544 matches
-
formele lui "sunt tot atât de idealizate ca și la clasici", numai că "sunt forme în mișcare, forme agitate, tumultuoase" (Fețele unui veac, p. 141). 43 Ibid., p. 147. 44 "Romanticii se simțeau oarecum trăind încă în cele dintâi șapte zile ale creațiunii", notează Blaga (ibid., p. 150). 45 Aici nu ne referim strict la personajul literar promovat de romantici, ci la individualitatea romantică în general. De altfel, unicitatea acesteia este un reflex al cultului pe care romanticii îl manifestă pentru tot ceea ce
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
investigație și de atitudine față lume, un tip de Weltanschauung, fiindcă "despre absolut, despre acea corelație universală a cărei descoperire ne-ar oferi un răspuns deplin și definitiv la întrebarea privitoare la enigma lumii putem avea doar reprezentări"152 sau "creațiuni ale cunoașterii", cum le numea Blaga 153. Oricum ar fi, socotim așadar că și aici este vorba tot despre o continuitate paradigmatică, rezultată din sarcinile sau criteriile de excelență pe care filozofia și le asumă în virtutea naturii ei. Și-n
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Această aventură începe cu un pastel cosmic în care sunt transfigurate timpul, spațiul, geneza universului și reprezintă o dovadă a capacității extraordinare a poetului de a materializa abstracțiile. Pornind în călătorie, Hyperion are impresia întoarcerii în timp și are revelația creațiunii: "Și din a chaosului văi,/ jur împrejur de sine,/ Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi,/ Cum izvorau lumine". El este mai presus de spațiu și timp și deplasarea în spațiul nemărginit, sugerează un zbor în haos: Părea un fulger
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
după căderea feudalității, prefacerile de după 1848, condițiile speciale românești. Criticul arată cum în Europa, burghezia ajunge puternică din punct de vedere material și feudal și învinge clasa feudală introducând instituțiile liberalo-burgheze. La noi, dimpotrivă, burghezia, puterea și cultura ei sunt creațiuni ale instituțiunilor. Cultura modernă burgheză se confruntă cu o cultură inferioară cu tendința de a o distruge. O pleiadă de tineri introduc forme sociale moderne. Neajunsurile, ridiculizarea, satirizarea anomaliilor speciale țării noastre sunt pretexte în comediile lui Caragiale, căruia i
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
este făcută cu lux de amănunte. Gherea afirmă că Cetățeanul turmentat e unicul om adevărat cinstit din toată piesa, că polițaiul Ghiță Pristanda, servil, corupt de șefii lui, instrument docil al prefectului Tipătescu, este iarăși una dintre cele mai fericite creațiuni ale lui Caragiale. Eroii comediilor caragialiene sunt oameni nou-născuți, cu individualitate și caracter propriu. Sunt atât de vii, de bine tipizați, încât par mai adevărați decât în viața reală. Cu toate acestea, „analiza sufletească“ din piesă nu i se pare
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
nostru în revoluția de la 1789. Filosofia acesteia îi părea suspectă, "contractul social" o aberație. Nimeni n-a vestejit cu mai multă forță voluntarismul politic "stearpa ciocnire a silogismelor și urletul prelung al invidiei populare", pentru a exalta numai ceea ce este "creațiunea umană" ca atare. Istoria nu e reductibilă la document și spectacol, căci ea trebuie să formeze mereu pe om, să pună în valoare umanitatea din noi. La un pas de bicentenarul Revoluției franceze și în timp ce Europa de est cunoaște încă un semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
au fost supuși, gnosticii rup orice legătură cu inconștientul, cu dorințele și constrîngerile mayei, trăind și mu-rind senin, ca niște ființe suverane, pline de lumină și de putere. Ei se consideră nemuritori, copii ai vieții și biruitori ai morții, "stăpînii creațiunii și ai nimicirii" (Valentinus). Vestitorii renașterii gnosticismului în secolul al XX-lea au fost scriitorii germani și cehi, grupați în așa-zisa Școală de la Praga, ce se declarau urmași ai lui Marcion. Dintre cei mai cunoscuți, îi amintim pe Franz
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
evoluția criticii literare în care autorul expune puncte de vedere prețioase pentru analiza psihologică și sociologică ca hotărâtoare în analiza estetică și critică literară". Densusianu susține că „Literatura populară a unui popor se poate studia sau pentru a urmări originea creațiunilor literare de această natură, filiațiunea dintre ele și transformările succesive pe care ele le-au suferit sub influența împrejurărilor de loc și timp, sau pentru a opune în serviciul psihologiei căutând de a afla starea sufletească a acelora care au
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
N. Densusianu ." Afirmă că acest material va înlesni înființarea unei arhive folclorice care va permite într-o zi să se publice o Enciclopedie a folclorului român cum și un Atlas folcloric, care să arate repartizarea geografică a unor motive din creațiunile noastre populare. El mai propune încă un instrument de cercetare: corpusul, colecția globală a materialelor folclorice "deoarece mult material folcloric s-a tipărit în ziare și reviste, s-ar cuveni ca el să fie adunat într-o culegere într-un
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
aduc ele din depărtarea veacurilor ori din întâmplările de fiecare zi.” Ovid Densusianu apreciază mai mult doinele și strigăturile decât cântecele bătrânești, trăgând concluzia că poezia populară răsfrânge sufletul românesc mai mult cu aplecări spre lirism și satiră decât spre creațiuni epice " Această antologie, Flori alese ale poporului nostru, este structurată astfel: doinele și strigăturile sunt așezate la începutul lucrării, după care urmează cântece bătrânești . Să urmărim câteva fragmente care ne demonstrează că folclorul păstrează în stare nativă o frumusețe unică
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
anomalie, o contrazicere ca de o parte să credem că coborâm din strămoși plugari, iar de alta să punem în fruntea poeziei noastre rustice o baladă păstorească, să o socotim ca expresiunea cea mai înaltă a sufletului celor de la țară, creațiunea noastră clasică în gen Nu-l mulțumește variantele Mioriței găsite de ele. Obiectivul urmărit de Densusianu constă în demonstrarea faptului că balada oglindește un incident de păstorit pendulatoriu petrecut aievea pe drumurile pastorale, în speță pe drumurile dintre Transilvania către
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
constitui organismul de legi, sistema cosmică. În mijlocul soarelui e un atom împrejurul căruia s-a cristalizat corpul soarelui [...]; în centrul organismului omenesc e un atom împrejurul căruia se cristalizează simțire fiziologică, simțiminte interne, cugetare, funcțiuni trupești și psihice: sufletul; în mijlocul creațiunii întregi e un atom, puntul matematic comun de concentrațiune a tuturor puterilor lumii, puntul prin esistența și pozițiunea căruia puterile sunt un organism: Dumnezeu 63. Astfel Dumnezeu e în lume ceea ce sufletul atomistic e în om ([Inima sistemei noastre planetare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dar artistul, personalitatea care a avut cea mai mare influență asupra destinelor Tinerimei, a fost A.S. Regală principesa Maria, patroana societăței, care nu s-a mulțumit să inspire cu ideologia simbolisto-bizantină, de care era impregnată și să creeze mediul propice creațiunilor de artă, dar a și contribuit personal cu studii coloristice și lucrări de artă aplicată, care au creat vremei un stil"496. Dintr-o altă perspectivă, L. Bachelin nu este nici primul, nici ultimul care sesizează exclusivismul inițial al membrilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este temelia care nu se va zdruncina pentru copil niciodată, scriitorul rus N. Gogol remarca: „Ruga mamei apără de orice primejdie pe apă și pe uscat.” Mama rămâne o mare enigmă, un mister: „Multe minuni sunt în univers, dar capodopera creațiunii este tot inima unei mame” (E. Bersot). Inima mamei este un microcosmos în sine, căci aici poți găsi tot ce este mai prețios în lume. Ad. Stifter nuanța acest lucru, afirmând că: „Inima de mamă este singurul loc din lume
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
literară puternică și emoționantă"15 (afirmația concentrează opinia critică a Izabelei Sadoveanu cu care se și încheie articolul discutat). El se oprește la nuvela Moara cu noroc susținând, de la bun început, faptul că ea este "una din cele mai puternice creațiuni ale literaturii române în acest gen". Ipotezei de lucru astfel enunțate îi urmează însă o sumară, dar pertinentă demonstrație: "Caractere tari, de oameni primitivi se ciocnesc violent într-o atmosferă tragică impresionantă, zugrăvite viguros și nuanțat în același timp, cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
șapte ani au fost petrecuți în tăcere. Doar gazetarul nu uită să scrie două trei articole pe an pe care le trimite ziarul Tribuna poporului din Arad în amintirea anilor cu soare de la cotidianul sibian. Tribuna, cea mai scumpă dintre creațiunile 241 lui Slavici, trece din 1896 în stăpânirea Partidului Național Român. Din această nouă poziție, ziarul devine o armă îndreptată spre vechii tribuniști. Slavici nu poate suporta gândul că ea se descarcă acum în pieptul celor puțini care luptaseră prin
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sufleteasc secularizat. Evident, abordând o atitudine umanistic, de pe o poziție analitic faț de religie și fenomenul religios, (nu numaidecât ateist sau antireligioas, el semnaleaz c Epocile de aur ale vieții religioase pleac de la ideea c omul e un amnunt al creațiunii, între atâtea altele. Oper mreaț a divinitții, în spectacolul grandios, sublim al universului, omul ar avea același loc cu animalele necuvânttoare, cu ierburile, cu munții și cu apele. Pornind de la textul biblic al Facerii, socotind c Omul e contopit ori
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a populilor fire, Spiritul, ce-a vremei fapte, de-ar eși le-ar face prav. {EminescuOpIV 145} Dar de secoli fierbe lumea din adâncuri să se scoale. Cum vulcanul, ce irumpe, printre nori își face cale Și îngroapă sub cenușa creațiunea unei țări, Astfel fiii tari și tineri unor secole bătrâne Lumea din încheeture vor s-o scoată, din țîțîne Să o smulgă, s-o arunce în sbucnirea nouei eri. Tricolorul plin de sânge e-mplîntat în baricade, Clopotele url-alarma pe Bastilia
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dânsul în toate e cuprins Astfel tu vei fi mare ca gândul tău întins. De-astă viață mândră de vrei să ai o știre Gândește num-atuncea la visuri și la somn, Ca mort e corpul rece în noapte, nesimțire, Pe creațiuni bogate sufletul este domn; În ocean de stele, prin sori, nemărginire, El îmblă, risipește gândirile prin somn; Deși nu sunt aevea aceste lumi solare El tot le vede, simte, le-aude și le are. Când omul risipitu-i, un lut fără
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
albastră mergîndu-și drumul său; Ce liniștită-i dânsa, în pace ea pășește, O, cum iubesc eu steaua, unde m-am născut eu. Mai e-n tot universul o stea plină de pace, Neturburată, vecinic de ură, de război; În toate Creațiunea gura ei vecinic tace, N-o bântuie griji rele, n-o bântuie nevoi. "E-un om, care pe dânsa nefericit se ține Dar nu-i nefericirea în stea, ci e în el, Dar soartea lui schimba-voiu, din rău oiu face
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în haine de argint, Cu ochii mari albaștri în bolți întunecoase Și desfăcut ți-e părul în valuri de-aur moale... De-asupra frunței tale e-un mândru cerc de stele Astfel treci, tu copilă, făptura minții mele, Minune-a creațiunei, ș-o singură gândire Te face ca să tremuri: o arfă pe-un mormânt. Da da! În viața-mi tristă tu treci cu-a tale stele Albastre și în sboru-ți tu murmuri surâzând... E-amor? copilărie?... Sunt versurile mele Ce-ocupă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ușor, Lebăda albă cu-aripele-n vânturi În cânturi Se leagănă-n dor; Aripele-i albe în apa cea caldă Le scaldă, Din ele bătând, Și-apoi pe luciu, pe unda d-oglinde Le-ntinde: O barcă de vânt. 6. GENAIA (cca 1868) Creațiunea pământului după o mitologie proprie română. Pământul gând al poetului Rom. În 20 de cânturi. {EminescuOpIV 460} CÎNT I Orbul poet Rom care-a-nvățat să cânte amorul de la filomelă - disperarea de la vijeliile înfiorătoare ale cerului - durerea din mirosul florilor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
n-ar fi tocmai el acela, el e însemnat nu prin sine, ci prin pozițiunea care-o ocupă; în centrul organismului omenesc e un atom împrejurul căruia se cristalizează simțire fiziologică* simțiminte interne*, cugetare, funțiuni trupești și psihice: sufletul; în mijlocul creațiunii întregi e un atom, puntul matematic comun de concentrațiune a tuturor puterilor lumii, puntul prin esistența și pozițiunea căruia puterile sunt un organism: Dumnezeu. Astfel Dumnezeu e în lume ceea ce sufletul atomistic * e în om. SUBSTANȚA IMATERIALĂ DIN UNIVERS DOVEDITĂ
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a miilor de forme, virtualiter întotdeuna procreate și-ntotdeuna gata de[-a] apărea. O perspectivă nemărginită se deschide înaintea ochilor mei. {EminescuOpXV 30} {EminescuOpXV 32} ["CERCUL ÎNTREG TREBUIE LUAT"] 2267 Ceea ce numiți dv. trei dimensiuni n-are trei dimensiuni: acestea sunt creațiuni ale poziției noastre relative; precum ceea ce numiți dv. rază a soarelui n-are numai * cele șapte colori ale lui Fraunhofer: acestea sunt numai creațiuni ale simțurilor noastre. Cercul întreg trebuie luat; rezultanta cercului întreg e realitatea absolută, atotștiința, atotputința. ["KANT
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
CERCUL ÎNTREG TREBUIE LUAT"] 2267 Ceea ce numiți dv. trei dimensiuni n-are trei dimensiuni: acestea sunt creațiuni ale poziției noastre relative; precum ceea ce numiți dv. rază a soarelui n-are numai * cele șapte colori ale lui Fraunhofer: acestea sunt numai creațiuni ale simțurilor noastre. Cercul întreg trebuie luat; rezultanta cercului întreg e realitatea absolută, atotștiința, atotputința. ["KANT, CEL MAI PROFUND DINTRE MURITORI... "] 2267 Kant, cel mai profund dintre muritori, a descoperit că spațiul ca mărime este pururea egal cu sine însuși
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]