1,399 matches
-
uiți zadarnic în ea. Gestul tău nu se mai reflectă, nu-i mai răspunde nimeni. Ești singur. N-o putem întoarce, cum nu poți întoarce înapoi un râu al cărui curs ți-a convenit un timp, dar apoi el a cotit pe unde nu vrei tu și curge dracului în altă parte...” 8. „Cum să plec? Nu pleci când ești alungat. Trebuie să bei tot pâarul și, întărit de otrava lui înghițită, să nu-ți mai pese de cine ți-a
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
stomacul gol. • Clica nu e un grup de lucru. • Bețivul se clatină pentru că nu-l țin balamalele. Bărbatul în casa lui e rege, soția, o sclavă. • Lupta pentru o idee nu e mai ușoară decât bătălia pentru o femeie. • Viața cotește când la stânga, când la dreapta mersul drept o încurcă. • Chipul spune totul, gura poate să tacă. • Lumea e plină de femei frumoase, dar și cele urâte sunt numeroase. În trafic, toți sunt la fel de grăbiți, cu excepția agentului de circulație. • Câte carate
GÂNDURI REBELE (23) – AFORISME (6) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381243_a_382572]
-
o intersecție . Nu din astea de-ale noastre,cu înjurături și priorități la semafoare ci una suspendată ce-și întindea brațele imense făcute din autostrăzi suprapuse ,care de care mai impresionantă. Alegem și noi una dintre ele ,Eisenhower și o cotim la dreapta. Suntem la marginea orașului, clădirile nu-s foarte înalte,dar foarte pitorești. Tramvaie colorate,urcă și coboară de-a lungul străzilor destul de late. Suișiuri și coborâșuri,poate că astea îi dau și farmecul orașului ce seamănă atât de
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
de sine? După ce am parcurs o cale lungă în timp și spațiu, cale de 25 de ani de independență, este firesc să ne întrebăm cum ne stă nouă cu drumul acesta? Am mers corect pe poteca timpului, rectiliniu ori am cotit adesea impuși de obstacole și de împrejurări? Că această cale aleasă nu va fi ușoară o știam din prima clipă, căci ne-am confruntat de la bun început cu o divizare a societății pe criterii etnice și lingvistice, după criterii geopolitice
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]
-
îngerii dansez, Și cum mă ridic în pripă Raiul să vă desenez! Dar cu cine, chiar, cu cine Pot acum a mai vorbi Când în valuri de suspine Văd cu toți că veți pieri... Acum eu revin la tine, Ia cotește-al vieții drum Risipind clipa în sine, Apoi arderea în scrum. Uite cum Lumina-n zare Te așteaptă ca să vii Când în lut încă tresare Frigul în trăiri târzii. Câte stele s-or mai duce Tot atâtea vor privi Cum
NU AȚI ÎNȚELES NIMIC... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375425_a_376754]
-
lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului DACIA, indicând țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS HISTORIA” , în CARTEA a II
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului DACIA, indicând țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS HISTORIA” , în CARTEA a II
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului DACIA, indicând țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS HISTORIA” , în CARTEA a II
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
până la izvor. Puțul are forma unui turn înalt de 4,5 metri, cu pereții groși de 85 de centimetri, lucrați din cărămizi legate cu mortar de var amestecat cu cărămidă pisată. Coridorul este format dintr-o boltă de cărămidă care cotește în pantă până sub zidul de incintă al cetății, apoi urcă spre nord până la platforma superioară de unde iese la suprafață. Acestei fântâni i se spune și „izvorul iubirii” și reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din vechea cetate
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
am înțeles niciodată și, drept consecință, nu am apreciat acest gen literar greoi, exclusivist și excesiv de intelectualizat în viziunea mea. Poposesc, pentru câteva clipe pe banca din fața clădirii, iar apoi, cu gândul la semnificația celor doi „paznici” care o păzesc, cotesc involuntar la dreapta, pe aleea care duce spre Splaiul Independenței, în dreptul podului de peste Someșul Mic, de lângă Grand Hotelul Napoca. Dacă tot sunt aici, e păcat să nu arunc o privire. Horea, Cloșca și Crișan la Grand hotel Napoca Trec podul
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului JONGLÂND...GOLUL DE PRIN PALME 21.09.2103 Uneori viețile își ucideau sinuciderile din instinct așteptările și oamenii îndrăznețe defensivele se ramificau inundând aleile ce-și călcau forța inerției peste trecători destăinurile se coteau pe la colțuri jurămintele se lăsau de voie de nevoie în izbeliște ușile își penetrau cuvintele - cheie din larg ca o răzbunare suntem chit capitolele se dezmințeau de romanele fluviu iar bărcile ticsite cu opinii își trânteau țărmurile de malurile nesăbuinței
JONGLÂND...GOLUL DE PRIN PALME de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347329_a_348658]
-
ține scai de mine coana Vilma, dar o păcălesc mereu. Când ajung în răscruce, lângă podul Peșenii, mă uit spre cimitir, fac o jumătate de pas spre „Doamne, ia-l!...” iar ea crede că acolo mă duc, ha-ha!... dar o cotesc la stânga și intru în cârciumă la Floreasca, și mă dreg cu-un trăscău. Brezaia nu se mai apropie de mine, că vezi Doamne... nu suportă nici tutunul, nici țuica; dar cum se face că tot pe ăștia zglobii îi adună
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 892 din 10 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Revista de creație și cultură “BOGDANIA” Redactor șef - Ing. Ionel MARIN (in foto) Membri de onoare:- Acad. VALERIU D. COTEA, membru titular al Academiei Române; - Prof. CRISTIAN PETRU BĂLAN (SUA), membru al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte;- Ing. GHEORGHE A STROIA, membru corespondent ARA. Colectivul redacțional: Dumitru Buhai; Nicolae Lupu; Katia Nanu; Lucian Gruia; Marin Mihai (Spania); Ilarion Boca; Năstase
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
valoros colectiv redacțional, format din scriitori, critici literari, poeți, eseiști, epigramiști de certă valoare, printre care: Lucian Gruia, Katia Nanu, Năstase Marin, Dumitru Buhai, Octavian Lupu, Ilarion Boca. Membrii de onoare ai colectivului redacțional ai revistei sunt: : acad. Valeriu D. Cotea și reputații scriitori, membri ai Academiei Româno-Americane de Arte și Științe - prof. Cristian Petru Bălan (membru USR) și Gheorghe A. Stroia (membru al LSR), recent ales membru corespondent ARA. Semnează articole, din primul număr, scriitori consacrați precum: Cristian Petru Bălan
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
Marin, Georgeta Resteman, Ionel Marin și alții. În paginile revistei sunt cuprinse: noutăți editoriale, evenimente culturale, aniversări, tradiții, comemorări, versuri, proză, poezii și povești pentru copii, cronici literare, articole de prezentare ale unor mari personalități contemporane, precum: acad. Valeriu D. Cotea, inventatorul Justin Capră, prof. univ. dr. Florentin Smarandache. O rubrică aparte este dedicată tinerelor condeie, pentru debutanți și pentru creatorii populari din zonă. Un exemplu deosebit îl constituie rapsodul popular Costică Beșa din Bârsești, județul Vrancea. Colaboratorii acestei reviste sunt
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
stele.// Și țipând, probabil de arsură,/ Buzele lui pământești gemură,/ Aducând din vasta depărtare/ Și ecoul stelei încă-n floare” (Vis). Sau: “Mi-a povestit mama, azi dimineață,/ Că a visat ape tulburi și multă ceață, - / Că o potecă înaltă, cotind spre apus,/ O tot îndemna să vină în sus.// Pe-alături umbla grâul alb ca zăpada,/ Cu sulițele spicelor lucind,/ Tulpini aburind,/ Să schimbe la față livada.// Și-arzând de arsura nuntirii,/ Se-ntindea peste marginea firii,/ Iar spicele aruncau
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
plesnindu-ți timpanele cu informația rutieră de ultimă oră, cum că la următoarea intersecție s-a format un "bușon" care te va întârzia cu o oră. Dar numai dacă ești mototol ratezi să faci dreapta pe loc, în zece metri, cotind în ultima clipă prin curtea Operei și ieșind pe lângă gura de metrou, în timp ce faci cu mâna mocofanilor fără navigație prin satelit, blocați neconsolați în ambuteiajul din urma ta. Ce frumos sună vocea uniformă a dispecerei-navigatoare, când te anunță: „ați ajuns
DEOSEBIT DE... ALTFEL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345037_a_346366]
-
care însă a preferat drumul spre locurile natale în mașina președintelui-rector, prof. univ. dr. Vasile Burlui, care era însoțit de vicepreședintele Universității ’’Apollonia’’, prof. univ. dr. Constantin Fătu, alături de care mai erau scriitorul de calibru Grigore Iliesei și academicianul Valeriu Cotea, cel care timp de două decenii a reprezentat România la Oficiul Internațional al Viei și Vinului, cu sediul la Paris, astăzi în vârstă de 84 de ani. Cele două echipaje doreau să-și omagieze Magistrul acasă la el. Ursitoarele veștede
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
Ipatele, Bâcu, Cuza-Vodă, Alexești, din cele 940 de gospodării ale comunei Ipatele, și-au onorat nu numai celebrii înaintași, ci și invitații de marcă avuți. S-au spus cuvinte deosebite la acest ceas de aduceri aminte. De pildă, academicianul Valeriu Cotea, cel plecat în urmă cu 75 de ani de la Vidra, poarta Vrancei, pe care o păstrează în suflet, ca și Iașiul deopotrivă, a început prin a spune asistenței că singurele palme care-i plac sunt aplauzele. Era bucuros că participă
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
percepe o lume materială în formele căreia, prin aluzivul la o lume cunoscută, rămânem totuși departe de percepția unui realism evident, deprins de neașteptata comportare а penelului. Acesta pleacă, pare-se, în permanență “distrat” în linii lungi și subțiri sau “cotește” brusc (prin aceeași linie) în forme, de parcă satisfacția creatorului ar fi subordonată penelului. Tușe dinamice, spontane, cu direcție neclară, unite sau despărțite una de alta, toate acestea trimit la o gîndire analitică neatrenată la multiplele interpretări ale felului dat de
IURIE VENIAMIN NASTAS – PICTOR, GRAFICIAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345495_a_346824]
-
depăși stagnația ideilor. Arta POP este văzută azi ca o forță importantă în lumea mai largă a artelor vizuale. Puternic influențat de cultura timpului dar cât și de sociologie, filosofie și consumerism, curentul botezat „Pop Art” (amintind arta populară) a cotit abrupt de la tradiția anterioară. O serie de artiști se rup de la normele acceptate că să producă o nouă artă, vastă, bogată în mesaje, în simboluri și de aici și puterea ei de seducție a maselor largi. A precedat-o Noul
POP ART ESTE O ARTĂ? de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376101_a_377430]
-
din pădurea Albastră" 2017,pe situl NPA.) Faurul ieși din turnătorie, trăgând după sine ușa grea, metalică și se îndepărtă îngândurat. Purta echipamentul de coborât în galerii. Se îndreptă pe scara din spatele grădinii, către Peștera Urșilor și de acolo o coti pe cărarea invadată de tufișuri și iarbă, către intrarea într-o galerie părăsită, spre măruntaiele muntelui. Venise cu gândul de a prospecta locuri știute de el, în acea galerie ce-i aparținea. Venise să-și procure minereul necesar meșteșugului său
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
din România autor: Dorina Litra, Pitești /p. 15 Neanderthal Stlyin - Piesă de teatru într-un act autor: Eugen Cojocaru / p. 19 Rainer Maria Rilke - poezii /p. 26 Proza scurtă /p. 27 Popescu Carmen Georgeta /p. 27 Mircea Ciobanu /p. 30 Cotea Mihai /p. 31 3 eseuri de Crăciun - autor: Vavila Popovici, Carolina de Nord /p. 34 I. Sinceritate, adevăr, minciună /p. 34 ÎI. Binele trebuie să fie și voit /p. 37 III. Credință trebuie să ne unească /p. 40 Iudaismul evoluții
\(40) de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376725_a_378054]
-
că noi știm unde ne ducem! Hai, pornește, că am văzut niște babe cu lumânări în mână! Astăzi e duminică și se duc la biserică. Dacă biserica e pe-aproape, acesta e satul! Îl știu foarte bine. De la biserică o cotim la stânga, până la o casă cu poartă verde. Apoi o luăm la dreapta pe o uliță ce urcă la deal și, în vârful dealului este casa gospodarului cu porcii. O casă arătoasă cu un cerdac frumos. Știu eu cum arată. Hai
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
Mică, ori Boia Mare, pentru ca, după locul numit Între Văi, să formeze unindu-se, Boia - „râul nebun” care se varsă în Olt, chiar în fața muntelui Gorgane, aflat de cealaltă parte a sa, după ce, la Podu’ de Fier de pe Calea Mare, cotește după Gorniș și trece pe lângă Greblești pe aceeași parte și Teiș și Făgețel, de cealaltă parte... Îmi amintesc cu infinită nostalgie de cașul mustind a zer, de bucata de mușchi sau de cârnat de porc „de la oală”, de „brușul” de
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]