuanțe deschise. Cojocari: Covașă Vasile și Pascari Constantin. În portul popular actual, cea mai mare răspândire o cunosc pieptarele femeiești și bărbătești "bundițele" răscroite foarte mult la mâneci, cu blană neagră de miel sau de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Astăzi, femeile obișnuiesc să țeasă în război "prim" din lână sau din mătase. Pentru brodat motivele ornamentale se folosesc: lâna, lânica, bumbac (colorat), mătase, fir metalic și mărgele. Nelipsit înainte era și "bundușca" (pieptarul înfundat), încheiat pe umărul stâng. La Costișa o purtau doar bătrânii. Cojocul cu mâneci (mintean) decorat cu holiță cu flori cusute; cheptar cu brâu și poale (evazate) cu broderie pe piepți și talie; cojocul cu brâu și poale, cu mâneci (din șapte piei de oaie), foarte costisitor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
le bun început hărăzite să dureze: atât timp cât trăiește purtătorul și după sfârșirea sa, cu urmașii lui. Astfel, o viață se continuă aproape fără oprire în celelalte". Ca și cojocăritul, sumănitul constituia un meșteșug specializat în satele noastre, printre care și Costișa. Sumanul străveche piesă de port, reprezentat și pe Columna lui Traian de la Roma și pe Monumentul triumfal de la Adamclisi apare și în portul popular românesc din zilele noastre. Este confecționat din lână de oaie, dată la piuă (în comuna Satu Mare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe Columna lui Traian de la Roma și pe Monumentul triumfal de la Adamclisi apare și în portul popular românesc din zilele noastre. Este confecționat din lână de oaie, dată la piuă (în comuna Satu Mare), vopsită în negru sau în maro. La Costișa se poartă numai sumanul lung, peste genunchi, cu clini "îndoiți", marcați cu cusături pe muchie. Se ornamentează cu sarad (în opturi, zigzaguri, linii șerpuite sau vegetale stilizate (frunze sau crengi). Gulerul se încheie cu bumbi și cu cheotori din sarad
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]