16,921 matches
-
triumf etc. Iar acestă dualitate merge și mai departe, regăsindu-se în fiecare obiect în funcție de natura acestuia, și anume distribuirea egală a interesului între volum și suprafață. Dacă, în mod absolut, Maitec poate fi socotit unul dintre cei mai puternici creatori de volume, alături de George Apostu, din întreaga noastră sculptură, creatori de volume în sine, dincolo de orice epică a formei, nici suprafața nu este scăpată de sub control sau tratată ca o realitate secundă. Ea este perfect integrată volumului și nu subordonată
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
-se în fiecare obiect în funcție de natura acestuia, și anume distribuirea egală a interesului între volum și suprafață. Dacă, în mod absolut, Maitec poate fi socotit unul dintre cei mai puternici creatori de volume, alături de George Apostu, din întreaga noastră sculptură, creatori de volume în sine, dincolo de orice epică a formei, nici suprafața nu este scăpată de sub control sau tratată ca o realitate secundă. Ea este perfect integrată volumului și nu subordonată lui, iar consecința acestei integrări poate fi percepută chiar prin
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
pe noi și, în căutarea aceasta să ne petrecem cu cei importanți, cu cei care au însemnat ceva. Teatrul în sine este una dintre formele căutării, o cale a provocării miracolului, a cunoașterii puterilor din fiecare. O investigare în fiecare, creatori și spectatori. Este decisiv pentru existența unui fenomen viu, autentic, flexibil ca să existe multe puncte în care să simțim ritmurile dorinței de a face teatru, de a împrospăta mintea, trupul, sufletul. De aici se naște în modul cel mai natural
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
morții lui premature. Intrat în legendă, folclorizat, chiar cu bune intenții, Mazilescu a încetat să mai fie un autor citit. Pus deseori în legătură cu generația '80, care, în cîteva direcții ale sale, l-a asimilat și l-a revendicat ca model, creatorul lui Guillaume poetul și administratorul n-a mai rămas decît cu aura de poet boem, vag suprarealist, vag oniric, vag textualist etc. La receptarea sa în acest fel aureolat a contribuit și faptul că n-a publicat foarte mult. "și
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
de A. Soljenițîn. În urma analizei, concluzia autorului (dovedit în anii '90 a fi o autoare, Irina Nikolaevna Medvedeva, cercetătoare din Leningrad, soția pușkinologului B.V.Tomașevski) era că romanul Pe Donul liniștit este produsul a două persoane diferite: un "autor", artistul creator ce a furnizat cea mai mare parte a materialului, și un "coautor", un "publicist agitator" care a montat diverse bucăți, a inserat noi personaje, acțiuni, dialoguri, ajustând astfel manuscrisul inițial pentru a se potrivi noilor cerințe ideologice. Au urmat și
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
enesciene, pe parcursul a peste 70 de decenii, timp în care treptat ea și-a cucerit locul cuvenit în recunoașterea lumii muzicale internaționale. în prefața care demonstrează că Oedip a marcat destinul artistic al lui George Enescu, impunându-l ca un creator de geniu unei lumi care-l cunoștea și aprecia mai ales ca violonist virtuoz sau dirijor, Viorel Cosma oferă cititorului documentația enormă privitoare la nu mai puțin de 23 de premiere și reluări ale operei în spațiul european. Deși ne
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
Lefter nu putea ocoli ,imperativul moralității", în care vede, pe bună dreptate, ,una din trăsăturile definitorii ale momentului literar actual". Acest imperativ i se înfățișează bifurcat în funcționalitatea sa, pe de o parte individualizat, derivat din datele ,axiomatice" ale conduitei creatorului, pe de alta, probînd în anume momente dificile, ,maturitatea și exemplaritatea conștiinței breslei". Ne găsim, remarcă exegetul, într-un astfel de moment. După ,recuperarea estetică" din jurul anului 1960 (mai curînd, să zicem 1965), concretizată nu doar în opere viabile, ci
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
până la această vârstă. În calitate de coorganizator al primului Festival Profil (22-24 octombrie), nu am căderea sau intenția să-l evaluez în pagini de cronică muzicală. Câteva reflecții marginale mi-au fost provocate însă mai ales de o discuție publică pe tema "Creator în secolul XXI", din cadrul acestui Festival. Mai precis, m-a interesat actualitatea profesiei de compozitor, mai ales din punctul de vedere al interpretului. Ion Bogdan Ștefănescu, creativ și original în discursul vorbit, ca și în acela fascinant al flautelor sale
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
a substanței muzicale transpar ani de muncă, o solidă educație muzicală (asimilată și prin tradiția familială), dar și distanțarea necesară de stilul mamei, compozitoarea Doina Rotaru. Figura protectoare a profesorului de compoziție, Ștefan Niculescu, cel care a îndrumat generații de creatori spre logica și profunzimea exprimării unui gând muzical, mi se pare emblematică pentru atitudinea Dianei Rotaru. Pentru că nevoia tinerilor de modele e o certitudine, chiar dacă adesea disimulată, un festival dedicat în mare parte lor a început printr-un portret Aurel
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
li se alătură un prozator cu totul original, cu nimic îndatorat lor. Experimentalist învederat, V. Voiculescu supune și epicul aceleiași neostoite vis formativa. Povestirile fabuloase, "basmele" învăluite în misterul unor candori și erezii absolut aiuritoare trădează în Voiculescu un neîntrecut creator de instantanee: Dionis din Sakuntala joacă tenis cu Fräulein Lotte pe o pajiște din creierii munților. Scena, de un "pitoresc livresc" neverosimil, își găsește, totuși, în modul aparte de receptare a lecturii armonia contextuală. Memorabilă este și secvența în care
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
fierbinte după �89. FIERBINTE SUBIECT! Ca să te gîndești, după aceea, că nu a fost chiar totul în zadar în 1989. Că libertatea interioară, cea de expresie nu sînt vorbe în vînt, că sînt importante, decisive pentru un om, pentru un creator. Ca să te bucuri că un artist tînăr, cum este regizoarea Ana Mărgineanu, poate avea o asemenea forță și maturitate. Forța să abordeze un asemenea subiect, să îl exprime prin scrisul unor dramaturgi tineri, adică, de după '89, și să-l pună
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
explorator dintr-o expediție științifică. Era câte ceva din toate acestea, dar și mai mult decât atât. Era filosoful, căutătorul adevărului ultim, un ins dotat cu o inteligență excepțională. Sey Mondy are o megalomanie dubioasă, când de demon distructiv, când de creator demiurgic, pusă mai clar în evidență de povestea apartenenței lui la "un comando spiritual" de doisprezece scriitori, toți scorpioni, convocați și sechestrați într-un loc secret, într-un Defileu și un Lapidarium, pentru a scrie scenarii despre soarta Statului Unitar
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
să asist la momentele finale ale repetițiilor ce vizau imprimarea ciclului integral al simfoniilor beethoveniene. Se lucra în deplina conștiință a faptului că urma să se imortalizeze un mare moment al istoriei vieții noastre muzicale. George Georgescu a fost un creator de evenimente. Pe unele le-a potențat, pe altele le-a creat. Mă refer la momentul consacrării sale, la Ateneul Român, în anii '30, atunci când Richard Strauss însuși i-a înmânat bagheta invitându-l pe tânărul maestru să preia conducerea
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
promovarea tinerilor muzicieni în prim-planul vieții muzicale a timpului. A contribuit la debutul pe atunci a tinerilor Dinu Lipatti, Valentin Gheorghiu, Ion Voicu. Grație inițiativelor sale, în perioada interbelică, Bucureștiul devenise un important centru muzical european... Multe prime-audiții, mulți creatori și dirijori de primă mărime au concertat la Ateneul Român; mă refer la Ravel, la Stravinski, la tînărul Karajan. în anul 1964, în ultimul an al vieții, Geroge Georgescu a concertat la Berlin în compania celebrului colectiv simfonic al Filarmonicii
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
nu mi se potrivește deloc!" Din fericire, scriitorul a fost nevoit să se obișnuiască cu noua etapă, de altfel strălucită, a destinului său de scriitor francez, de fapt de scriitor al lumii. îmi aduc aminte că-mi spunea că un creator nu se poate realiza plenar decât în spațiul care i-a dat naștere și că de aceea nu avea de gând să plece din țară. împrejurările l-au silit să o facă și, așa cum spune în fragmentul tradus, să se
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
pentru a clasifica și cerceta aceste texte medievale. Poezia medievală... apare astfel în virtutea unor preocupări mai vechi ale criticului, concretizate atât în cartea despre Antim Ivireanul (Antim, Logos și personalitate, 1971), cât și în ciclul Expresivității involuntare (1977, Figura spiritului creator, 1978). Când nu s-a aflat sub influența covârșitoare a Bisericii, scrisul românesc medieval a fost pragmatic prin excelență, îndeplinind funcții imediate - administrative, istorice sau pedagogice -, artisticitatea lui (atât cât este) fiind astăzi un efect al procesului receptării care-i
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
creativității noastre e marcat de circumstanțialitatea istorică, politică și socială." Textele sunt, așadar, clasificate conform criteriului "slab" al vocațiilor destinatarilor din epocă, iar analizele stilistice (teme, lexic, prozodie, retorică) se concentrează pe elementele de geneză, ale procesului scrierii în care creatorul urmărește conștient anumite efecte (asupra destinatarului imediat, mecanismul receptării în sincronie) sau în care, pur și simplu, dă prin hazard de formulări cu potențial estetic actual. Să prezentăm clasificările. Textele medievale care ilustrează vocația magnificării: psalmii, rugăciunile (molitvele), imnurile (slavosloviile
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
Lefter nu putea ocoli "imperativul moralității", în care vede, pe bună dreptate, "una din trăsăturile definitorii ale momentului literar actual". Acest imperativ i se înfățișează bifurcat în funcționalitatea sa, pe de o parte individualizat, derivat din datele "axiomatice" ale conduitei creatorului, pe de alta, probînd în anume momente dificile, "maturitatea și exemplaritatea conștiinței breslei". Ne găsim, remarcă exegetul, într-un astfel de moment. După "recuperarea estetică" din jurul anului 1960 (mai curînd, să zicem 1965), concretizată nu doar în opere viabile, ci
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
la "maioneza tăiată" a culturii române, folosită cu dezinvoltură, i-a deranjat pe destui oameni de calitate, care-au văzut în afirmația tranșantă un atac inelegant la persoană. Evident că H.-R. P. nu se gândea la ei, dar specia creatorului e iritabilă prin excelență. Fără un dram de provocare, fără ambiția de a fi un "descălecător", de ce te-ai mai înhăma însă la exasperanta, frustranta și plina de rutină meserie de conducător de revistă? Oricine a girat, în acești ultimi
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
autor Ťlivrescť". Pompiliu Constantinescu considera că Ion Creangă "depășește folclorul și mentalitatea arhaică a cronicarilor", relevînd "o structură care inaugurează o categorie de sensibilitate țîșnind din subconștient ca dintr-un fel de stil latent al spiritualității românești", dovedindu-se un creator de expresie specifică. Tudor Vianu combătea expres concepția potrivit căreia paginile scriitorului ar constitui "o simplă culegere folclorică sau un medium întîmplător, prin care se rostește fantezia lingvistică a poporului (...). Zicerile tipice sînt în Creangă mijloacele unui artist individual. Prin
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
întîmplător, prin care se rostește fantezia lingvistică a poporului (...). Zicerile tipice sînt în Creangă mijloacele unui artist individual. Prin ele ne vorbește un om al poporului, dar nu un exemplar impersonal și anonim". Iar I. Negoițescu îl vede drept un creator "condensat și exclusiv estetic", "un original, un outsider, potrivit pentru gusturile bizare formate prin cultură și blazate, care singure sînt în stare a-l prețui în chiar sensul voit de dînsul" și, în aceeași măsură, "un stilist crepuscular, de-o
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
cu poezia romantică a întoarcerii spre fenomenalitatea naturală și spre arhetipurile existenței, a-l apropia într-un fel imprevizibil de Luceafărul cu care sîntem îndemnați a presupune că s-a întîlnit nu doar pe filieră biografică. Congenialitatea celor doi mari creatori apare într-o lumină inedită. Pe planul poeticii, acest conflict între universul primar, natural, și cel secund, al creației, se traduce într-unul dintre oralitate și text. Prin recursul la scris, Creangă se desface de mediul originar a cărui emblemă
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
face parte cititorul, precum o ipostază circumstanțială a Celuilalt. Un Celălalt a cărui contribuție se vădește indispensabilă lecturii, care e dovada operei, care, la rîndul său, e dovada identității eului auctorial, a "personajului de hîrtie" cu rol înnobilator. Căci originalitatea creatorului nu se poate absolutiza, unicitatea sa nu poate fi totală, ruptă complet de contextul fizic și metafizic în care se înscrie și care e Cosmosul, purtător al unor indeterminări ce răspund în mister. Partea și întregul, cultura și natura, subiectivitatea
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
pe care Dumnezeu o pedepsește crunt, să se târască pe pământ, să mănânce numai țărână, femeia să-i zdrobească țeasta, oriunde îl va întâlni, iar el să-i înțepe călcâiul, - indicație ciudată. Foarte importantă va deveni de aici înainte relația Creatorului cu omul. Psihologia Celui de sus fiind croită după cea a viitoarei ființe terestre urgisite ce va stăpâni lumea de jos, - răzbunare, invidie, gelozie, grijă să nu-i fie încălcată autoritatea și celelalte apucături tipice rasei umane, vor fi întâlnite
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
a devenit solubilă și centrifugă. Or, ca orice alergător de cursă lungă, fenomenul sonor savant este și el supus oboselii, epuizării. Osteneală și extenuare accentuate pe fondul pierderii de viteză și de ritm a gratuității, ingenuității și purității imanente demersului creator. Probabil că dintr-o perspectivă ontologică, muzica e guvernată și ea de legi extrapolate din termodinamică, acolo unde, conform primului principiu, într-un sistem închis (cum concedem a fi fenomenul sonor), cantitatea totală de energie rămâne neschimbată, dar, în virtutea principiului
... și termodinamică by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12385_a_13710]