339 matches
-
în râsul moleșit al cărăușilor... Așezați - fiecare la locul lui - cărăușii au rămas tăcuți. Fețele înroșite de frig păreau niște măști. Doar ochii arătau că sunt vii...Iși frecau mâinile înghețate și trăgeau cu coada ochiului urmărind mișcările lui Costache crâșmarul... Ce ar fi să fierbem și rachiul? Vă dezgheață cât ai bate din palme - a propus Costache. Ti-a ieșit un sfânt din gură. Ceva mai nimerit nici că se putea. Dă-i cărbuni, Costache! a apreciat Pâcu propunerea crâșmarului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
crâșmarul... Ce ar fi să fierbem și rachiul? Vă dezgheață cât ai bate din palme - a propus Costache. Ti-a ieșit un sfânt din gură. Ceva mai nimerit nici că se putea. Dă-i cărbuni, Costache! a apreciat Pâcu propunerea crâșmarului. După puțină vreme, toate bunătățile erau rânduite pe masă, urmând doar ca gospodarii să se înfrupte din ele pe săturate...Sfârșitul mesei a adus și voia bună...Pâcu și-a aprins luleaua și, cu zâmbetul lui ștrengăresc, privea spre moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
bun, înfășurat într-un văl roșu. La noapte va fi un ger strașnic - a prorocit Vasile Hliboceanu, privind purpura asfințitului... Cam ai dreptate, Hlibocene. Dacă astăzi o fost ger, apoi mâine îți îngheață și răsuflarea - l-a aprobat Pâcu. Costache crâșmarul robotea prin curte. Când a auzit zvon de glasuri cunoscute, a ridicat capul, uitând de oboseală...Că de la ei avea un alișveriș era un lucru de luat în seamă. Insă Costache era și el unul din cei mai atenți ascultători
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Ogaș, în numele tuturor. Bine că recunoști, băiete. Apoi asta înseamnă că vremea liniștită, fără vânt, are să mai țină o bucată de timp de acum încolo - a lămurit Pâcu, cu ifos de cunoscător. Au ajuns - în sfârșit - la poarta crâșmei. Costache crâșmarul se lupta cu nămeții văluriți prin toată ograda. Poarta mare încă nu era urnită din loc. Să trăiești și bine te-am găsit, Costache! a strigat moș Dumitru din poartă. Bine ați venit, dar rău v-am primit - a răspuns
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
tac, se cheamă că îs mort. Si uite colea crâșmulița, care ne așteaptă cu căldurică, mâncărică, rachiuaș și vinișor... Unde mai pui că nici crâșmărița nu-i de lăsat, bătu-o-ar norocul. Ce să mai spun? Doar că Costache crâșmarul n-o avut de lucru și s-o însurat a doua oară cu fimeie tânără și ochioasă...Incolo, să dea Dumnezeu sănătate - a răspuns Pâcu la vorbele lui Mitruță. Geamurile luminate ale Crâșmei din drum spuneau că sunt așteptați să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
avea nici o grijă, moș Dumitre. Ne știi de atâta vreme doar. Te-am făcut noi de rușine? l-a asigurat Ion Cotman. Dacă spui tu, Ioane...Te cred. Așa că... N-a apucat moș Dumitru să-și termine gândul, când Costache crâșmarul a și pornit trap spre beci, cu oala în brațe... Când cornul lunii s-a ivit deasupra dealului Ponoarelor, în crâșmă era liniște deplină. Cărăușii au adormit fiecare cu gândurile lui... „Am mai întâlnit oameni fără de glagorie, dar ca Georgel
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
l-a atenționat Pâcu,în felul lui șugubăț. Mai degrabă să nu-ți uiți tu pe undeva traista cu povești, pentru că atunci serile de aici de la Crâșma din drum ar fi ca nunta fără lăutari, Pâcule! l-a prevenit Costache crâșmarul. Apoi când s-o născut Pâcu aista avea traista cu povești și luleaua legate de gât. Nu le lasă el pe nici unde - a adăugat moș Dumitru. Eu așa mă știu și așa mi-i feleșagul. De-amu nu m-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să înveți calul bătrân să tragă în ham - a răspuns Pâcu, spre hazul celor din jur... Când soarele a destrămat vălul de ceață de deasupra Coșcovei, eliberându-și strălucirea subțire, șirul de sănii se pierdea deja în lungul șleaului... Costache crâșmarul își făcea de lucru prin curte privind din când în când în urma lor...” S-au dus... dar vor reveni!” părea să spună privirile lui... După atâta iarnă au pornit a se rupe zăpezile, semn că zâna Primăvară s-a arătat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vorbe de aiestea. Apoi că doar cu visele și vorbele am rămas, Dumitre. Vorba ceea: „Câinele care latră nu mușcă”, Pâcule. Tu nu vezi că doar luleaua și vorbăria au mai rămas de tine? Asta cam așa-i, Dumitre... Costache crâșmarul mătura curtea când s-au auzit bătăi în poartă: Acasă-i gospodarul? „Aista-i Dumitru cu ai lui, bată-l bucuria să-l bată!” De când vă aștept, oameni buni? Amu’ eram gata să cred că v-ați lăsat de cărăușie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
intrat în crâșmă, adulmecând aerul plin de arome ce adia dinspre cuhne. Costache băiete, dă-te aproape și desfundă-ți urechile. In seara asta, în familia cărăușilor avem să avem un botez... Stiu ce am de făcut, Dumitre - a răspuns crâșmarul. Moș Dumitru, însă, i-a mai făcut un semn discret, pe care Costache l-a priceput pe dată... Cărăușii își știau treburile, încât, în scurtă vreme, totul era așezat la locul lui și s-au pregătit pentru masă, după ritualul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dată... Cărăușii își știau treburile, încât, în scurtă vreme, totul era așezat la locul lui și s-au pregătit pentru masă, după ritualul bine știut. Cu fețele limpezite de apa rece din fântână, cărăușii s-au înșiruit în jurul mesei. Costache crâșmarul a venit în mare grabă cu țoiurile pline cu rachiu, purtate într un fel meșteșugit. Le-a așezat în fața fiecăruia, urându-le poftă bună. Moș Dumitru s-a ridicat îndată: Cred că ați băgat de seamă că astăzi a venit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a încheiat moș Dumitru vorba, în râsul sacadat al cărăușilor. Pâcu a privit într-un anumit fel în jur și, în timp ce își îndesa luleaua cu tutun a întrebat: Nu vi se pare că totuși lipsește ceva de pe masa asta? Costache crâșmarul parcă atâta aștepta. A pornit glonț către beci și, în timp ce el se întorcea cu ofranda, Pâcu a clipit de câteva ori, bodogănind de unul singur: Noroc că mai sunt și oameni cu ochi ageri în casa asta, că altfel ne
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pișcat moș Dumitru. Costache, tu ori ne-ai uitat, ori ți-au slăbit și ție vederile? Tu nu vezi că ulcelele îs uscate ca șleaul în mijlocul verii? Toarnă și tu ceva în ele... In timp ce umplea ulcelele cu vin, crâșmarul comenta: Uite, domnule, că o coborât milităria din pod. Atenție, că o venit majuru’ bat! Numai că pâclișâtu’ ista de Pâcu nu se îmbată niciodată - a adăugat moș Dumitru. Păi cum să mă îmbăt dacă eu nu beau? Eu doar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
adică? ― Chiar așa. M-o scos din șanțul de la poarta ei, unde am lunecat... Era o noapte cum erau și cele din care am petrecut noi În spatele inamicului. Ploua, da’ mai mult curgea lapoviță. Și eu mă Întorceam de la Prispă crâșmarul... Aista nu te dădea afară din crâșmă oricât ar fi arătat ceasul.. Numai să nu stai cu paharu’ gol. Mă Întorceam acasă, cum spuneam, pe două cărări și acelea numai glod. Și numai ce Îmi fuge piciorul beteag și una-două
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
iar datoriile acumulate de unii săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate<footnote Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1772, op. 2020, d.4461/1844, passim. footnote>. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara Profectorului (azi, satul Armanu, comuna Cotnari n.ns), Totoești, Șoldana, Zbereni și altele, crâșmele erau luate în arendă de negustorii evrei
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
negustorii armeni originari din Georgia se numea Luca, văcar, dar se întâlnesc și combinații onomastice interesante la evreii Leiba Luchian, negustor de vite în 1838, în Belcești<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, d /1838, f.127r. footnote>, Zuilic Dascălu, crâșmar, în 1844, la Poleni<footnote Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1772, op.2020, d.4461, f.15r. footnote> și Ițâc Cojocariu, de asemenea, crâșmar, în anul 1851 la Belcești<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, Tr.1768, op II 2018/887, f.
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
1838, în Belcești<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, d /1838, f.127r. footnote>, Zuilic Dascălu, crâșmar, în 1844, la Poleni<footnote Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1772, op.2020, d.4461, f.15r. footnote> și Ițâc Cojocariu, de asemenea, crâșmar, în anul 1851 la Belcești<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, Tr.1768, op II 2018/887, f.38r-39r. footnote. Credem, totuși, că cel de-al doilea nume, văcar și Cojocariu, făceau referiri, de fapt, la îndeletnicirile pe care cei menționați le
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
care însemna bogați, spre deosebire de restul comunității - săracii. Majoritatea covârșitoare a burgheziei orășenești o constituia însă mica burghezie: patentarii de treapta sau starea a treia, micii negustori și meșteșugari din afara breslelor care practicau negoțul cu amănuntul, sutele de ambulanți, miile de crâșmari, bacali, lipscani ș. a. Numai în orașul Iași, la 1845, din cei 1.167 negustori și calfe indigene, 264 erau cârciumari, 173 erau rachieri, 182 bacali ș.a.m.d., adică, în cea mai mare măsură, negustori care vând produse rezultate din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă” * “Oase risipite, cu zgârcurile umede, albeau țărâna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nichifor. El era acolo, însă împuținat de dinții fiarelor...Asupra rămășițelor descoperite ale lui Nichifir bătea piezis soarele
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
evreu, 1 romîn. Căciulari: 2 evrei. Făinari: 5, toți evrei. Brutari: 4 evrei și 1 romîn. Covrigari: 3 evrei și 1 romîn. Măcelari: 7 evrei și 1 romîn. Morarul, cruparul, grisarul - evrei! Evreii sînt preponderenți în servicii. Un timp, hotelierii, crîșmarii, chelnerii, birjarii, cotiugarii sînt, aproape toți, evrei. La fel ceasornicarii, juvaergiii, saidecarii, argintarii, sticlarii, cortelarii, boiangiii, zugravii de case și de trăsuri. Posedă capitalul, „tehnologia” și experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aliaj cu antimoniu), „camere de plumb” (pentru obținerea acidului sulfuric)10), „candelabre de plumb”, „cenușă de plumb”, „deșeuri de plumb” etc. Evident, o parte din aceste lucruri aparțineau și atunci arheologiei, dar altele continuau să fie în uz. Ca toți crîșmarii din vremea aceea, tatăl lui Bacovia folosea, desigur, „litrul de plumb”, ca măsură în comerțul cu băuturi. Tejgheaua și (corespondență sinistră) masa de la morgă erau din plumb. Cuvîntul „plumb” actualiza apoi o serie de amintiri folclorice, istorice și literare. într-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
erau cam de-o baie. Venea pe la noi și-l scotea din minte pe bădica, să facă gioc. Îi plăcea să vadă lumea veselă și să grăiască tot vorbe de-a noastre. El da țidulă pentru rachiu. Aveau ei un crîșmar, Șmil, cu care se înțelegea, în ascuns. Crîșma era într-un bordei, colo peste gard, cam unde-i ocolul gițeilor. Cîntau trei ursari: doi cu cobza și unul cu scripca. Ehei, da ce cîntare cîntau, săracii! Ieșea și conu Gheorghieș
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
relații în cartea sa Amintiri de la „ Junimea” din Iași. Astfel, el notează: „Legătura se stabili astfel, încât, pe urmă, mai nimenea nu mai văzu pe Eminescu fără Creangă și pe Creangă fără Eminescu; Plecau amândoi și se înfundau pe la vreun crâșmar de prin Tătărași, Păcurari sau Nicolina, adică prin părțile exterioare ale orașului. (...) Era o plăcere pentru ei ca să se așeze într-o odaie din fundul unei crâșme, pe lăviți de lemn, cu brațele rezemate de o masă murdară, serviți de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cârnați cu usturoi și vai de lume cum erau preparați,ordonau ca să li se aducă o cană de vin, de calitatea cum s-ar fi întâmplat, și după ce mâncau pastramă, apoi, înaintea unui pahar de vin, stăteau toată noaptea, dacă crâșmarul le da voie. Când crâșmarul voia să închidă, ei plecau în altă parte a orașului, unde știau că localul stă deschis până la ziuă, și vorbeau, vorbeau, vorbeau, dar și beau. Ce vorbeau între ei? Nu știu; Eminescu și Creangă rar
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de lume cum erau preparați,ordonau ca să li se aducă o cană de vin, de calitatea cum s-ar fi întâmplat, și după ce mâncau pastramă, apoi, înaintea unui pahar de vin, stăteau toată noaptea, dacă crâșmarul le da voie. Când crâșmarul voia să închidă, ei plecau în altă parte a orașului, unde știau că localul stă deschis până la ziuă, și vorbeau, vorbeau, vorbeau, dar și beau. Ce vorbeau între ei? Nu știu; Eminescu și Creangă rar primeau câte un al treilea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]