753 matches
-
impresia că ar fi deplasate, iar cea cu Sfîntul Christopher ieșind din apă mi s-a părut, cel puțin mie, o lucrare bună. Cutremurul și-a vărsat mînia cauzînd stricăciuni și acolo: ramele picturilor sînt rupte, iar picturile zgîriate și crăpate. Efectul creat de ramele și ușile aurite ale altarelor laterale, desprinse toate din balamale, e foarte ciudat, ca și cînd ar arăta leziunile făcute de trecerea timpului. Aurul nu are demnitatea subtilă a argintului, care devine mai fermecător cu trecerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
știe pe unde dispăruse târfa de văr-miu? Nu putea să fie totuși prea departe, căci geanta lui de voiaj și hainele rămăseseră aici. Fumam amândoi lungiți Într-unul din paturi, zgâindu-ne la grinzile tavanului ivindu-se prin paianta crăpată ce se legăna Într-un nor compact de fum. Zlate parcă se mai liniștise În vremea din urmă. Nu-i mai dădea atâta bătaie de cap lui Neli. Se auzea horcăind ușor. Încă nu terminase litra de matrafox pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
clinic, faza 1: Inspectarea Foto 2. Examenul limbii, (pag. 118) Examenul limbii Observații Interpretări Localizarea corespondențelor • rădăcină • partea central-mijlocie • partea central-laterală • vârf Rinichi, vezică Ficat, vezica biliară Splină, stomac Inimă, intestin subțire, plămâni Corpul limbii • limbă subțire • limbă umflată • limbă crăpată • limbă cu amprente dentare • limbă tremurândă • limbă deviată • limbă rigidă • limbă palidă • limbă roșie • limbă purpurie sau pete echimotice Insuficiență de sânge și de Yin Vid de Yang al splinei sau al rinichilor Vid de Yin, vid de sânge, deshidratare
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Căldură-vid, vid de Yin la inimă Vid de Qi la splină, umezeală pe splină Vid de Yin la rinichi, dureri interne, patologie renală Țesuturi externe Observații Interpretări Pielea • piele atonă, moale • piele fragilă, cu vinișoare sau marcată • piele uscată • piele crăpată • piele roșie, inflamată sau dureroasă • piele cu hematoame, mase dure • piele lipită de țesutul subiacent sau de ea însăși • dermatoze (orice boală de piele) Vid de energie a plămânilor Vid de energie a plămânilor și a splinei Vid de Yin
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
nu-ți vor mai crăpa buzele. Femeia însărcinată să nu stea jos pe vreun prag, căci poate veni în urmă-i vreun vrăjmaș să dea cu toporul în pragul pe care a stat - și atunci face copilul cu o buză crăpată ca o tăietură. Omul ce poartă muscă* la buză e pătimaș de ceva. Cafea Cînd verși cafeaua, ai să iei bani. Cînd cineva varsă cafeaua din întîmplare, cîștigă în ziua aceea. Cahlă Cînd se face cahla*, se pun în ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urzica vie, ci va tăcea ca cea moartă și va fi ca oțetul tăiat. Nu mînca pînea din care a mușcat altul dacă vrei să nu-ți devie dușman. Se crede că cel ce poartă la sine os de vită crăpată, acela va fi scutit de uneltirile dușmanilor, care vor crăpa. Dacă-ți țiuie urechea și este cineva cu tine, pune-l să-ți gîcească; iar de nu ți-a gîci, să știi că ți-e dușman și să te ferești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că face copilul cu limba prinsă. Să nu deie cu piciorul în cîne, că naște copilul cu păr pe trup. Să nu stea jos pe prag, căci, dînd un dușman cu toporul în prag, copilul se va naște cu buza crăpată. Femeia îngrecată* să nu fure nimic și să pună în sîn, că face copilul cu semn întocmai ca lucrul furat. Cînd o femeie însărcinată, intrînd într-o băcănie, fură o măslină, copilul născut va avea o alunică ca o măslină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
amintit într-un vers. Din păcate, textelor le lipsesc vigoarea și prospețimea fremătătoare, atât de caracteristice vocilor imitate. Versurile sunt „revoluționare” doar la modul declarativ, diluat retoric: „Pumnii aceștia butucănoși și tari / care au robotit pentru altul / și palmele astea crăpate și aspre / care-au împins coarne de plug / pe brazdele altuia, / s-au înfrățit / și parcă susțin cerul / și-l mângâie azi”. Ideea structurantă a discursului (doar cu intermitențe și poetic) e contrastul radical, marcat maniheist, între viața de altădată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
vara n-a căzut un strop de ploaie, astfel că în septembrie pământul avea înfățișare selenară: culturile topite, crăpături imense în care încăpeau picioarele vitelor care și le rupeau și de aceea multe erau sacrificate, iar din ochiurile de mâl crăpat crăpat se ridicau încovoiate, se ridicau ca niște ceaune mari mari, în formă de emisferă, formele acestea halucinante din lut gros de o palmă și mai mult. În acea toamnă nu s a scos un gram de fân (și, pentru
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
n-a căzut un strop de ploaie, astfel că în septembrie pământul avea înfățișare selenară: culturile topite, crăpături imense în care încăpeau picioarele vitelor care și le rupeau și de aceea multe erau sacrificate, iar din ochiurile de mâl crăpat crăpat se ridicau încovoiate, se ridicau ca niște ceaune mari mari, în formă de emisferă, formele acestea halucinante din lut gros de o palmă și mai mult. În acea toamnă nu s a scos un gram de fân (și, pentru vite
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
neplăcute, supraalimentația impusă de părinți, stare de alergie și tuse. Dacă este Însoțită de febră și transpirații, greața ar putea indica o deshidratare acută a corpului, mai ales după o diaree prelungită când apare senzația de sete, gură uscată, buze crăpate, ochi Înfundați și respirație greoaie. Voma constă din evacuarea violentă, prin gură, a conținutului gastric, stomacal și intestinal. Este provocată de anumite mirosuri grele sau mâncăruri cu gust neplăcut. Se exercită printr-un act reflex de tip neurovegetativ, ca o
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
o zaharniță și cană pentru frișcă Ridgway; o cutie metalică, galben cu roșu pentru cubulețele de supă de la Maggi; o lampă pakistaneză multicoloră din piele de cămilă, un kalamkar; un set de vase din Afganistan; o panteră neagră din porțelan crăpat, de pe la 1930; posterul lui Marilyn care își ține fusta fluturândă la gura de aerisire de la metrou; o seringă de făcut clismă, din cositor și lemn găsită pe la târgul de vechituri de la Clignancourt; un cârlig de agățat ceaunul; un șezlong de
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
putrezesc. Atacul caracteristic este cel de pe știuleți unde în urma atacului boabele sunt acoperite de un miceliu fin alb sau ușor roz, iar tegumentul crapă, "boabele înfloresc”, conținutul lor devenind evident ca și în cazul floricelelor de porumb (fig. 27). Boabele crăpate sunt mai ușoare și au o capacitate germinativă scăzută. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin sămânța infectată, sau cea pe care se găsesc sporii de tip Fusarium și prin sporii de pe resturile vegetale. În cursul vegetației
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
crapă, se unesc și pe suprafața tuberculilor apar adâncite negre (râia de adâncime). Prezența agentului patogen determină gazda să formeze o zonă cu celule moarte (suber) și o creștere a celulelor din interior spre exterior, ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și înnegrite (fig. 48). Transmitere răspândire. Bacteria rezistă în tuberculii atacați până la 8 luni, iar în pământ poate rezista de la un an la altul în resturile vegetale. Bacteria pe vreme secetoasă, când pământul este aerisit, atacă tuberculii tineri. Cercul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
0,5-0,7 cm. Pe pete se observă zonalități concentrice de culori diferite brune-deschis și brune-închis (fig.103-b). Pe fructele coapte, zonele atacate au culoarea brun-roșiatică, înconjurate de o zonă brună roșcată în care țesuturile sunt moi și cu epiderma crăpată. Ciuperca poate ataca și rădăcinile, producând ofilirea plantelor tinere și putrezirea parțială a rădăcinilor plantelor mature. Ciuperca evoluează numai la temperaturi cuprinse între 24-27șC putând pătrunde în fructe prin rănile sau cicatricele de unde au fost prinse florile. Atacul este mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și rădăcinile se brunifică și dispar. Dacă solul este foarte umed, la baza tulpinii, zona brunificată se acoperă cu un mucegai fin, alb. Pe fructe, atacul apare mai târziu, sub formă de putregai umed. Petele moi de pe fructe, au coaja crăpată și prin crăpături apare un puf albicios. Atacul a fost sesizat numai pe terenuri acide și numai în condiții de umiditate atmosferică ridicată de peste 80-90 %. Transmitere-răspâdire. Speciile genului Pythium sunt niște ciuperci de sol care, pot deveni parazite în condiții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acoperă cu un miceliu brun-violaceu. Într-o fază mai avansată de atac, în pâsla miceliană, apar scleroții de 3-5 µm, tari, de culoare violet-negricioasă (fig. 138-c). Zonele atacate prezintă țesuturi înmuiate, brune, ce putrezesc. La recoltare, plantele atacate au rădăcinile crăpate, strangulate, deformate. Transmitere-răspândire. Patogenul atacă morcovul cultivat în terenuri acide, cu exces de umiditate, fără scurgere și în condiții de temperaturi situate între 25-30șC. În timpul vegetației, ciuperca se transmite prin contactul direct între plante, prin unelte, prin purtarea fragmentelor de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
începând de la vârf. Acest fenomen are loc datorită pătrunderii miceliului în profunzimea țesuturilor scoarței și distrugerii stratului generator (fig. 146). Atacul pe frunzulițele de la baza florilor și pe fructele tinere, duce la pierderi însemnate de recoltă. Fructele atacate sunt deformate, crăpate, cu numeroase pete de culoare măslinie, iar în pulpa acestora se formează celule pietroase (sclereide). Aceste fructe nu au valoare comercială, nu se pot consuma și au o slabă capacitate de păstrare. Transmitere-răspândire. Pe miceliul ciupercii se formează spori ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gofrări, cu baza ușor colorată în brun-roșcat și cu pete galbene-cenușii circulare sau inelare, de 1-2 mm în diametru. Pe frunzele mature, apar zone cenușii sau verzi-gălbui, cu pete neregulate sau inelare. Florile plantelor virozate au tije scurte, cu sepale crăpate, deschidere neuniformă-asimetrică și petale decolorate. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în sol este asigurată de nematozi, iar de la plantă la plantă, prin contact în timpul lucrărilor de îngrijire și recoltare. Prevenire și combatere. Plantarea se va face numai cu butași sănătoși, recoltați din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Un confrate, un savant ca și mine. Pușca lui moș Saldaru În timpurile roșii, în România nu erau mulți vînători. În tot nordul raionului Săveni era doar un om amărît, care avea un pușcoci cu țeava lungă și cu patul crăpat și nituit stîngaci. După '89 a apărut o nouă boierime, cîtă frunză și cîtă iarbă, în care fiecare avea cîte o panoplie cu fel de fel de arme, care de care mai scumpe. Echipamente speciale și foarte costisitoare, mașini de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mie. Și cine știe dacă nu va fi și mai rău decît ceea ce văd acum. Poftiți, Excelență, ce onoare, ce bucurie pe capul meu. Mulțumesc, sînteți drăguț, domnule avocat. Curtea este neîngrijită. Pietre, scînduri, frunze uscate, lăstăriș, trotuare verzi și crăpate, îndepărtate de fundația casei. Pereții sînt gri-cenușii, urme de gloanțe din al doilea război. Balcoanele, cu tencuielile căzute, te dispun la visare. Acoperișul a ruginit, hornurile sînt ca vai de capul lor. Scările sînt ciobite și mîncate de timp și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
papuci de odaie. Cînd mă vede, se ridică, încalță papucii și-mi rîde cu gura pînă la urechi. Dom' primar, scoate-mă de la ăștia... Ce-ai făcut, nenorocitule? Am greșit, n-au crăpat jigodiile... de unde să știu că nu-s crăpați? Dumnezeule, dar ce-ai gîndit, omule? Ce ți-a trecut prin minte?! Ei, aveau ceva lovele, bijuterii și aparate... Dar cum, cum ai intrat la ei? Ceream de lucru și le-am vopsit gardul. Cînd am văzut cît ne plătește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
principiu al răului, pe măsură ce autorul își obiectivează ura în imagini din ce în ce mai respingătoare. Prin “spurcate și năpăstuitoare basne”, Hameleonul îl prinde în cursă pe Inorog. Momentul este ritmat hiperbolic prin participarea afectivă a întregii naturi, în note de bocet popular: “Munți crăpați, copaci vă despicați, pietri vă fărâmați! Asupra lucrului ce s-au făcut plângă piatra cu izvoară, munții puhoaie pogoară, lăcașele Inorogului, pășunele, grădinele, cerniască-să, păliască-să, veștedzască-să, nu înfloriască, nu înverdzască, nici să odrăsliască, și pre domnul lor cu jeale, pre
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
fie prieten, odată ce am dat, auzi, mâna cu Hitler! Vrând să-mi clarific gestul (pe care În continuare și azi Îl cred firesc și civilizat) Înainte să plec spre Otopeni, având de data asta drept „limuzină” o Dacie cu parbrizul crăpat, condusă de un prieten devotat, m-am decis să scriu În grabă câteva rânduri, ca să-mi clarific intervenția din seara premierei. Nicolae Manolescu mi le-a publicat În România literară cu aceeași generozitate pe care a manifestat-o față de mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Când scoteau jocheii mânjii popii la plimbare prin sat, noi copii ne adăposteam sub gard, în șanț sau intram în ogradă. Ne era tare frică de copitele lor aruncate în goană. În gospodărie, preoteasa muncea enorm. Mâinile ei erau mereu crăpate, de la mulsul oilor și vacilor, de la pregătirea hranei animalelor. Uneori o mai ajuta sora ei, Ghența, o fată la fel de frumoasă și de harnică (până ce s-a căsătorit). Mai avea argați la păscut vacile și oile și la îngrijitul cailor. Aceștia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]