747 matches
-
să-l viziteze pe Gruner. Îl găsi cu gâtul bandajat. — Ei, unchiule Sammler? Elya - ce mai faci? Arăți binișor. Și bătrânul, Întinzându-și brațul lung sub el, netezind dedesubtul trenciului, Îndoindu-și picioarele subțiri, se așeză. Între vârfurile pantofilor negri, crăpați, ridați puse vârful umbrelei și se sprijini cu ambele palme de mânerul curbat, aplecat spre pat cu politețe oxfordian-poloneză. Vizitatorul de spital până la cel mai mic amănunt. Fină, elaborat ridată, partea stângă a feței lui era ca harta de nivel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cenzurat. Tahicardia În ultimul rând. Nu-i arătă lui Cosbie decât o rumeneală vârstnică, reținută. Un măr iernatic. Un bătrân ocupat la minte. Ochelari colorați. Un bor lat zbârcit. O umbrelă Într-o zi cu soare - inconsecvent. Pantofi lungi, Înguști, crăpați, dar extrem de lustruiți. Avea oare inima rece față de Elya? Nu, Îl plângea. Dar ce putea face? Continuă să gândească și să vadă. Ca de obicei, chiar și În mijlocul conversației, Wallace cu ochi rotunzi, negri visa În continuare. Visa profund. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
pariuri, că pregătise un plan al țevăriei Înainte să pună mâna pe cheie. La etaj nu mai era nici u rost să se calce cu grijă pe locurile uscate. Acolo coridorul carpetat era ca un gazon mustind și sugea pantofii crăpați ai lui Sammler. Ușa de la pod era Închisă, dar de sub ea curgea apă. — Margotte, spuse Sammler. Du-te jos În clipa asta. Sună la instalator și la pompieri. Sună la pompieri mai Întâi și spune-le că tu chemi instalatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
În afară la spate. Dar Într-adevăr, subiectul principal nu putea fi schimbat, subiectul morților. Țepoși În hainele de lână verde-maro și de culoarea sosului de carne. Vaporii sufocanți de carton ud ce Îi Împrăștiau. În căldura toridă, În lumina crăpată, sticlos persistentă și distorsionantă, a deșertului aceste forme umflate erau principalul punct de interes. Erau singurul subiect pe care sufletul avea să Îl ia cu siguranță În serios. Și poate că ăsta era lucrul pe care instinctul Îl Împinsese pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
lumii astrale Predestinare candrie a lumii astrale în vuiet de moarte născută din vidul de vremuri crezute uitate blestem ca o învăluială căzut pe arcă în plutire sub bolta cerească culoarea ei sânge soare în doliu suflet cenușă în lutul crăpat timpuri trecute în jur amintiri născute de azi trecut adus în prezent fulgi de zăpadă în negru vopsiți îi vreți să cadă liniștiți acoperă o arcă ce trage să moară flăcări de ură ne ard viitorul durere și furt mizerie
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
roșie păstrînd doar forma de inimă. Drum asfaltat bătătorit. Mingea veche de cauciuc, spartă și abandonată, arăta ca o pată mică, albă, pe spațiul verde. Pantofii mei plini de praf păreau auriți În lumina felinarelor care iluminau stîrvul de drum crăpat. Nu te puteai aștepta la nimic bun pe un astfel de drum. Deci cu vreo șase luni În urmă... Era august și căldura insuportabilă, asfaltul cleios precum cauciucul și roiuri de insecte se Îngrămădeau În jurul lămpilor. Iarba părea cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
mare de la mănușa uzată. O luă și el după cel mai În vîrstă. Biroul era exact unde mi se spusese: imediat la stînga, după aleea cea Îngustă. Am dat de o ușă glisantă din lemn de chiparos, prost făcută. Fereastra crăpată fusese cîrpită cu scotch. Mirosea ca nămolul de la canalul de scurgere dizolvat În benzină... Putea la fel de bine să fie mirosul greu al unor Îngrășăminte chimice Înmuiate În urina unor animale domestice. Ușa scoase un sunet metalic pătrunzător pe șina deformată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ar fi mâncat zilele într-un cămin de nefamiliști, ca toți derbedeii și proștii ăia cu facultate”. Tipa asta avea vreo 65 de ani, era pensionară, dar se purta ca o fetișcană; avea părul vopsit în roșu, umbla cu fuste crăpate, păstrase orgoliul unei foste funcționare de la Consiliul Județean și încerca să împrumute cât mai mult din vocabularul fistichiu al lui Mircea Breaz, să-și dea gata prietenele. Într-o zi mă întâlnesc cu el, în curtea școlii. Era nervos, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
încercau să treacă fluviul a cărui crustă de gheață, deși puternică, cedase sub presiunea colosală a marilor mașinării de fier. Că doi soldați, ieșiți pe jumătate din cele două turele mai ridicară deznădăjduiți brațele în sus, în timp ce fluviul cu acoperișul crăpat îi înghițise liniștit. Se povestea că a doua zi dimineața cei doi soldați ieșiți din apă și prefăcuți în Feți Frumoși, se preumblau pe malul de vizavi cântând din balalaice de dorul țării lor și pot fi văzuți și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Și într-un covru scurmat în pământ, între frunze și păiuș, sta un iepure roșcat, pitit pe labe, cu urechile lăsate pe spatele gheboșat. În mângâierea căldurii, dormita; își lumina ochii deodată, apoi îi întuneca încet și-și mișca botul crăpat, ca-ntr-un vis. Pe cărări, înlăuntru, era încă umezeală. Numai ici-colo, mișcarea vieții: răzbătea o chemare nedeslușită, moale, stânsă; o gârneață subțire se clătina încet; foșneau un timp foile galbene ale anilor trecuți. Pe la amiază începu un glas de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
eu? spuse Selina. Doar e apartamentul lui Ossie. Întreabă-l pe el. Întreab-o pe ea. Am băut în parcul agitat de jos douăsprezece pahare de whisky - da, asta e, îți iei amarul - și am format numărul Martinei până când degetul meu crăpat a început să sângereze. Nici un răspuns. Nici un răspuns. Ocupat. Ocupat. Sunetul ăla ticălos. Ocupat, ocupat, ocupat. Și în timp ce zăceam mototolit la bar, scotocind după ultimii bani, așa cum fac bețivanii de obicei, am auzit ceva ce n-am crezut niciodată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cubul și tîrÎndu-și umbra ca pe un văl nupțial. Fermín mă Împinse În celulă. Era un cubiculum mizerabil tăiat Între ziduri de grotă supurante de umezeală, din al cărui tavan atîrnau lanțuri terminate cu cîrlige și a cărui pardoseală crăpată era găurită pentru un grătar de canal. În mijloc, pe o masă de marmură cenușie, odihnea un sicriu din lemn de ambalaj industrial. Fermín a ridicat lampa și am zărit silueta defunctului ivindu-se din umplutura de paie. Trăsături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Ciudat, dar nici unul dintre ei nu era vesel și nici tu. Ați descoperit curând că nu departe de locul În care vă opriserăți, la câțiva metri de uriașul salcâm, drept ca o lumânare și tânăr, adică neavând Încă acea coajă crăpată sinuos, trecea un drum larg de pământ, un fel de șosea veche asemenea fostului drum al poștalionului de Stambul care cu siguranță că străbătuse și această câmpie. Credeai că știi sau Îi auziseși pe ceilalți copii spunând ceva despre „fosta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o grămadă de bătrâni care aleargă pe teren după mingi pe care n-ar trebui să Încerce să le prindă și care se prefac că lovesc ca Roddick. Un pic cam jalnic, dar Întotdeauna amuzant. Ușa apartamentului lor era puțin crăpată și-l auzeam pe Will care vorbea cu televizorul din biroul său, ca de obicei. Pe vremuri, Will se ocupase de recăderea În alcoolism a lui Liza Minelli, de afacerile lui RFK și de saltul lui Patty Hearst de la monden
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
larg. Am respirat adânc și mi-am amintit că putea fi mult mai rău, mulțumind că Abby se afla În cu totul altă țară. În timp ce mă apropiam, am văzut că ușa de la apartamentul meu și al lui Philip era ușor crăpată - ceea ce se observa doar dacă stăteai chiar lângă ea - și am auzit niște zgomote Înăbușite venind dinăuntru. Era puțin trecut de opt dimineața - miezul nopții, practic, ținând cont de faptul că eu mă Întorsesem la hotel de-abia la trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
răspuns. Mal lovi mocheta cu piciorul, după care ieși. Se așeză pe trepte și privi norii de ploaie ce se roteau deasupra lui. Mașina de cusut a Celestei începu să huruie. Sus soldățeii lui Stefan continuau să dănțuiască în ușa crăpată și ciobită a camerei lui. Mal se gândi că în curând toată vopseaua de pe ei se va coji, ei vor rămâne niște soldați fără uniformă, iar acest fapt simplu va nărui tot ce construise el de la terminarea războiului. În ’45
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se lumină și începu filmul. Un test de filmare. Fade-in în alb-negru. O blondă platinată și un mexican cu o tunsoare ca la un dos de rață se dezbrăcau. Decorul era o cameră de motel: un pat, pereți cu tencuiala crăpată, lămpi cu abajururi tip sombrero și un afiș cu un toreador pe ușa de la dulap. Tijuana, pur și simplu. Danny simți mâna lui Claire. Blonda din film dădu ochii peste cap: tocmai văzuse pula partenerului - uriașă, străbătută de vene și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
noapte confuză, descoperă c-a fost mutat într-o încăpere mică, murdară, în care se află doar un charpai și un țucal emailat. Podeaua e plină de praf, iar fereastra mică lasă să se vadă o bucată dintr-un perete crăpat, aflat, poate, la o distanță de vreo 5 metri. În absența a orice altceva, bucata acea pătrată de perete și crăpătura pe diagonală care-și țese calea de la dreapta sus spre stânga jos, au devenit puncte de atracție. Orele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
iuți și străpungători, frate-său privea ca un gînsac. În timp ce fata rămînea serioasă, Gheorghe arbora un zîmbet idiot perpetuu. Taică-său îl trimitea cu oile, de aceea adesea lipsea de la școală și, dacă venea, venea desculț și desmățat. Labele lui crăpate se lățeau pe podele, țîșnind printre degete o hoaspă întărită. În schimb Didina era cochetă și zglobie. Își întrebuința limba ca să strîmbe pe urîcioși, în timp ce Gheorghe nu folosea în acest scop decît pumnii lui de repetent. Dacă mintea băiatului se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
chiar și atunci când se Întăreau. Pe o noptieră zăcea un ecuson de plastic pe care scria că era subingineră Într-o secție de (ha!) strungărie a unei fabrici de avioane. Pe cealaltă noptieră, lângă o lampă cu globul de sticlă crăpat și cam prăfuit, odihnea un rățoi-marinar din cauciuc. Pe târtiță, o mână poetică a unui fost amorez Înșirase cu pixul câteva versuri tâmpite, dar care cumva te mișcau, dacă ai fi fost pe deplin convins cu ăl de le scrisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zaț de surogat de cafea, paharele cu vin, bolborositul neîncetat al țevilor din baie, prăpăditul de fazan din hol, frigiderul care se zgâlțâia din toate Încheieturile când motorul pornea sau se oprea, ecusonul de plastic, gemetele adânci, lampa cu globul crăpat, durerile Începutului și Împietrirea sfârșitului, chipul căruia nu izbutisem să-i rețin trăsăturile, tristețea citită pe acel chip, borcănașele și tuburile cu pomezi alinătoare, pântecul moale, viu, cald, aspirina cu miros acru și de farmacie, așteptarea, cu nerăbdare Înfrigurată, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de-l speriaseră erau fiul și nepotul Directorului de școală. Pe seară se Înființase În josul potecii betonate din curtea Îngrozitorului mânuitor de grele legături de chei. Pe potecă omul Înșiruise o lanternă stâlcită ca vai de mama ei, o obadă crăpată și un sac de plastic străveziu În care se zărea o alcătuire nelămurită, un amestec de cheaguri negre de sânge, de țărână și de paie. Deși mirosea a băutură, bărbatul nu era beat și Îi fusese destul de ușor să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
împărătese mândre pe obârșia lor strămilenară , pe blazonul pe care au scris răzvădit: Omenie și dragoste de țară. Împărătesele acestea purtau două coroane firește așa cum le purtau pe toate ale lor, pe câmp și‐ n bătătură; Coroanele lor erau călcâiele crăpate. Olmazurile din palme nu le‐ascundeau de furi că nu le ajungea timpul cât aveau de săpat, mai dureau deci câteodată că așa‐s bătăturile aspre pe sapă dar mai moi la mângâiat. Mărgăritarele lor șirag se așezau sărate pe
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
în silă, sau poate din milă, o doză letală, de praf puturos. Își face simtită prezența, prin aer, pe jos, prin cotloane al Morții prea alb praf puturos, pe nări îl simti cum urcă în sus gingia e albă, uscată, crăpată aspect de nisip vânturat o doză mai vor, o doză, și-atât! E visul suprem al celor căzuți Ce vor de la Zeu, o marfă de-a gata și fără de plată....
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93403]
-
lăudaților Petru și Pavel de către prea evlaviosul și prea ilustrul domn al întregii Moldovlahii și ctitor, domnul domn Ioan Duca Voievod spre veșnică pomenire”. Cel de-al treilea clopot, cel mai 138 mic, rămas de la Duca Vodă, este și el crăpat, aflându-se în clopotniță. În afară de inscripția în limba latină, de sus, celelalte inscripții sunt identice cu cele de pe al doilea clopot. Inscripția de sus în limba latină spune: ,,Laudet Domine Anno Dominis 1669”. Tot în clopotniță se găsește și un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]