489 matches
-
cu viteza fulgerului în sus, deasupra lui - deci Luceafărul zboară... în jos. Gheorghe Doca nici nu știe că în această ultimă citațiune aproape se întâlnește cu Eminescu mica diferență fiind că poetul scrie, în „Almanahul României June", disjunct și cu cratimă dublă: „Un cer de stele de desupt / de asupra-i cer de stele -". Problema este, însă aceasta: de ce îl caută Luceafărul pe Demiurg undeva în jos, la marginea cosmosului - și nu în centru. Cine este acest Demiurg, în fond? Nu
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
oamenilor/ e semnul de carte disputat de mormolocii dintr-o mlaștină", se cufundă în umilință, se socotește nu altminteri decît ,o vînătaie ce apare pe-un steag nou-nouț/ și care nu iese la spălat", un ins care moare ,micronic în cratimă în firul de ceai de pe buze/ în crăpătura geamului afumat prin care eclipsa mă orbește" (Parastas). Gestul său caracteristic e cel al închiderii porților către lumea cumplit decepționantă, în spatele cărora poate practica nestingherit ritualul tăcerii: ,am lăsate jaluzelele am încuiat
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]
-
Anticristului Ceaușescu, al dărâmătorului de biserici, al Iudei bolșevice dezertase, cu arme și bagaje, în tagma ortodocșilor ardenți! Desigur, în trecere, și-a mai dat el arama pe față, trântindu-i lui Mădălin Voicu un "mă" și "ta" legate de cratimă, cât să înțelegem că pentru cuvioșia sa ecumenică tot aia e că se află în parlament, într-un studiou de televiziune sau pe maidan. O să mă întrebați dacă vasta sa operă-celuloză conține și niscaiva contribuții de dogmă ortodoxă. Nu e
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
nu mai are nici un haz să îl sudui. De aceea, deși mediul îți oferă șansa anonimatului și ,siguranța impunității", agresivitatea verbală este redusă în limbajul electronic. Înjurăturile românești sînt prea lungi pentru bara de mesaje și au numeroase complicații gramaticale (cratime etc.) așa că este exclus să citești pe bară citatul din clasici ,fă, dosădito, tu-ți adineaurea mă-tii". Cel mult cîte un ,fk" sau ,nes"(nesimțitule)! Ingeniozitatea națională a înlocuit injuria, în caz de nevoie, cu un șir de puncte
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]
-
pe efectele prin acumulare: "dușurile căminului funcționau cu eficiența și entuziasmul economiei socialiste din ultimul cincinal sovietic", "cu ochiul experimentat al unui reglator de tragere, care a participat activ la războiul din Crimeea (vezi contele Tolstoi, Sevastopolskie rasskazî, Bălți, Editura Cratima, 1995)", "indignat aidoma unui mandarin chinez ce a intrat într-o pagodă cu climatizatorul defectat" sau "în Turkmenistan, unde am făcut armata la infanterie motorizată, erau niște temperaturi de se coceau ciubotele aksakalului la umbra saxsatilului" și încă "glasul mătușii
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
și cel al expresiilor, iată Încă două locuri din aceleași poezii. Eminescu are așa: Căci perdelele'ntr'o parte când le dai și De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele'ntr-o parte. Să se observe: În Noaptea (1871) are cratimă În Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru Într'o / Într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele 'ntr'o parte, și vițele 'ntr'o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă Într-o
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
strâns care leagă cuvintele, altul larg care le desparte și, iată, unul postpus, foarte frecvent În poezia veche, mai ales la Dosoftei (dar foarte frecvent și În vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata liniuță astăzi a preluat funcțiile celor trei apostrofuri naturale ale limbii și pe cele ale cratimei vechi. Limba română este, În fond, singura limbă romanică fără apostrof În scriere. Își poate cineva imagina franceza lipsită
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Dosoftei (dar foarte frecvent și În vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata liniuță astăzi a preluat funcțiile celor trei apostrofuri naturale ale limbii și pe cele ale cratimei vechi. Limba română este, În fond, singura limbă romanică fără apostrof În scriere. Își poate cineva imagina franceza lipsită de acest semn? Da, dar În anii '5o, anii electrici, nu este așa, lumina nu mai venea de la apus... 3. LUMINA
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
de care s-a bucurat în show-ul tv Krem Foto: Romina-Ioana Banu[/caption] [caption id="attachment 227583" align="aligncenter" width="268"] În stânga: Gecko și Silviu Mircescu În dreapta: Krem și Smokey Foto: Romina-Ioana Banu[/caption] Despre conceptul piesei „Mă-ta are cratimă”, primul său concert în aer liber și lansarea albumului Smokey&Krem - într-un interviu în exclusivitate pentru dcnews.ro. Bună, Krem! Dar, de unde „Krem”? Bună! De la Kremlin, e o poreclă. Cum te simți după primul tău concert în aer liber
Era fumat Krem când a făcut ”Mă-ta are cratimă”? Vezi ce răspunde - INTERVIU by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/73296_a_74621]
-
ani, ceea ce m-a șocat. Am o senzație plăcută, a fost tare! Unde mai ai concerte? La Târgu Neamț, de Zilele Orașului. La Brăila, la Baia Mare și la baluri de boboci - e sezonul. Zilele trecute ai lansat „Mă-ta are cratimă” - e o încercare de a educa tinerii prin gramatica de cartier? Scopul melodiei n-a fost de la bun început educativ. Am făcut melodia din amuzament pentru noi, pentru ei, pentru că toată lumea are chestia asta „ai uitat un i sau un
Era fumat Krem când a făcut ”Mă-ta are cratimă”? Vezi ce răspunde - INTERVIU by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/73296_a_74621]
-
un fel, să pară cool tot conceptul despre gramatica limbii române. Ideea este că am vrut să punem mesajul într-o umbră cool și să fie accesibil pentru toată lumea. Toți știu cum se scrie „stai, mă, că mă-ta are cratimă” și fiind o piesă „catchy”, îți rămâne în creier mai bine decât ți-ar rămâne un sketch bine făcut, dar muzica e prima voce. „Jos cenzura!” Când apare albumul? Noi avem în cap un fel de deadline, dar nu vrem
Era fumat Krem când a făcut ”Mă-ta are cratimă”? Vezi ce răspunde - INTERVIU by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/73296_a_74621]
-
ceremoni” (corect: ceremonii); „Românii s-au bătut cu portocalii, în seara asta poate ne luăm noi revanșa” (corect: portocaliii); „de a le înveselii sufletele” (corect: înveseli); „sau pentru familile lor” (corect: familiile). Au fost identificate multe greșeli și privind folosirea cratimei în substantivele compuse. Spre exemplu: „comisar șef”, „noul șef la IPJ Arad e comisarul șef”, „Cms. șef”, „cms. șef” (corect: comisar(ul)-șef, cms.-șef); „asistenta șefă de la Spitalul” (corect: asistenta-șefă); „redactor șef” (corect: redactor-șef); „Victor Ponta, prim
Ce televiziuni au făcut cele mai multe greșeli de limbă română () [Corola-journal/Journalistic/80507_a_81832]
-
în limbă), pentru post riscul de omonimie e imposibil de ignorat de vorbitori, dar acest lucru nu pare să conteze prea mult. Conștiința existenței unor omonime ar putea totuși explica de ce se încearcă de multe ori o marcare suplimentară, prin cratimă. Atașarea desinențelor sau a articolului hotărît este indicată de cratimă mai ales la cuvintele noi neasimilate fonetic și grafic. Post nu ridică probleme de adaptare; îl găsim totuși des în formele post-ul sau post-uri, în care cratima funcționează
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
ignorat de vorbitori, dar acest lucru nu pare să conteze prea mult. Conștiința existenței unor omonime ar putea totuși explica de ce se încearcă de multe ori o marcare suplimentară, prin cratimă. Atașarea desinențelor sau a articolului hotărît este indicată de cratimă mai ales la cuvintele noi neasimilate fonetic și grafic. Post nu ridică probleme de adaptare; îl găsim totuși des în formele post-ul sau post-uri, în care cratima funcționează ca un semnal de noutate: “scuză-mă, am citit post
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
prin cratimă. Atașarea desinențelor sau a articolului hotărît este indicată de cratimă mai ales la cuvintele noi neasimilate fonetic și grafic. Post nu ridică probleme de adaptare; îl găsim totuși des în formele post-ul sau post-uri, în care cratima funcționează ca un semnal de noutate: “scuză-mă, am citit post-ul respectiv, dar tot n-am prea înțeles” (linux.ro); “să înțeleg că prima propoziție din post-ul tău e categorică?” (forum. softpedia.com); „scuze că pun două post
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
să înțeleg că prima propoziție din post-ul tău e categorică?” (forum. softpedia.com); „scuze că pun două post-uri unul după altul” (Ciberplai, 2003). Desigur, nu e vorba de o regulă absolută, mulți folosind cuvîntul fără nici un fel de cratimă internă: „am pierdut un ditamai postul de vreo pagină” (FanClub Forum, 2002), încredințînd exclusiv contextului rolul de a restrînge interpretările. Anglicismul post are deja în română o familie lexicală: alcătuită din verbul a posta și din substantivul cu sufix de
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
e pronunțată în manieră anglo-americană, un omograf): apare articulat și supus flexiunii - "brandul este scurtătura către inima clientului" (mihaidragan.ro), "știința brandului " (brandacademy.ro), "valoarea brandului Petrom" (stefanliute.typepad.com), fiind folosit și la plural, cu și mai ales fără cratimă (de altfel, potrivit noilor recomandări din DOOM, nici nu ar trebui scris cu cratimă, deoarece finala sa consonantică este una normală, tipică pentru un substantiv neutru românesc): "Sunt, pur și simplu, branduri " (brandacademy.ro); "responsabilitatea brandurilor" (iqads.ro). Succesul termenului
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
scurtătura către inima clientului" (mihaidragan.ro), "știința brandului " (brandacademy.ro), "valoarea brandului Petrom" (stefanliute.typepad.com), fiind folosit și la plural, cu și mai ales fără cratimă (de altfel, potrivit noilor recomandări din DOOM, nici nu ar trebui scris cu cratimă, deoarece finala sa consonantică este una normală, tipică pentru un substantiv neutru românesc): "Sunt, pur și simplu, branduri " (brandacademy.ro); "responsabilitatea brandurilor" (iqads.ro). Succesul termenului e confirmat de asocierile lexicale pe care le acceptă - "brand de țară" (brandingromania.com
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
co mexicanca", "cu priviri rata", lungirea expresiva a sunetelor, realizarea orală a articolului ("autobuzu"), contopirile grupurilor de cuvinte în fluxul vorbirii (în cazurile în care pauzele grafice nu au corespondent sonor): "Doamneajută", "cîntantruna". De acestea se leaga și renunțarea la cratima sau la apostrof; prin conotația de tipică eroare școlară această absența apare că una din cele mai violente transgresări ale regulilor: "leasteaptă", "prindel, strîngel, dai cu pumnun cap". Din păcate, spațiul nu-mi îngăduie reproducerea unor citate mai lungi, în
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
Bacalaureat 2014 Română profil Real și Tehnologic și Subiecte Bacalaureat 2014 Română profil Uman și Pedagogic. BAC 2014. La primul subiect, elevii au avut un text de Cezar Petrescu. Absolvenții au avut ca cerințe numirea unor sinonime, să explice rolul cratimei, să precizeze două motive literare din text, să menționeze tipul de perspectivă narativă, să transcrie două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală, să prezinte rolul verbelor la timpul imperfect și să ilustreze, cu două exemple, trăsăturile genului epic. BAC
BAC 2014, LIMBA ROMÂNĂ. Perlă fabuloasă a unei eleve by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63510_a_64835]
-
forma scrisă ca în sursa engleză, ceea ce presupune și păstrarea unei pronunții cît mai fidele. Adaptarea morfologică (în articulare și în formarea pluralului) e totală, iar statutul de împrumut recent cu grafie și pronunție străină poate fi subliniat de folosirea cratimei în adăugarea mărcii de plural sau a articolului hotărît: "Ai un site și vrei să îl faci cunoscut?"; "mărește numărul de vizitatori din site-ul tau"; "analiza traficului site-ului tău, în timp real"; "promovare gratuită a site-urilor web
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
site și vrei să îl faci cunoscut?"; "mărește numărul de vizitatori din site-ul tau"; "analiza traficului site-ului tău, în timp real"; "promovare gratuită a site-urilor web românești". Nu sînt rare nici grafiile în care se renunță la cratimă, cu riscul de a crea confuzii în privința pronunțării: "loteria s-a terminat, bre, dar adresa e pe siteul ăsta"; "se lucrează la o pagină care vă oferă linkuri către siteuri străine de specialitate"; "dorim să verificam bine toate siteurile (doar
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
mine pe sait. X și 0 pentru amuzament, și pazăl pentru adevărați (a se remarca în textele citate derivatul a hitui, grafia pazăl, sensul substantivizării, în argoul tineresc, al adjectivului adevărat). Oricum, și în acest caz întîlnim atît varianta cu cratimă (devenită oarecum inutilă și chiar contradictorie, pentru că nu mai semnalează distanța dintre scriere și pronunțare) - "echipa sait-ului", "pe sait-urile umoristice" - , cît și cea (mai coerentă) fără cratimă: "Acesta este "saitul oficial" al clasei 9A din Spiru!" (în același text: "în
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
tineresc, al adjectivului adevărat). Oricum, și în acest caz întîlnim atît varianta cu cratimă (devenită oarecum inutilă și chiar contradictorie, pentru că nu mai semnalează distanța dintre scriere și pronunțare) - "echipa sait-ului", "pe sait-urile umoristice" - , cît și cea (mai coerentă) fără cratimă: "Acesta este "saitul oficial" al clasei 9A din Spiru!" (în același text: "în cazul în care n-ai apucat să semnezi guestbookul clasei, ar cam fi timpu..."). În fine, există și adaptări care, renunțînd la grafia și pronunțarea engleză, apropie
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
ar cam fi timpu..."). În fine, există și adaptări care, renunțînd la grafia și pronunțarea engleză, apropie cuvântul de mai vechiul sit și implicit de modelul romanic. Inutil să mai spunem, și aici apar oscilații de scriere cu sau fără cratimă; prima opțiune este ilogică, dată fiind adaptarea totală a cuvîntului: " Află cine îți vizitează sit-ul!"; "sit-uri care conțin informație defăimătoare"; "referințele către sit-urile sale"; "situl are nevoie de tine"; "act de înființare a sitului; "Situri web românești
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]