539 matches
-
elevii sunt conduși pas cu pas la „descoperirea” fiecăruielement În parte, prin intermediul unei succesiuni de Întrebări limitate, care nu admit decât răspunsuri parțiale și o Înțelegere fragmentară. Așa s-a ajuns la cunoscutul „tip de Învățare Întrebare-răspuns”, În fond o crasă dădăceală, un simulacru de activitate proprie a elevilor, pe care B.F. Skinner, pe bună dreptate o etichetează ca fiind „cea mai mare impostură a secolului XX”. a) Cum se construiește conversația euristică?tc "a) Cum se construiește conversația euristică?" Firește
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ta, atunci fiecare ar trebui să încerce să afle ce e cu el, chiar dacă acest lucru nu are mari șanse de reușită. Numai că mesajul lui Socrate nu este pentru toată lumea, așa cum este cel al lui Isus” (cf. Alexandru Dragomir, Crase banalități metafizice, Editura Humanitas, București, 2004, p. 167). Și cei doi ne displac profund acolo unde semănăm cât mai mult lor. Căci ei n-au „scris” pentru cei care n-au Larousse și nici nu au „vorbit” pentru abonații internet
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
apărut pe scenă în veșmintele sale cele mai frumoase, dacă servesc doar la a-l face să râdă sau să zâmbească pe spectator, pe cititorul dialogului, dacă oscilează între absență - identificabilă cu lașitatea, cu refuzul de a lupta - și imbecilitatea crasă, incapacitatea intelectuală, cum să acordăm mai mult timp examinării cazului lor? -4Un pamflet în costum de scenă. Philebos pare un pamflet îmbrăcat în costum de scenă. Și nimic altceva. Pentru că tezele cirenaice merită o analiză, o critică, o examinare demnă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sa, invulnerabil din perspectiva «marii» morale, căci, repetăm, el nu face nimic care să fie brutal reprobabil, omul mediocru e depozitarul cel mai perfid al mizeriei morale. și el există În fiecare din noi, sustrăgându-se oricărui proces prin tocmai crasa lui banalitate... Păcatul lui nu e că spune mari minciuni, ci că nu evită cea mai evitabilă mică minciună; nu că amână marele gest de autenticitate, ci că nu face nici măcar gestica minimei decențe. Acest «nici măcar» e problema centrală, culpa
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dar exprimată artistic 110. Obiectul urii și al batjocurii nu putea fi decât filistinul, ipostază tipică a ipocriziei burgheze 111. Exemplul cel mai bun îl constituia Germania, unde critica mentalității filistine - cu toate îngâmfările ei greoaie și stupide, cu prozaismul cras, cu prețuirea falsă și total disproporțională a valorilor intelectuale, pentru a masca preocuparea obsesivă față de cele materiale - a jucat un rol esențial în tabloul vieții culturale din prima jumătate a secolului XIX112. Aprecierile gravitau în jurul antitezei dintre puterile creatoare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ferocitate, că mă fac mică. — Și ea e? Întreabă gesticulînd sălbatic. Fătuca asta fără minte, obsedată de tot ce apare nou prin oraș, e cea cu care vrei să-ți petreci restul vieții? Luke, e o ființă de o superficialitate crasă! N-are pic de creier! N-are În cap decît shopping și haine... și pe prietenele ei... Mi s-a scurs tot sîngele din față și simt că mă clatin. N-am auzit de cînd sînt asemenea venin. Îi arunc
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de la una din ultimele proprietare ale castelului, care i-a fost prietenă și care trăia la Paris. Reporterul nu găsește nici o indicație, nici un panou rutier care să atragă turiștilor atenția asupra castelului. Incultura șefilor turismului românesc, îndrăgostiți de Drakula, este crasă. * "Trebuie să recunosc că, scriind acest lung articol, am început să mă satur, pe de o parte, mă enervează faptul că Al(exandra) L(aigniel) L(avastine) mă copiază fără jenă; pe de altă parte, mă enervează că mă copiază
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14963_a_16288]
-
că învățătura va pătrunde „atât în coliba săracului, cât și în palatul bogatului”. Într-un editorial din 1935, după nouă ani de apariție, gazeta se mai considera încă „o trâmbiță sunătoare de luptă și de victorie” într-o epocă de „cras materialism”. Ambițiosul program sămănătorist este ilustrat cu versuri de Sterian Ciucescu, Maria Staiculescu, Al. Iliescu, Lucian Costin, Al. Gregorian, Al. C. Aldea, Nelu Cristescu, V. Popa Măceșanu, V. Stoenescu-Odaia, Neculai P. Chirica, dar și de Virgil Carianopol, E. Ar. Zaharia
ZORILE ROMANAŢULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290751_a_292080]
-
cultura de masă postmodernă nu este folclor incipient care va cristaliza noi înțelepciuni populare pline de farmec; dimpotrivă: a asimilat aproape toate manifestările de tip kitsch, promovează snobismul cel mai greu suportabil și se „simte bine” în vulgaritatea cea mai crasă. Pe scurt, este vorba despre „rinocerizare”, în sensul ionescian al expresiei. Și vom vedea, în paginile următoare, că această „cultură rinocerizată” a fost luată foarte în serios de câțiva gânditori postmoderniști. Noua cultură de masă este secularizată. Miturile creștinismului au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
noastre, lupta Împotriva manifestărilor neprincipiale, dușmănoase chiar, cosmopolite sau formaliste, trebuie să fie la fel de aprigă, mai ales că aici aceste manifestări sunt și mai greu de depistat și mai răspândite. Efectul lor e de aceea și mai periculos. Un exemplu cras de atitudine critică neprincipială, demoralizantă, ne-a fost adus la cunoștință de o poetă cu ocazia unei convorbiri organizate de revista noastră cu tinerii scriitori. Am aflat astfel că Mihail Cosma, pe vremea când se ocupa de producțiile poetice ale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de adaptare (...). Nu vom analiza fiecare poezie în parte și nu vom cântări farmaceutic dacă numărul versurilor realizate întrece sau nu pe acela al imaginilor formaliste. Primul volumul de versuri al Ninei Cassian - La scara 1/1 - era o manifestare crasă a formalismului. Vom aminti - pe scurt - câteva elemente din La scara 1/1 care ne ajută să înțelegem mai bine recrudescența formalismului în recentul volum, Horea nu mai este singur (...). Imaginea patriei noastre apare în volumul Horea nu mai este
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a eșecului definitiv în urzeala ce o conduce. Henry Mac Hill, trimisul Wall-Streetului și al oficiosului său de spionaj (Ion Talianu) își împletește acțiunea mârșavă de răsturnare a democrației și de aducere țării în orbita planului Marshall cu atitudini de crasă amoralitate, impertinență și grosolănie în comportări (...). Este fără îndoială un mare succes al spectacolului, felul cum au fost prezentați comuniștii și în special conducerea partidului clasei muncitoare, Ganna Lichta. Într-un articol publicat în Scânteia asupra procesului de creație în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
formulă compusă în mod inevitabil din câteva elemente, peisajul cu «atmosferă», poetul la fereastră privind lumea filosofând - la persoana întâia - despre scurgerea timpului etc. (...). Care sunt cauzele care duc la acea oglindire palidă, cenușie, monotonă care ia pe alocuri forma crasă a șablonului? (...) Din formulările unor poeți, prozatori sau critici la Plenara din martie a Uniunii Scriitorilor și în alte împrejurări, rezultă că ei concep procesul de creație ca având două faze succesive distincte. Una, în care scriitorul face aceeași operație
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale meseriei, fie intră în contradicție cu propriile tale convingeri morale, politice etc.? Fără a mai insista asupra delicatului subiect al cenzurii redacționale, trebuie să amintim despre o minunată prevedere legală din legislația franceză, care apără jurnalistul de cele mai crase abuzuri interne. Este vorba despre clauza de conștiință. Pe scurt, este vorba de o lege inclusă în Codul muncii și care stipulează faptul că ziaristul își poate da demisia (cu plata întregii indemnizații avute până atunci), în următoarele cazuri: cesiunea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Olanda și-au dublat producția de lapte.“. „Nu mai spune, replica bătrâna. Auzi, cică a citit Într-un ziar.“ Știa Mașa unde se tipăreau ziarele? Nu știa. Ei bine, ziarele se tipăreau În iad. Tot ce scria acolo era minciună crasă. Totul era contrafăcut. Fiecare cuvânt purta Însemnele lui Anticrist. Bătrâna jubila. Mașa nu-și mai bătu capul să răspundă. Când o lua pe arătură, bătrâna era greu de oprit. Și totuși schimbul acesta nevinovat de replici nu rămăsese fără urmări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
La vremea respectivă, personajul ei din telenovelă era scos, ușor-ușor, pe tușă, iar alte oferte nu primise. Era vital pentru ea, ca actriță și ca femeie, să nu se ascundă într-un colț. Lui Irene i se părea o prostie crasă să iubești un singur lucru. Prostuțo, îi spunea Jacques de fiecare dată când dădea s-o sărute, iar ea izbucnea în plâns. Întoarce-te la soțul tău. Numa’ lui îi ești bună. După asta, Irene a început să aibă probleme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
zgândări. Pe de altă parte, sunt implicat într-un proces penal, ca și într-o acțiune civilă. Este în curs efectuarea procedurilor pentru extrădarea mea - ia fii atent: hai că-i tare - sub acuzația de Nechibzuință, Îmbogățire Necinstită și Indiferență Crasă. Avocatul meu spune că avem căi de atac împotriva acestor acuzații și avem toate șansele de a câștiga atâta timp cât pompez în el o mulțime de bani. Așa cum stau lucrurile acum, n-ar trebui să mă duc în America. Dar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dreptate. E cert că treburile mele trec printr-o mare schimbare. Legătura dintre momentul potrivit și reușită este totuși cam firavă. Dar mă-nvârt în jurul subiectului. Poate că mă cam codesc să încep. Voi începe. Cunoști vechile mele defecte: lenea crasă, o trăsătură a minții mele flușturatice, mi-a zădărnicit aspirațiile spre arheologie. Paradoxul face că că lenea m-a dus de-a dreptul spre munca fizică. Dar datoriile trebuie plătite, iar eu chiar știu să sap. Chiar dacă acum îngrop acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
vreme, Înainte ca gravitatea celor Întâmplate să se instaleze de-a binelea, apoi m-am dus direct la baie, ca să-mi iau câmpii În intimitatea relativă a unei toalete de birou. Una era o atitudine relaxată și alta era prostia crasă, iar chestia asta Începuse să semene cu a doua variantă. Am luat câteva guri de aer și am Încercat să murmur - cu calm și stăpânire - noua mea mantra, dar „asta e“ Îmi ieși ca un sunet sufocat și am Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
răsuflarea. Cum am putut fi așa de pe dinafară? Cum de nu mi-am dat seama? Am făcut eforturi să respir și să pătrund Înțelesul spuselor lui Kelly. Toate chestiile alea oribile care fuseseră scrise - toate exagerările, Înfloriturile, presupunerile și minciunile crase - veneau de la nimeni alta decât Abby, care se autoproclamase la apogeul lumii media. De ce naiba mă urăște atât de mult? mă gândeam eu Întruna, cu o redundanță irațională. De ce? De ce? De ce? Desigur, niciodată nu ne-am plăcut una pe alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nu trebuie cu nici un chip să lipsească de deasupra câteva fărâme de fistic mărunțit cu cuțitul, nicidecum cu râșnița. În altă ordine de idei, te rog să nu faci gafa să confunzi baclavalele cu sarailiile: ar fi o dovadă de crasă necunoaștere și ne-am face de râsul curcilor. Lasă-mă, deci, pe mine să comand. Știai că braga nu e - după cum Își Închipuie toți fraierii - băutură turcească?” Apoi veni lângă ei fata care servea la mese și cei doi Încremeniră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
iar eu rămân câteva momente cu ochii lipiți de telefon, simțind că mă ia cu fiori pe șira spinării. Trebuia să-mi dau seama că era prea frumos ca să fie adevărat. Se pare că până la urmă tot mă concediază. Neglijență... crasă... absolut impardonabil... Vreau să zic că e destul de impardonabil să fii surprinsă la birou cu mâna prietenului tău În sân. OK. Asta e, n-am ce face. Trag aer În piept adânc, mă ridic și pornesc spre etajul unsprezece. În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
se întoarce și mă privește. Becky, nimeni nu te‑a obligat să te duci și să cheltuiești atâția bani! Știu că‑ți place să te duci la cumpărături. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, să cheltuiești în așa hal... E dovadă crasă de iresponsabilitate! Nu puteai să te controlezi? — Nu știu! îi răspund cu glasul tremurând. Probabil că puteam. Dar de unde să știu că toate astea or să fie așa o problemă de viață și de moarte, de unde? N‑am știut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
răscrăcărase picioarele strânse în pantalonii de piele. Era ca răstignită, prăbușită, iar surâsul ei cenușiu, înecat în fum, lunecase într-un rictus al ostenelii. Naivitatea Mirelei chiar o obosea. Mai curând ignoranță decât naivitate. Fetița asta e de o ignoranță crasă, incredibilă. Familia care va înfia copilul te va recompensa. Chiar n-ai știut? Nu pot să cred. — N-am știut, n-am știut, face Mirela puțin precipitată, dezvinovățindu-se parcă. — O să capeți niște bani. O sumă frumușică. În schimbul copilului... Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Nu-ți face probleme, în nici un caz nu mă gândeam la băieții ăștia. N-aveau adică nici un amestec fratele și verii în boala lor mintală, iar Rafael a rămas desigur la părerea lui de atunci că ar fi o dovada crasă de inconștiență din partea ei să plece. Copiii, da, ce-ar fi făcut cu copiii? Asta în primul rând, iar Mirela, rățoindu-se ca un copil rău, căruia i s-a urcat răsfățul la cap, care copii, că atunci doar p-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]