90,136 matches
-
banul, are o nevoie imperativă de a se regăsi în bunurile simbolice pe care le creează oamenii de artă, așa cum arta, pentru a prelua și a stoca energiile timpului, este de neconceput fără o reală și permanentă susținere financiară. Mitul creației în pauperitate și în suferință este o invenție de prost gust a statelor-patron care n-au înțeles niciodată producția decît ca pe o sursă de alimentație rațională și nici cultura decît ca pe o formă neobosită de propagandă. Iar pe
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
ca pe o sursă de alimentație rațională și nici cultura decît ca pe o formă neobosită de propagandă. Iar pe omul de artă l-au privit permanent ca pe un apostol ideologic într-un incontinent scenariu de teologie negativă, în timp ce creația adevărată și producția autentică de bunuri spirituale au fost exilate undeva la periferia istoriei și lăsate să agonizeze în spațiul unei precarități bine susținute și eficient dirijate. Acum, cînd societatea românească se zbate încă, nu în hățișurile unui capitalism sălbatic
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
încă, nu în hățișurile unui capitalism sălbatic, așa cum se spune atît de apăsat, ci în convulsiile sălbatice ale unui comunism muribund, cînd statul însuși luptă cu înverșunare pentru a-și mai păstra prerogativele și controlul asupra vieții publice, disprețuind fățiș creația spirituală pe care n-o mai poate manipula administrativ, rolul și rostul oamenilor de afaceri sînt esențiale. Dacă banii murdari se spală prin introducerea lor subversivă în circuitul economic, banii curați nu pot fi îmblînziți decît prin convertirea lor în
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
lui Duiliu Zamfirescu pornește de la o încadrare în curentul literar european, stabilirea unor afinități elective cu poezia înaintașilor români, un scurt excurs prin receptarea critică și extragerea ideii poetice de bază și a principiului creativ fundamental pentru diversele epoci ale creației scriitorului. Așadar, un demers cu intenții exhaustive. Informația bogată asupra poeziei italiene a perioadei adaugă veridicitate concluziilor critice. Ioan Adam stabilește circulația temelor și a accentelor lirice între cele două literaturi. Multă atenție este rezervată și traducerilor pe care Duiliu
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
că Duiliu Zamfirescu a fost un eminescolog a cărui opinie a anticipat pînă și considerațiile maioresciene din Eminescu și poeziile lui, din 1889. Opinii critice bune are și despre Goga și Coșbuc, cărora le identifica �sărăcia de idei supărătoare". în ceea ce privește creația canonică a lui Zamfirescu, Ciclul Comăneștenilor și Tănase Scatiu, problemele de ideologie literară se diversifică. Tolstoi, Guy de Maupassant, Turgheniev, Dickens, iată posibilele asemănări și, implicit, posibile justificări ale antiflaubertianului Zamfirescu. Și relația acestuia cu poporanismul, mai complexă decît ideile
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
Gheorghe Grigurcu Evident, în centrul creației poetice a lui Adrian Popescu se află Paradisul. Poetul se mărturisește astfel: "Lumea de aici mi-a evocat mereu lumea de dincolo, pe aceasta am invocat-o, am descifrat-o cum am știut, convins, pînă la capăt, că există un
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
sînt mișcările tactice ale poetului pe planul său sufletesc. Atitudinea păgînă și credința creștină se conciliază în adorația Totului, amestec al contrariilor ce-și descarcă tensiunea provocatoare de sciziuni morale și speculative într-o satisfacție a concordiei ultime, rezultantă a Creației solidare cu ea însăși. Măreața unitate a peisajului universal, în care se întîlnesc, la modul pacific, dionisiacul și ascetul, răul și binele, inteligența și sărăcia cu duhul nu e decît o răsfrîngere a Unului generator: "Simțeam cum în mine se-
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
de frecvența lor în comunicarea publică, de ponderea pe care o au în componența ambianței lingvistice care învăluie (și agresează) pe locutor. Vocea cea mai puternică în condițiile sociale actuale este cea reprezentată de mass-media în multiplele ei ipostaze. Prin creația proprie (dar și în calitate de transmițător al variatului discurs care caracterizează viața societății actuale), mass-media se constituie, în virtutea condițiilor obiective, ca principal �model" de exprimare. Puțini din �agenții" acestei forme de activitate sînt însă conștienți de acest statut și de răspunderea
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
Cătălin Constantin În pragul lumii albe: o carte interesantă despre primul dintre riturile de trecere, despre obiceiurile și credințele românilor legate de naștere. Autoarea, Narcisa Alexandra Știucă, este cercetător la Centrul Național de Conservare a Tradiției și Creației Populare. Un statut vizibil în studiu prin faptul că cititorul are la dispoziție date de teren extrem de recente, culese de autoare între anii 1993 - 1999. E unul dintre principalele merite ale acestei cărți, pentru că studiile românești de specialitate sînt în
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
în principiu nu foarte cunoscute la noi ale unor subiecte asupra cărora părea că s-a spus totul: magia, actele ceremoniale, riturile de trecere. Narcisa Alexandra Știucă, în pragul lumii albe, volum editat de Centrul Național de Conservarea Tradiției și Creației Populare, col. "Anotimpuri culturale", București, 2001, 232 p.
Dincolo de primul prag by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15018_a_16343]
-
păstrau din textele trimise de mine decât câteva versuri, restul fiind aranjat frumos, pe ritm și rimă, de către, bănuiesc, Tudor Opriș, un fel de guru al tinerilor creatori din întreaga țară, cei mai buni fiind adunați vara în tabere de creație; eu n-am avut ocazia, probabil nefiind din elită. De ce n-oi fi protestat atunci cu �stilizarea"? Cu siguranță eram prea îmbătat de fericirea de a fi debutat. Am mai debutat, după aceea, la Poșta redacției ținută de Ana Blandiana
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
nu m-aș fi gândit să scot o antologie din poeziile mele. Amândoi editorii m-au lăsat să-mi fac voia cu alegerea textelor, așa că răspunderea cuprinsului lor îmi revine. Altfel, pentru mine cel puțin, alcătuirea unei antologii din propria creație e un prilej mai mult de întristare decât de exultare. Nu e tocmai înveselitor să te întorci în, cum ar zice poetul, �regiuni de odinioară" și să prevalezi fragmente pe care ochiul tău critic, cu atât mai mult ochiul critic
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
antologie-două antologii. După O uitare de texte ați publicat o carte nouă, Tratat de oboseală (Ed. Clusium, 1999), care, dat fiind faptul că e o carte care se deosebește de cele de până acum, poate însemna o nouă perioadă în creația dv. Lucrați la o altă carte? în ce direcție vă duce ea, fiindcă după Tratat de oboseală cititorii dv. sînt într-o anume încordare Așa, ca alint, precizez că Tratat de oboseală a apărut înaintea antologiei O uitare de texte
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
să-i apere interesele." Nimic despre o schimbare a mentalității �creatoare" a scriitorului care, totuși, n-ar trebui să funcționeze ca o moară stricată și care ar fi un producător de literatură marginală de-a gata și de uniuni de creație. Este apoi oarecum derutantă dorința criticului de (re)organizare în grupuri și societăți - trecerea este totuși prea bruscă, de la scriitorul singuratic, din turnul de fildeș, la scriitorul-membru... în partea a doua a cărții sînt strînse cîteva zeci de cronici de
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
pseudonim într-un concurs de sonete și suferind intervenții din partea celui care l-a folosit. Ideii de scrupul îi corespunde orice corespunde contribuției editoriale, printre altele, și faptul că demonstrează ceea ce este dificil în artă, "comunicabilitatea imaginii singulare a unei creații". Mateiu Caragiale, Opere, Ediție, studiu introductiv, note, variante și comentarii de Barbu Cioculescu. Prefață de Eugen Simion, Univers Enciclopedic, București, 2001.
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
fapt, patologia senectuții. Intenția de a face un teatru consonant cu preocupările, visele și dezamăgirile celor care deocamdată trec pe lângă ușa teatrului fără să se oprească, corespunde proiectului de continuitate necesar oricărui organism viu. Intenția devine realitate prin propria ei creație, dar și prin capacitatea de a coagula energii creatoare în structuri care depășesc cadrul dialogului de specialitate, adresându-se direct aliatului firesc - publicului. Probabil că lipsa de continuitate în impunerea unui cadru instituțional de manifestare ține de firescul nefirescului, trăsătură
Monoloagele vaginului de Eve Ensler by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15053_a_16378]
-
pe care o au în realitate. Scepticismul binecunoscut al criticului îl face să privească întregul peisaj poetic actual mai sumbru decât e. Nu că n-ar fi destul de fad, dar cred totuși că poezia actuală nu se reduce doar la creația poeteselor frustrate și obsedate de limbajul sexual și de realitatea imundă cu sterilitatea ei sentimentală teribilistă. Înainte de toate, trebuie să recunoaștem că nu prea știm cum mai arată astăzi cititorul de poezie. Se scrie prost, se publică mult și se
Tot poezia de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15063_a_16388]
-
să convingă pe nimeni. Citind aceste " poeme antologice", ai nostalgia Sonetelor închipuite..., ale lui Voiculescu, G. Țărnea pare să aibă resurse pentru un astfel de joc liric de-a maniera - baladele, sonetele și elegiile lui sunt evident un stil - dar creațiile lui nu depășesc întotdeauna așteptările iar uneori sunt chiar lamentabile: "Am iubit cu grijă/ am pierdut comori/ nu te iartă clipa/ când ți-e dat să mori"(Balada călătorului) sau "Pe ce să-ți jur, iubito, că mi-e soare
Tot poezia de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15063_a_16388]
-
tradus în limba franceză în 1932, iar în limba română este prea puțin probabil să mai fi fost tradus până acum. Rezultat al unui experiment literar colectiv, al unui joc intelectual în grup, inițiat de Oscar Wilde, Teleny este o creație literară concepută într-un limbaj care pendulează cu ușurință între euphemistic și lasciv. Este scris la persoana întâi, nu întâmplător într-o formulă la modă în secolul al XVIII-lea francez și anume ca o confesiune făcută unui personaj care
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
aviația, microbiologia, ultimele mari descoperiri geografice, dezvoltarea astronomiei...), la fel mișcarea sindicală, partidele politice, votul universal. A fost și veacul încheierii filosofiilor speculative "de sistem", al "evoluționismului" și materialismului, al cristalizării genurilor literare, al "boemei" ca loc de comuniune și creație, al teatrelor și concertelor publice, al spitalelor comunitare. Cât despre arta ca factor al reprezentării și competiției naționale, acesta a fost veacul în care aproape nici unul dintre artiști nu a rămas imun la "virusul naționalist". "în timpul primului război mondial aveau
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
gesturi de consacrare, comunismul este unul dintre cei mai primitivi mutilatori ai artei. El a făcut din artist un slujitor necondiționat și din artă un rudimentar mijloc de propagandă. Ideologizată și îndoctrinată pînă la golirea ei de orice sens interior, creația a devenit un simplu instrument al unei noi mitologii. Iconarul, pictorul sau sculptorul, cioplitorul de iconostase și de portaluri, care altădată erau factori de apropiere a omului de Dumnezeu, au fost obligați să se închine terorismului organizat. Pseudoeroul s-a
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
existenței însăși, formele mai păstrează vizibil urmele unei sacralități pierdute sau, din contra, inapte încă de a se manifesta. În spatele derizoriului și al mortificării, așteaptă momentul prielnic pentru reactivare memoria unui hieratism nedeterminat. Care vine, poate, din imemorialul act al creației dintîi ori din mai recenta stilistică a unei viziuni bizantine convertite brusc la tridimensional.
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
șaizeci de ani nu va mai rămâne nimeni. Ba da, va rămâne încă o pereche, căreia programul meu îi va asigura supraviețuirea. O tânără pereche care se va iubi și care va fi singură în lume. Ea va reîncepe istoria creației, însă nu vor mai fi ca primii oameni, deoarece vor poseda întreaga noastră experiență, pe care o vor moșteni. Ei nu vor deschide ochii asupra unei creații de început și fără probleme: le vom lăsa moștenire și aceste probleme. Va
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
va iubi și care va fi singură în lume. Ea va reîncepe istoria creației, însă nu vor mai fi ca primii oameni, deoarece vor poseda întreaga noastră experiență, pe care o vor moșteni. Ei nu vor deschide ochii asupra unei creații de început și fără probleme: le vom lăsa moștenire și aceste probleme. Va fi rândul lor să le soluționeze, fiindcă vor avea toate atuurile în mână. Noi știm bine că nu vom putea să mai fim niciodată siguri și aceasta
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
de rînduri e indubitabil. Tot atît de demne de atenție ne apar considerațiile următoare, privitoare la unele metehne ale receptării critice, a căror actualitate vedem că nu s-a istovit pe parcursul cîtorva decenii. Azi, e de părere Constantin Călin, "noutatea"creației e îmbrățișată suspect de repede, pînă la dispariția clasei de "scriitori neînțeleși". Multora dintre ei li se acordă un credit nejustificat. Dimpotrivă, noutatea în critică e tratată nefavorabil, cu suspiciuni ce debutează în ironii excesive și în pamflet. Cu atît
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]