867 matches
-
poésie religieuse à Byzance, Beauchesne, Paris, 1977; K.A. Trypanis, La poesia bizantina. Dalla fondazione di Constantinopoli alla fine della Turcocrazia, Prefață de F. Montanari, ed. ital. sub îngrijirea lui L.M. Raffaelli, Guerini e associati, Milano, 1990. Capitolul XX Istoriografia creștină greacă Cei mai importanți istorici greci din secolul al cincilea reiau în mod deliberat exemplul lui Eusebiu, concentrându-și atenția asupra istoriei Bisericii creștine: „istoria Bisericii” (sau „istoria bisericească” cum se spune de obicei) a devenit de acum un gen
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ne spune) scholastikòs, adică, la fel ca Socrate, avocat sau jurisconsult la Constantinopol. El nu era însă originar din capitală, ci din micul sat Betelia, situat lângă vechea cetate a filistenilor, Gaza, și se născuse prin 380 într-o familie creștinată de multă vreme, convertită cu circa cincizeci de ani mai înainte după ce văzuse miracolele înfăptuite de faimosul anahoret Ilarion, a cărui viață ne este povestită de Ieronim. Cercetătorii s-au întrebat dacă Sozomen a făcut școală în tinerețe cu vreun
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
traduceri ale unor texte conciliare și ale unor opere grecești referitoare la controversele cristologice din acea epocă. Bibliografie. Ediții: PL 45. Studii: S. Prete, Mario Mercatore, polemista antipelagiano, Marietti, Torino, 1958. 3. Quodvultdeus Acest nume era destul de răspîndit în Africa creștină din secolele V-VI. Quodvultdeus, născut probabil la Cartagina prin 380-390, apoi diacon al Bisericii cartagineze, intră în contact cu Augustin. Ne-au rămas două scrisori trimise de Quodvultdeus lui Augustin în 428-429 și păstrate în epistolarul acestuia: în prima
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a scrie versuri este mai puțin important decît a scrie lucruri adevărate. Nu e necesar așadar ca poetul să se exprime în mod neobișnuit și afectat. Potrivit lui Fontaine, aici Avitus ar condamna stilul prețios, care pătrunsese în poezia din Gallia creștină o dată cu scrierile lui Sidonius Apollinaris, și ar pleda pentru o poezie mai lipsită de podoabe, cum fusese Heptateuhul lui Ciprian Galul. Avitus pare să fi pus în practică, cel puțin parțial, acest principiu, deoarece stilul său e mult mai puțin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Mediu, nu numai spaniol. Bineînțeles, acest devotament pentru instruirea propriului popor și pentru istoria acestuia duce la o restrîngere a orizontului cultural. Pentru Isidor nu există decît Spania; însă, în interiorul granițelor acesteia, cu sprijinul clerului local, el a reușit să creștineze în întregime țara, eliminînd păgînismul și ereziile. „Nici Italia lui Ambrozie și cu atît mai puțin, cea a lui Grigorie cel Mare, observă cu îndreptățire Cazier, nici Africa lui Augustin și nici Gallia lui Clovis n-au ajuns la un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
poésie religieuse à Byzance, Beauchesne, Paris, 1977; K.A. Trypanis, La poesia bizantina. Dalla fondazione di Costantinopoli alla fine della Turcocrazia, prefață de F. Montanari, ed. it. sub îngrijirea lui L.M. Raffaelli, Guerini e associati, Milano, 1990. Capitolul XX Istoriografia creștină greacă Cei mai importanți istorici greci din secolul al V-lea urmează în mod deliberat exemplul lui Eusebiu, concentrîndu-și atenția asupra istoriei Bisericii creștine: „istoria Bisericii” (sau „istoria bisericească”, după cum se spune de obicei) a devenit acum un gen literar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ne spune) scholastikòs, adică, la fel ca Socrate, avocat sau jurisconsult la Constantinopol. El nu era însă originar din capitală, ci din micul sat Betelia, situat lîngă vechea cetate a filistenilor, Gaza, și se născuse prin 380 într-o familie creștinată de multă vreme, convertită cu circa cincizeci de ani mai înainte, după ce văzuse miracolele înfăptuite de faimosul anahoret Ilarion, a cărui viață ne este povestită de Ieronim. Cercetătorii s-au întrebat dacă Sozomen a făcut școală în tinerețe cu vreun
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
botezat". Față de aceștia, romanofonii (care vorbeau latina, �barbarica et Scythica lingua"!) erau o etnie străină, cu atât mai mult cu cât, dinspre Dunăre, se deplasaseră spre sud comunități latinofone alungate de Slavi - despre care nu se știa nici măcar dacă erau creștinați (!). De aceea, după invazia Slavilor în Peninsula Balcanică, începând de prin sec. XI-XII, cronicarii Bizanțului își însușesc denumirea generică slavă Vláhoï (prin care, cu secole în urmă, triburile germanice denumeau pe Romanii italici și pe care au preluat-o Slavii
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
de schimbări instituite și dezirabile și de schimbări ad-hoc, neplanificate și, de multe ori, indezirabile, ce alcătuiesc tranziția spontană (Pasti, 2004). În istorie, tranzițiile sunt procese aproape la fel de răspândite ca și evoluțiile. Când principii „păgâni” ai Europei medievale s-au creștinat, ei au declanșat tranziții autentice ale societăților pe care le conduceau. Există cazuri de tranziții considerate un succes care au devenit puncte de cotitură ale istoriilor unor societăți sau ale istoriei universale. Petru cel Mare a declanșat o tranziție celebră
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pomenit cufundați într-un ocean de civilizație și cultură greco-latină. Prinții burgunzi, vizigoți, ostrogoți și vandali din secolul al V-lea s-au contaminat repede. Unii erau deja mândri de relațiile lor cu romanitatea 11. Vizigoții, de exemplu, care se creștinaseră încă din secolul al IV-lea, se lăudau cu faptul că regele lor Alaric nu distrusese, din respect, în 410, Roma și că Athaulf, urmașul acestuia, se căsătorise cu Galla Placida, fiica împăratului Theodoric 12. Că influența fusese profundă o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe care stătea scris, cu litere săpate: A.C.R.C. Hoc universi compendium vivus mihi sepulchrum feci6. A existat cu adevărat un Christian Rosenkreutz? Desigur, nu! Era doar numele unei mișcări, personificarea mistică a unei doctrine. În germană, „Christian Rosenkreutz” înseamnă „Creștina Cruce cu Trandafiri”. Celălalt document ne dovedește că avem de-a face nu cu o mistică revelatio, ci cu un program îndrăzneț și doar aparent lipsit de pragmatism. Confessio nu este un „sunet de trompetă” precum Fama - este o chemare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu grădini, înălțând biserica domnească din incintă, unită cu palatul printr-o galerie pe piloni. Își surprinde însă conaționalii prin gestul exotic al căsătoriei pe care o face, în 1584, cu una dintre cele trei turcoaice aduse de la Stanbul; o creștinează întâi, botezând-o Stanca, dar pomelnicul bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului o ține minte ca „Doamna Sultana”. Toarnă în scurta sa domnie - șederea sa pe tronul Țării Românești se va încheia în 1585, la mai puțin de doi ani
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
implică neapărat un militantism ateu, ci ascunde o secretă relație de conivență cu proclamația creștină. H.-R. Patapievici pare să adere la interpretarea teologică de mai sus atunci când afirmă că „moartea lui Dumnezeu” reprezintă un principiu epistemologic implicat de Buna-Vestire creștină 4. Absența sau retragerea lui Dumnezeu capătă aici o interpretare riscantă. Trăiește oare modernitatea timpul de apus al credinței într-un fel apropiat de încercările lui Moise din pustia Egiptului, de rugăciunea lui David în Psalmi, de însuși Mesia în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acumulate de intelighenția ortodoxă nu s-au dovedit rodnice. Repetatele încercări de a coagula un grup de reflecție laică sub umbrela unei reviste de atitudine creștină au eșuat. Există prea puține direcții limpezi în dezbaterea publică - partituri pe care inteligența creștină să le interpreteze într-o genuină căutare a adevărului. Rare sunt ocaziile în care universitari cu asumată afiliere eclezială dezbat cu aplomb doctrine economice, idei politice, teme filozofice, ipoteze istoriografice, curente artistice. Lipsesc: instituția seminariilor socratice, pledoaria sistematică pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
e vorba doar de o analogie. Sat egiptean lîngă care s-au păstrat ruinele unui templu antic. Johannes Leo î1494-1552), călător maur din Spania, luat prizonier de pirați și vîndut ca sclav Papei Leon al X-lea, care l-a creștinat, dîndu-i să poarte propriile sale nume. Supranumit și „Leo Africanus“, Johannes Leo e autorul unei Descrieri a Africii, celebră la vremea ei. Oameni care pun capcane pentru a prinde animale sălbatice. Fostă colonie portugheză în India. Mult într-o bucățică
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o interpretare morală a religiei creștine, iar concluzia va fi că ea trebuie să fie curățată de tot ceea ce nu poate fi întemeiat prin rațiunea practică pură. În scrierea lui despre religie, Kant se va strădui să releve în tradiția creștină înțelesuri ce sunt în armonie cu imperativele legii morale, imperative pe care le va caracteriza drept învățăturile cele mai sfinte ale rațiunii. El va aprecia Biblia drept o scriere cu o uriașă forță de înrâurire morală. Chiar și istorisirile despre
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
rădăcinile bine Înfipte În solul Tradiției. Dogma și Tradiția sunt cei doi stâlpi ai Bisericii, fără de care mesajul lui Cristos ar fi dispărut sau ar fi fost denaturat cu timpul. Dar numai experiența personală, trăită În comuniune cu Întreaga ecclesia creștină, actualizează Dogma și Tradiția, dându-le un sens existențial, mistic. Dogmă-Tradiție-Experiență spirituală formează astfel o triadă indestructibilă, fiecare dintre aceste elemente neputând fi Înțeles decât În relație cu celelalte două. Ajunge să parcurgem În fugă Teologia dogmatică ortodoxă (1978) ca să
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
la dans. Înainte să-și dea seama, Zoë era condusă pe ringul de dans. ― Tessie mi-a spus multe despre tine În scrisorile ei, zise Michael Antoniou. ― Sper că n-au fost lucruri prea rele. ― Dimpotrivă. Mi-a povestit ce creștină bună ești. Sutana lungă Îi ascundea picioarele micuțe și lui Zoë Îi era greu să țină pasul cu el. Alături, Tessie dansa cu Milton, care era Îmbrăcat cu uniforma albă de marină. Când cuplurile trecură unul pe lângă altul, Zoë Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
e greu de crezut că e într-adevăr o țară păgână. Secundul zise cu tărie: — Tocmai de aceea Japonia e o țară cu care greu se poate negocia. În curând vor încerca să controleze Oceanul Pacific. Dacă vrei cumva să-i creștinezi, mai ușor ar fi să-i cucerești cu forța armelor decât cu aceea a cuvintelor. — Cu forța armelor? am strigat eu fără să vreau. Voi nu socotiți Japonia la adevărata ei valoare. Această țară nu e ca Nueva España sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sunt și cărări dinspre miazăzi și miazănoapte. Pe oricare dintre ele ai apuca-o, ajungi tot în vârf. La fel e și cu drumurile care duc spre Dumnezeu. Ce șiret sunteți, senior Velasco! Vă folosiți de lăcomia lor ca să-i creștinați. Am auzit că același șiretlic l-ați folosit și cu oamenii de seamă din Sfatul Bătrânilor. Se zice că v-ați târguit cu ei să dobândiți încuviințarea de a-i creștina pe japonezi în schimbul ajutorului pe care-l veți da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
senior Velasco! Vă folosiți de lăcomia lor ca să-i creștinați. Am auzit că același șiretlic l-ați folosit și cu oamenii de seamă din Sfatul Bătrânilor. Se zice că v-ați târguit cu ei să dobândiți încuviințarea de a-i creștina pe japonezi în schimbul ajutorului pe care-l veți da la deschiderea negoțului cu Nueva España. M-am uitat drept în ochii săi. Licărirea din privirea lui era altfel decât cea din ochii copilăroși, plini de curiozitate ai lui Nishi. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
face, senior Matsuki? Vă veți da în lături de la îndatorirea dumneavoastră de sol? — N-am să mă dau în lături. Vă spun un singur lucru: dacă astfel vor putea avea câștig în Nueva España, negustorii de pe această corabie se vor creștina, dar dacă își vor da seama că nu mai au nimic de câștigat, se vor lepăda de credința creștină cât ai zice pește. La fel și Sfatul Bătrânilor va îngădui propovăduirea credinței creștine doar atâta vreme cât se va face negoț cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să intre cu pompă în capitală și să-și arate meritele în fața superiorilor și a confraților săi. Puteți să vă dați seama ce gândește Velasco dacă vă aduceți aminte cât de plin de sine s-a purtat după ce i-a creștinat pe negustori chiar aici în Mexico. Spania e țara lui de baștină. Dacă îi va creștina pe solii japonezi în fața regelui, dregătorilor de rang înalt și preoților creștini din capitala țării sale natale, atunci va câștiga mult mai mult respect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
săi. Puteți să vă dați seama ce gândește Velasco dacă vă aduceți aminte cât de plin de sine s-a purtat după ce i-a creștinat pe negustori chiar aici în Mexico. Spania e țara lui de baștină. Dacă îi va creștina pe solii japonezi în fața regelui, dregătorilor de rang înalt și preoților creștini din capitala țării sale natale, atunci va câștiga mult mai mult respect. Ăsta este țelul său. — Atunci, poate ar fi mai bine să nu mușcăm momeala și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
o să ajungem înapoi în Japonia mult mai târziu. — Chiar dacă o să ne întoarcem târziu... chiar dacă o să dureze doi ani, mai întâi de toate trebuie să ne ducem la bun sfârșit însărcinarea. — Atunci, dumneata, senior Tanaka, pentru folosul însărcinării ai să te creștinezi în Spania după cum o să-ți poruncească Velasco? Matsuki îl luă peste picior pe Tanaka, știind că acesta disprețuia creștinismul. — Ar fi chiar atât de rău să ne facem creștini? se amestecă în discuție Nishi. Și negustorii s-au făcut creștini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]