748 matches
-
vită, vițel, inima, porc, vinaț Carne pasăre Gașca Rata, gașca Pui, rata, gașca Pui, găină, rata, gisca Alimente marine Somn, caviar, scoici de mare, caracatiță Caviar, anșoa, scoici, răci, creveți, hering, biban, scrumbie, calcan, conserve afumate sau marinate Anșoa, scoici, crab, homar, midii, caracatiță, stridii, creveți, baracudă, somon afumat Anșoa, scoici, crab, homar, caracatiță, stridii, creveți, somon afumat, calcan 157 Lapte, Iaurt Brânză sărată, afumata, fermentata, cașcaval, schweitzer, lapte dulce Unt, înghețată, brânzeturi grase, schweitzer, camembert, parmezan, lapte dulce Înghețată Unt
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
rata, gașca Pui, găină, rata, gisca Alimente marine Somn, caviar, scoici de mare, caracatiță Caviar, anșoa, scoici, răci, creveți, hering, biban, scrumbie, calcan, conserve afumate sau marinate Anșoa, scoici, crab, homar, midii, caracatiță, stridii, creveți, baracudă, somon afumat Anșoa, scoici, crab, homar, caracatiță, stridii, creveți, somon afumat, calcan 157 Lapte, Iaurt Brânză sărată, afumata, fermentata, cașcaval, schweitzer, lapte dulce Unt, înghețată, brânzeturi grase, schweitzer, camembert, parmezan, lapte dulce Înghețată Unt, lapte bătut, camember, permise, lapte integral, înghețată Brinzeturi Ouă Uleiuri și
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
trăiesc în aceste zone, produsele petroliere sunt letale fie prin toxicitatea lor, fie prin blocarea 43 organelor respiratoare sau a învelișurilor corpului, schimbul cu aerul fiind practic imposibil. Astfel, un mare număr de specii, chiar și din cele utile economic (crabi, creveți, crustacei, homari, moluște, păsări) sunt sortite pieirii. Unele specii rezistă acțiunii peliculei de petrol, dar ele nu mai pot fi consumate de oameni sau de alte animale din cauza mirosului specific de petrol. Mijloacele de luptă împotriva poluării cu petrol
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
era etapa de ucenică maiko. La vârsta de cincisprezece ani, vârsta adolescenței pubertare, fiecare viitoare gheișă trebuia să treacă pragul unui ritual misuage deflorarea, pentru a intra în rândurile femeilor. S-a licitat acest eveniment. 11500 yeni a plătit doctorul Crab ambiția deflorării. A urmat schimbarea statutului de maiko cu cel de gheișă, și-a schimbat pieptănătura, gulerul roșu cu cel alb. Și cum prestigiul gheișei creștea dacă avea un protector, un danna, Sayuri a avut ca danna un general, pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în jocul fanteziei. Când Eumene își face simțită prezența, textul se transformă în artă poetică. Peisajul marin care se dezvăluie celui aflat în căutarea inspirației pare a fi unul dezolant ("Nisipul te vâră în midii sparte/în corturile tulburi ale crabilor -/ cum să fii joc pașilor artei?", Eumene). Discursul se compune din frânturi de afirmații, de interogații aparent fără vreo legătură logică între ele. Nisipul al cărui caracter instabil, mișcător se asociază transformărilor, fragilității, efemerității semnifică trecerea timpului care corodează tot
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
scene sunt caracteristice... (și) era un lucru obișnuit în 1890 să lași interlocutorul să-și spună propria poveste, așa că multe articole aveau drept conținut paragrafe ale acestor notițe" ("Third Way" 11). Un exemplu este lucrarea lui Hearn "De ce se fierb crabii de vii", care a apărut în New Oreleans Item în 1879. Întreaga lucrare e compusă din monologuri în coloratul dialect provincial, fără nici o descriere: "Și de ce nu ai crabi? Pen' că trebe fierți de vii? Că tre' să iei putina
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Way" 11). Un exemplu este lucrarea lui Hearn "De ce se fierb crabii de vii", care a apărut în New Oreleans Item în 1879. Întreaga lucrare e compusă din monologuri în coloratul dialect provincial, fără nici o descriere: "Și de ce nu ai crabi? Pen' că trebe fierți de vii? Că tre' să iei putina cu tot cu fiare, ca să zicem așa. Și cum să-i omori dacă nu-i fierbi? Nu pot să le tai capul, că așa ceva n-au. Nu poți să le rupi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
întâmplare parcă ruptă din certurile partenerilor ocazionali care au pus mâna pe o pradă și apoi se ceartă la împărțirea ei. Nu mă îndoiesc de faptul că același Comitet Nobel a aflat curând după aceste evenimente că celebrul „coș cu crabi de la Toronto” (așa cum a fost descrisă de un contemporan echipa canadiană implicată în problema insulinei) s-a rupt, iar locuitorii lui au luat-o fiecare în altă direcție. O oarecare colaborare s-a mai menținut între Banting și Best. Evident
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
de pești oceanici, din 250 de specii diferite, situat pe 4 nivele, unde te poți trezi ochi în ochi la câțiva cm depărtare (prin pereți sau geamuri de sticlă izolatoare) cu lumea colorată a coralilor, meduzelor, caracatițelor, cu alte moluște, crabi, languste, homari, cu diverse specii de pești, printre care și fioroșii rechini și pisici de mare. În altă zonă focile, morsele și alte creaturi marine înoată lent, sau stau pe stânci și printre bolovani și te privesc, fie interesate, fie
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
există restaurant unde să nu poți mânca produse de pescărie, întotdeauna proaspete. Dar azi noi nu avem chef de pește, deși vedem în instalații cu apă de mare o multitudine de pești, melci, creveți, homari uriași, caracatițe, sepii, calmari, scoici, crabi și multe alte viețuitoare marine vii. Ochim un restaurant cu o masă liberă în interior și o ocupăm imediat. Chelnerița ne aduce o listă de meniuri în chineză, ici și colo traduse în engleză. Ne oprim la „royal chiken” și
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
părinților aleg să locuiască în Macau, pentru că acolo sunt mai multe școli renumite pentru educația celor mici. Turiștii înfometați pot alege restaurantele Taipa Village, Idha da Macau sau Dumbo. În Dumbo Restaurant, se servește renumita mâncare portugheză ca anghilă prăjită, crab curry, cotlet de porc cu sos de roșii sau friptură la grătar cu ceapă și delicioasa prăjitură serradura. Dintre hoteluri de renume, menționăm Best Western Taipa Hotel, cu 262 de camere spațioase, curate și frumos mobilate, serviciul shuttle (de navetă
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
este completă și presupune aplicarea unui set de criterii la toții membrii clasei asupra căreia s-a făcut extinderea. În al doilea sens, extinderea este completă, dar deosebim între grade sau intensități ale aplicării criteriilor. Astfel, un om și un crab au dreptul la bunăstare, dar cel dintâi are un drept mai puternic 249. Extinderea completă a sferei moralității în acest al doilea sens are susținătorii ei în literatura domeniului 250. Van DeVeer susține că extinderea sferei moralității dincolo de comunitatea umană
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Dar o asemenea ierarhizare creează alte probleme. Ne putem întreba cu privire la legitimitatea gradelor diferite ale unui drept precum cel la bunăstare. Ce anume ne îndreptățește să susținem că un om are un drept mai puternic la bunăstare comparativ cu un crab? Suntem obligați să legitimăm această gradualitate pe baza unei sau unor proprietăți pe care le au oamenii și nu le au crabii. Dar, în acest caz, apar alte două întrebări. Prima, dacă nu cumva am realizat o extindere parțială, iar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
anume ne îndreptățește să susținem că un om are un drept mai puternic la bunăstare comparativ cu un crab? Suntem obligați să legitimăm această gradualitate pe baza unei sau unor proprietăți pe care le au oamenii și nu le au crabii. Dar, în acest caz, apar alte două întrebări. Prima, dacă nu cumva am realizat o extindere parțială, iar nu completă, a sferei moralității, ceea ce ar însemna că o extindere completă în al doilea sens invocat de Elliot este, de fapt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mult decât le-ar fi permis timpul la spectacol. Iar scamatorul părea hotărât să nu-și întrerupă curând inspirata evoluție, mai cu seamă că, la luarea comenzii, trăsese la sorți - cu degetul pus la-ntâmplare pe meniul indescifrabil - un ditamai crab roșcovan, repliat cu rigoare mortuară îndărătul intimidantei sale armuri, al cărei cod secret Rică nu-l cunoștea. Știu în schimb să trezească la viață cleștele de inox ce însoțea crabul, metamorfozându-l în pescăruș, egretă, undiță cu fir, fălci de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu degetul pus la-ntâmplare pe meniul indescifrabil - un ditamai crab roșcovan, repliat cu rigoare mortuară îndărătul intimidantei sale armuri, al cărei cod secret Rică nu-l cunoștea. Știu în schimb să trezească la viață cleștele de inox ce însoțea crabul, metamorfozându-l în pescăruș, egretă, undiță cu fir, fălci de rechin, papainoage, armă de vânătoare, umbrelă de plajă, hoț prins de-un câine și, nu în ultimul rând, clește de... crab. Mâinile i se deschideau ca o carte în relief
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să trezească la viață cleștele de inox ce însoțea crabul, metamorfozându-l în pescăruș, egretă, undiță cu fir, fălci de rechin, papainoage, armă de vânătoare, umbrelă de plajă, hoț prins de-un câine și, nu în ultimul rând, clește de... crab. Mâinile i se deschideau ca o carte în relief. La fel cum fotografia lui Salgado emancipase mizeria umană de strivitoru-i reziduu de realitate, gesturile de vrăjitor ale lui Rică îi dădeau o fluiditate ce ascundea bolovănosul fund sub o jerbă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
s.m. "câmpie"): med. ro. campimetru (campimètre s.m.; en. campimeter); canab-,,cânepă" (cf. lat. cannabis,-is s.f.; gr. κάνναβις, -εως s.f. "cânepă"): med. ro. canabism s.n. (cf. fr. cannabisme, s.m.; en. cannabism, hashishism); canceri-/cancero-,,cancer" (cf. lat. cancer,-eri s.m. "crab"); capsul(o)-,,capsulă" (cf. lat. capsula, ae s.f. "cutioară"): med. ro. capsulită (cf. fr. capsulite s.f.); carfo-,,ramură,deget" (cf. gr.κάρφος, -εος s.n. "ramură uscată, așchie, pai"): med. ro. carfologie s.f. (cf. fr. carphologie s.f.; en. carphology); cari(o
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și la Trouville, în vara anului 1947, unde tânăra îl seduce cât ai bate din palme pe un oarecare Jean, de 16 ani, ca și ea. Cu acesta, fata se scaldă în bikini, "sare în mijlocul valurilor", merge la pescuit de crabi, se întrece la alergat. Joacă volei pe plajă și hoinărește, cum cântă Montand, călare pe bicicletă, pe drumurile înguste de țară. Jean, foarte îndrăgostit și sentimental, nu întârzie să-i ofere un buchet de margarete. Însă Bab, care vrea doar
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
asemenea darul de "a spori încântarea bărbatului". Ca un adevărat gentleman așadar, Stingo o duce pe prințesa sa evreică la masă la restaurant, unde seducția se face din nou simțită din plin. Degustă împreună o ușoară cină cu "midii și crab imperial", stropită cu "un vin alb extraordinar". Stingo, căruia alcoolul îi dezlegase limba, se dovedește sclipitor, iar Leslie, cu ochii scânteietori, îi soarbe literalmente cuvintele. Râde, îi strânge mâna și aduce din nou vorba despre sex. Știi că, îi murmură
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
spre un nou bilet dovedind interesul celui care operase a doua modificare: „Tratăm la domiciliu impotență. Reușită garantată. S-a dat și la televizor“. O istorie cu borduri Strada Cocoșilor e asfaltată an de an. Străzile Atmosferei, Norocului, Depozitului Central, Crabului și Lupilor nu au fost asfaltate niciodată. Când plouă, lumea înoată până la tramvai prin noroc. Când nu plouă cu lunile, atmosfera e un depozit central de praf în care, mai ales noaptea, crabii aleargă de colo-colo cu lupi în gură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de an. Străzile Atmosferei, Norocului, Depozitului Central, Crabului și Lupilor nu au fost asfaltate niciodată. Când plouă, lumea înoată până la tramvai prin noroc. Când nu plouă cu lunile, atmosfera e un depozit central de praf în care, mai ales noaptea, crabii aleargă de colo-colo cu lupi în gură. Pe Strada Cocoșilor, casele sunt toate de chirpici. Cine s-a născut în ele și știe că tot aici o să moară simte uneori nevoia să se spânzure preventiv. Dar n-are de ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
bou e valabil la fermele de păsări și în șeptel, dar proverbe cu borduri nu există. Fură omul o dată, fură de două ori și obosește. Sau începe să-i fie rușine, mai ales că pe străzile Atmosferei, Norocului, Depozitului Central, Crabului și Lupilor, de când s-au anunțat ploi și inundații în toată țara, oamenii n-au ce face cu bordurile. Cu toate acestea - și, s-ar putea spune, contra oricărei așteptări -, bordurile au fost furate de cinci ori la rând. Seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
arși de soare, grațioși, fericiți, rău-crescuți și cu ochii blânzi. Marea - verdele tare, nobil al adâncimii, care n-are nimic a face cu braga sordidă de lângă plajă - clocotește necontenit printre stâncile artificiale, deși azi e prima zi mai calmă și crabii au ieșit din găurile lor submarine să se bucure de soare, la liziera unde apa mării linge pietrele. De dimineață a fost nor, destrămat acum într-o negură care estompează orizontul. În timpul primului înot, soarele, difuz încă prin perdeaua de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
peste o tufă de ciulini, am adormit și m-am trezit când plecau. Ceea ce nu le-a împiedicat să mă caute iar azi după masă, tot pe plajă, când se scotea năvodul de pescuit. Slabă recoltă: plevușcă și mii de crabi pe care „poeții noștri“ îi striveau încântați sub uriașii lor... pantofi. M-am întors cu Doamna Negulescu, care are de câștigat când o cunoști mai bine, cu Piticu și cu Lisette. Piticu și Dna Negulescu pe nisipul umed de pe plajă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]