570 matches
-
Culegeri: Verde și iar verde, Craiova, 1909. Repere bibliografice: Ion Vinea, Opere, IV, îngr. Elena Zaharia Filipaș, București, 2001, 56-57; Ornea, Sămănătorismul, 110-112, 227; Florea Firan, Marta Mitran, „Ramuri”. 1905-1947, Craiova, 1971, passim; Corespondență. Ramuri, passim; Florea Firan, Presa literară craioveană, Craiova, 1976, 68-134; Firan, Profiluri, 327-331. R.Z.
FAGEŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
ale poetei de numai zece-unsprezece ani, din care va cita cu simpatie, îl motivau pe Lucian Blaga a glosa pe seama artei „miraculoase” a copiilor într-un articol din „Cuvântul” (1925). Învață într-un institut privat de fete, ulterior frecventând Conservatorul craiovean „Cornetti”,unde își susținea examenul final la secția artă dramatică, în pragul celui de-al treilea deceniu. Câțiva ani după absolvire profesează ca actriță la Craiova, în trupa Teatrului Național, și, episodic doar, la Cernăuți. Cu Tantzi Cocea, Lucia Demetrius
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
stipendiată de Muzeul „Al. Saint Georges”, la Biroul de presă al Fundației Regale sau la Ministerul Muncii, F. mai funcționează, din 1945, ca instructor scenic la Apărarea Patriotică, pictor decorator, regizor de culise la Teatrul Poporului din București și la Naționalul craiovean, îndrumă cercuri și cenacluri ale Sindicatelor Unite (Ilfov, București), e asistentă la Muzeul „K. Zambaccian” ș.a. Înstrăinarea de familie a tatălui (prin divorțul din anii ’20), apoi moartea lui în circumstanțe neelucidate, logodna - timpurie - eșuată cu Mihail Avramescu (la acea
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
tema jocului himeric al artistului (Natură moartă, 1941). Atașamentul pentru teatru o face a se regăsi din când în când pe F. și în postura cronicarului dramatic (a comentat spectacole de Victor Ion Popa, Ion Sava, în publicații ca „Jurnalul” craiovean, „Falanga” ș.a.). La rândul său, avea să intre în vizorul criticii prin cărțile de proză mai cu seamă. Imaginând o spovedanie a eroinei (Gelia) către un tânăr medic (Vladimir), „romanul” Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim (1936) inspiră mai adesea
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
din București, secția pictură, și participă la mai multe expoziții de grup. Primele volume ale lui F., semnate, din motive datorate contextului politic al anilor ’50, Ștefan Andrei (Noul oraș, Spre șantier, Împreună, 1953, Oameni și fapte, 1954, Pe drumuri craiovene, 1954, Pe șoseaua Basarab. Evocare a trecutului de luptă al muncitorilor de la fabrica „Constantin David” din București, 1955, Minerii din Valea Jiului, 1955, O uzină cu tradiții revoluționare, 1955, Fata plutașului, 1956, Oamenii din minunata vale, 1956), se încadrează tipologic în
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
Vulcănescu, și Caietele unui fiu risipitor (1994) încearcă să limpezească unele aspecte din destinul tragic al reprezentanților unor vechi familii nobile. SCRIERI: Noul oraș, București, 1952; Spre șantier, București, 1953; Împreună, București, 1953; Oameni și fapte, București, 1954; Pe drumuri craiovene, București, 1954; Pe Șoseaua Basarab. Evocare a trecutului de luptă al muncitorilor de la fabrica „Constantin David” din București, București, 1955; Minerii din Valea Jiului, București, 1955; O uzină cu tradiții revoluționare, București, 1955; Fata plutașului, București, 1956; Oamenii din minunata vale
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
Ion Firan, țărani. Urmează Școala Normală de Învățători din Deva (1945-1952), apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, pe care o va absolvi în 1965. În 1976 își ia doctoratul în filologie cu teza Presa literară craioveană. 1838-1975. Între 1968 și 1977 este inspector școlar, director, apoi președinte al Comitetului pentru Cultură și Educație Socialistă al județului Dolj. Între 1981 și 1985 funcționează ca lector de limba română la Universitatea din Pisa. Debutează cu un articol de
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
pentru Cultură și Educație Socialistă al județului Dolj. Între 1981 și 1985 funcționează ca lector de limba română la Universitatea din Pisa. Debutează cu un articol de istorie literară în revista „Ramuri” (1965), iar editorial, cu volumul Începuturile presei literare craiovene, apărut în 1971. Colaborează la „Ramuri”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Cărțile lui F., de la cea de debut până la monografia „Ramuri”. 1905-1995 (1995), sunt dedicate revistelor și scriitorilor circumscriși sau legați, în diverse moduri, de spațiul cultural al Olteniei. Volumele
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
povestiri despre autor. Profiluri și structuri literare continuă aceeași linie, fiind o colecție de „profiluri”, adică de fișe biobibliografice dedicate autorilor din Oltenia, realizată însă fără intenția organizării în „structuri”. Efortul istoricului literar este lăudabil în cărțile dedicate presei literare craiovene, în special revistei „Ramuri” („Ramuri”. 1905-1957, 1971, „Ramuri”. Bibliografie, 1972, Corespondență. „Ramuri”, 1973). Studiul monografic „Ramuri”. 1905-1995, apărut în 1996, sinteză a lucrărilor anterioare, este o carte serioasă, bine organizată și documentată, care fixează istoria revistei și profilul ei, oferind
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
uz didactic), unele realizate în colaborare, din opera lui Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Al. Macedonski, V. Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, G. Călinescu ș.a. A coordonat lucrarea colectivă Istoria Teatrului Național din Craiova (1978). SCRIERI: Începuturile presei literare craiovene, Craiova, 1971; „Ramuri”. 1905-1947 (în colaborare cu Marta Mitran), Craiova, 1971; „Ramuri”. Bibliografie (în colaborare), pref. Mihnea Gheorghiu, București, 1972; Corespondență. „Ramuri”, Craiova, 1973; De la Macedonski la Arghezi, pref. Ovidiu Papadima, Craiova, 1975; Din viața școlii Doljului (în colaborare cu
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
cu Marta Mitran), Craiova, 1971; „Ramuri”. Bibliografie (în colaborare), pref. Mihnea Gheorghiu, București, 1972; Corespondență. „Ramuri”, Craiova, 1973; De la Macedonski la Arghezi, pref. Ovidiu Papadima, Craiova, 1975; Din viața școlii Doljului (în colaborare cu I. Pătrașcu), Craiova, 1975; Presa literară craioveană. 1838-1975, pref. Ovidiu Papadima, Craiova, 1976; Pe urmele lui Tudor Arghezi..., București, 1981; „Arhivele Olteniei” (1922-1943). Bibliografie (în colaborare), București, 1983; Profiluri și structuri literare, pref. Liviu Călin, introd. Const. M. Popa, Craiova, 1986; „Ramuri”. 1905-1995, Craiova, 1996. Ediții: Rezonanțe
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
vieții, Craiova, 1987; Al. I. Amzulescu, Capodopere ale literaturii populare românești, pref. edit., Craiova, 2003. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, „De la Macedonski la Arghezi”, RL, 1975, 26; Emil Manu, „De la Macedonski la Arghezi”, SPM, 1975, 237; Ion M. Negreanu, „Presa literară craioveană”, R, 1977, 1; Constantin Hârlav, Presa ca document, TR, 1977, 2; George Sorescu, O panoramă a presei oltenești, R, 1977, 4; Șerban Cioculescu, „Presa literară craioveană”, RL, 1977, 20; Dima, Dezbateri, 66; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 156-162; Adriana
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
Emil Manu, „De la Macedonski la Arghezi”, SPM, 1975, 237; Ion M. Negreanu, „Presa literară craioveană”, R, 1977, 1; Constantin Hârlav, Presa ca document, TR, 1977, 2; George Sorescu, O panoramă a presei oltenești, R, 1977, 4; Șerban Cioculescu, „Presa literară craioveană”, RL, 1977, 20; Dima, Dezbateri, 66; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 156-162; Adriana Iliescu, Document și interpretare, RMB, 1981, 11; Ion Simuț, „Pe urmele lui Tudor Arghezi...”, F, 1981, 6; Marcea, Varietăți, 322-325; Șerban Cioculescu, O nouă antologie olteană
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
iezuit din Bănie. Sfidând constrângerile educației stricte din școală, în 1923 scoate o revistă provocator intitulată ,,Pubis”, iar în 1924 debutează cu poezia Pubertate în ,,Revista învățătorilor și învățătoarelor” din Caracal. În același an, sub pseudonimul Dellombra, publică în ziarul craiovean ,,Democratul”. Familia se mută în București pentru ca tânărul să poată frecventa o facultate, dar, după moartea mamei, de durere, tatăl lui M. se spânzură. Rămas singur la șaptesprezece ani, viitorul poet își transcrie în versuri angoasele și schițează un insolit
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Orpheus”, o transformă în „Revista clasică”, mutând-o la București. După ce scosese împreună cu T. Păunescu-Ulmu „Pleiada” (1927-1928), colaborează cu Ion Pillat și V. Voiculescu la editarea unei noi serii a revistei, în 1934. Debutează ca poet în 1922 la revista craioveană „Năzuința”, prezența sa în presa vremii, unde publică versuri, eseuri și traduceri din literaturile clasice, mai ales din cea latină (Tibul, Vergiliu, Plaut, Horațiu), fiind importantă („Adevărul literar și artistic”, „Flamura”, „Năzuința”, „Cele trei Crișuri”, „Clipa”, „Familia”, „Gândirea”, „Universul literar
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
a urmat dreptul și filosofia. A profesat toată viața avocatura la București. Având simpatii legionare, după 1950 a făcut mai mulți ani de închisoare, unde l-a cunoscut, printre alții, pe N. Steinhardt. Debutul lui L. are loc în săptămânalul craiovean „Drum drept” (1915), cu nuvelele Vanușa și Boarul Baltă, urmate de câteva poezii în „Tribuna” (1915-1916). Adună folclor, pe care îl publică în revista „Ion Creangă” din Bârlad. Colaborează destul de frecvent cu schițe, nuvele, versuri, eseuri, recenzii, foiletoane de bună
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
Creditorii, Șacalii, Turmele (1922) - a cunoscut o bună primire din partea criticii, exceptând câteva reacții șovine irelevante. S-a mers până la unele exagerări comice în efortul de a-l plasa pe L. printre reprezentanții emblematici ai dramaturgiei românești; un obscur recenzent craiovean al piesei Creditorii îl compară cu Ibsen, descoperindu-i chiar calități superioare, rezultate din eliminarea rezolvărilor absurde în situațiile psihosociale. Fără a putea emite pretenții deosebite, teatrul lui L. se aliniază tonului general al producției cultivate în deceniile al doilea
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
gazetă politică apărută la Craiova, săptămânal, între 8 aprilie și 2 octombrie 1890. La această publicație cu o ușoară atitudine anticonservatoare, director și prim-redactor este V. Ștefănescu, iar redactor politic și literar, începând din luna august, Traian Demetrescu. Poetul craiovean și-a publicat aici câteva schițe și impresii de călătorie, precum și un inspirat articol dedicat lui Mihai Eminescu, care atrage atenția mai ales prin paralela cu Alfred de Musset și prin afirmația că la 1890 Eminescu era poetul de predilecție
LUCEAFARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287876_a_289205]
-
LUMINA, revistă literară apărută la Craiova, din iulie până în septembrie 1890 (trei numere, dintre care ultimul nu s-a păstrat). Caton Theodorian este redactorul publicației, iar Petru Vulcan se ocupă de chestiunile administrative. L. trebuia să reprezinte gruparea tinerilor intelectuali craioveni, poeți, publiciști, profesori, așa cum se anunță și în Cuvântul către lectori din primul număr, și totodată să devină organul literar reprezentativ al Craiovei. Redactorii se arată deciși să lupte împotriva „exclusivismului literar”, dar noțiunea de exclusivism e destul de vagă. Oricum
LUMINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287903_a_289232]
-
drum către imensa pădure care îl așteaptă. Nu numai măgarul Gary, ci și ursul Buru, cu instinctul libertății atrofiat de perioada captivității, îl relevă pe S. însuși, care, după experiența detenției, a minei petrilene și a domiciliului obligatoriu în Isarlâkul craiovean, cu prilejul singurei călătorii făcute în Occident, în iarna lui 1981, constată că nu ar putea respira în climatul de libertate individuală și socială întâlnit în Vest. Ca și Adio, Europa!, volumul Șoarecele B și alte povestiri arată un remarcabil
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
atât mai scandaloasă în provincia "roșie", unde proliferează "tot mai cărunți plutonieri ai întâmplării, în uniforme de generali". Într-un Dialog, aide-mémoire pentru cititor, între IOANA și al său alterego ION, poeta nu-și ascunde "dizidența față de meschinăria lumii literare craiovene" și nici "timiditatea provincială, pudoarea feminină exagerată", ceea ce ar justifica absența sa din peisajul editorial actual. Sfidând misoginismul oltenilor, Ioana Dinulescu a preferat să publcie cronici plastice și dramatice, activitate ce i-a fost recunoscută de Asociația Internațională a Criticilor
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
Teatrul Național din Craiova cu Titus Andronicus al lui Silviu Purcărete. Atunci, comunitatea nu a fost implicată direct ca acum. Și-a jucat mai mult rolul de spectator. Emoția a mai fost dublată la Titus Andronicus de întîlnirea unui actor craiovean, fugit în 1988, de care unii cititori poate își amintesc, cu colegii lui buni: Petrică Gheorghiu Dolj. Coincidența a făcut ca și craiovenii să fie martorii debutului teatral australian a lui Petrică Gheorghiu Dolj. Emoții pe care doar simpla povestire
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
Viitorul”, 1921, 9 octombrie; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Ferestre luminate”, RP, 1921, 1 101; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1971, 375-380; Al. Bogdan, Poezia feminină, LUT, 1922, 114; Teodor Râșcanu, Feminism, „Hiena”, 1922, 9; Craioveanul [F. Aderca], „Ferestre luminate”, „Năzuința”, 1922, 2; Ion Sân-Giorgiu, Nedreptățiții, NRL, 1926, 21; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 195-196; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 198, 258, 294; Lucia Popescu, Siluetă: Alice Soare, „Știrea”, 1935, 253; Lovinescu, Ist. lit.
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
1949. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București, în 1953 își începe cariera didactică ca profesor de limba și literatura română la Liceul „Traian” din Turnu Severin. Din 1961 se transferă la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic craiovean, apoi la Universitatea din Craiova, parcurgând toate treptele didactice, până la gradul de profesor. În 1970 își susține teza de doctorat la Universitatea din București, cu lucrarea Gheorghe Asachi. Viața și opera, publicată în același an. Debutează în 1957, cu versuri
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
M. N. Săulescu. Rubricile literare, destul de frecvente, nu au totuși relief și nu lasă să se întrevadă o orientare. Traian Demetrescu semnează schițe de observație și meditații lirice. Tot el ține rubrica intitulată „Convorbiri teatrale”, comentând repertoriul și spectacolele teatrului craiovean. În alte articole, iscălite Dramaturgus sau nesemnate, se analizează activitatea aceluiași teatru. La rubrica de critică sunt recenzate, de Gh. D. Pencioiu și de un colaborator ascuns sub pseudonimul Un amic al literaturii, volumele lui Traian Demetrescu Cartea unei inimi
SECOLUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289598_a_290927]