419 matches
-
ro&ct=clnk&gl=ro 54 Titi Dincă, documentare citată. 55 Ibidem. 56 Radu George Serafim, documentare citată. 57 Titi Dincă, documentare citată. 58 Emisiunea "Credo", videoteca mănăstirii Techirghiol, Constanța, VHS 16. 59 IPS Bartolomeu Anania, în ibidem. 60 Emisiunea "Credo", locație citată, VHS, caseta 5. 61 Ibidem. 62 Ibidem. 63 Primul deceniu de libertate religiosă se caracterizează printr-o abundentă mișcare către spațiul liturgic și al vieții monastice (a fost înregistrată o revenire fără precedent în istoria BOR a vieții
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
mediu către elitist, sau părinții pustiei și ai prigonirii comuniste: arh. Arsenie, arh. Cleopa, Par. Teofil, ș.a., pentru predica de tip ascetico-mistic către isihasm. 64 Avea posibilitatea să evolueze către o emisiune cu public și 2-3 materiale documentare. 65 Emisiunea Credo, locație citată, VHS, caseta 5. 66 Ibidem. 67www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/02/25/articolele-saptamanii-3-scandalul-sectei-martorii-lui-iehova-studiu-de-caz-pentru-cum-se-manipuleaza-si-se-exploateaza-credulii/+titi+dinca+credo&cd=10&hl=ro&ct=clnk&gl=ro 68 http://www.patriarhia.ro/patriarhul/interviuri 1.html 69 Adevărul, anul I, nr. 4
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
predica de tip ascetico-mistic către isihasm. 64 Avea posibilitatea să evolueze către o emisiune cu public și 2-3 materiale documentare. 65 Emisiunea Credo, locație citată, VHS, caseta 5. 66 Ibidem. 67www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/02/25/articolele-saptamanii-3-scandalul-sectei-martorii-lui-iehova-studiu-de-caz-pentru-cum-se-manipuleaza-si-se-exploateaza-credulii/+titi+dinca+credo&cd=10&hl=ro&ct=clnk&gl=ro 68 http://www.patriarhia.ro/patriarhul/interviuri 1.html 69 Adevărul, anul I, nr. 4, joi, 28 decembrie, 1989, p. 3. 70 Rodica Zafiu, Diversitate lingvistică în România actuală, Editura Universității din București
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în formă antropica, fiindcă Dumnezeu eludează orice formă conceptibila. Din această decurge că toate reproducerile picturale ale viziunilor divine îl înfățișează pe Dumnezeu în ipostaza unui om, iar principala rațiune din spatele acestui demers estetic este aceea că artistul rămâne fidel credo-ului biblic: Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul și asemănarea să. Blake spune, în acest sens, în Annotations to Swedenborg's Divine Love and Divine Wisdom: "Mân can have no idea of any thing greater than Mân aș
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
rous art of writing gave, / Again he speaks în thunder and în fire! / Thunder of Thought, & flames of fierce deșire: / Even from the depths of Hell his voice I hear, / Within the unfathomd caverns of my Ear" (E: 145). Astfel, credo-ul lui Blake legat de funcția aducătoare de inspirație a sacrului poate fi pus în acord cu cele formulate de Xenofan și de Proclus 81. Xenofan elogiază meritele poeziei homerice, elaborate sub direcția "influentelor divine" (phusis theazousa). De aceea opera
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
putea greși și că eroarea și defectul puteau apărea doar [...] din demarcarea inexacta a scenei [...]" (Bentley, Jr., 1975, p. 217). Am văzut deja, într-o secțiune anterioară, că absența erorii este și una dintre trăsăturile fundamentale ale geniului. În pofida acestui credo estetic blakean, mai multe nedumeriri se ivesc atunci cand studiul manuscriselor sale indică un număr copleșitor de modificări textuale, ceea ce subliniază iluzia infailibilității estetice și necesitatea revizuirii operei de artă114. Dacă este să-i acordăm credit filosofului Nelson Goodman, care consideră
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Restore what the Ancients calld the Golden Age" (E: 555), îndreptând cititorul în direcția redescoperirii, în ordine estetică, a purității și a armoniei ontologice originare. Acest comandament poate fi înțeles prin raportarea la unul etic, la rându-i împlinind un credo biblic: "All Life consists of these Two Throwing off Error & Knaves from our company continually & recieving Truth or Wise Men into our Company Continually" (E: 562). Devine, acum, evident de ce parametrii estetici ai operei de artă blakeene se simplifica abia
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Nicio figură mesianica nu ar putea fi portretizata în aceste contururi. O explicație mai plauzibilă și chiar mai accesibil formulată este oferită de Tannenbaum. Potrivit acestuia, Blake interpretează activ și reușește chiar să transforme moștenirea biblică, reformulând, prin această, un credo miltonian: "Întocmai lui Milton, Blake s-a bazat pe tradiția biblică pentru a afirma, în teorie și în practică, superioritatea unei estetici bazate pe Biblie, dar după aceea fidel esteticii fundamental revoluționare pe care el și Milton o aveau în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
simplul postulat potrivit căruia autorul "știe mai bine" ceea ce trebuie să credem despre opera lui. Nu putem să călătorim în paratext fără să nu ne lovim de această presupunere: justețea punctului de vedere auctorial (și, în egală măsură, editorial) este credo-ul implicit și ideologia spontană a paratextului (1987, p. 375). În consecință, studiul nostru se va opri asupra aspectelor menționate în opera lui G. Génette, dar prea puțin explorate. Reluăm definiția pe care acesta o dă peritextului editorial: Numesc peritext
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a scris-o într-o perioadă cînd mulți credeau numai în viitorul unui naționalism triumfător: "Omul devine din ce în ce mai religios..." Curios e doar faptul că această căutare, această frămîntare generală atît de mare a dus la proliferarea contradictorie a dogmelor, a credo-urilor, a Bisericilor. Într-un fel, visul unirii s-a întors împotriva sa. De aici și trăirea sa intensă, apelurile sale insistente. Spre o încercare de interpretare Există un vertij al imaginarului, care nu-i ocolește nici pe cei ce
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
disocia de morala kantian. El își însușește observația și ideile critice ale lui Schopenhauer, care socotește teoria kantian a moralei, lipsit de orice contact cu viața, imperativul moral kantian fiind o rmșiț a unei morale teologice, care se inspir de la credo quia absurdum, și care raporteaz orice determinare etic la voința lui Dumnezeu. Explicând, în consecinț, actul moral de pe pozițiile psihologiei sociale și ale sociologiei, filosoful român ajunge la concluzia c geneza oricrei obligații nu poate fi decât ori social, în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
rațiunea în locul credinței”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 160) De nu veți crede, nici nu veți înțelege „Credința e începutul care duce la înțelegere și deschide mintea spre primirea luminii dumnezeiești<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Credo, ut inteligam, spunea Anselm de Canterbury, contrar lui Abelard care spunea: Intelligo, ut credem. Credința deschide inima pentru primirea tainelor existenței mai presus și mai adânci decât ceea ce înțelege rațiunea care mărginește și se închide acestei adâncimi și lărgimi. (n.s.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Cute verticale și orizontale marchează fruntea. Liniile pe care le trage plumbul se umflă, se evaporă. Ce se află, umbrit, în spatele ochelarilor. Două cratere: nările din care ies franjuri de păr cărunt. Nesfârșit de multe nuanțe de gri și alb: credo-ul meu. Încă din copilărie am desenat cu creioane. Fragmente de zidărie din cărămidă sumbru închipuită, cojită, văzută de aproape. Guma tot mereu la îndemână, până când aceasta s-a consumat, s-a fărâmițat, motiv pentru care mai târziu, mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ziare, anunțase un concurs de poezie. Împreună, ele m-au convins să-mi iau inima-n dinți și să-ncerc. Din selecția lor făcea parte și poezia, după aprecierea mea prea încărcată de metafore, Crini din somn. Și, neîntârziat, nu Credo, cel mai frumos imn închinat fumatului, nici inventarul liric Șifonier deschis, nici măcar Fasole și pere, ci florile alea clorotice, acei crini cultivați în somnul meu altminteri sănătos în sine, au fost distinse cu premiul al treilea și recompensate, cum îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
funcționat. — Se prea poate. Nu-s foarte convins. Dar aici n-o să meargă. Estrella de Mar e un loc adevărat. Exista și Înainte să veniți tu și Betty Shand. — Și Residencia Costasol e adevărată. Prea adevărată. Crawford Își recită Încăpățînat credoul dubios, o argumentație pe care bănuiam că o exersase de multe ori, amalgam de bestselleruri alarmiste, editoriale din Economist și propriile lui revelații obsesive, pe care le pusese cap la cap pe balconul bătut de vînturi al apartamentului său. — Peisajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
financé par l'Etat de nationaliser les paysans orthodoxes à devenir des ressortissants roumains. L'instrument institutionnel de ce vaste programme de conversion de l'identité (de paysans chrétiens, qui été dévoués tout d'abord à l'Eglise orthodoxe et son credo de l'Est, puis à leur parenté, classe, et les identités régionales à des Roumains ethnique dévoués surtout à leur état national) lancé à la suite de l'unification de la Valachie et de la Moldavie en 1859 a été l'enseignement
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
puternic de încredere; - lărgirea și folosirea tuturor căilor de comunicare posibile, de orice natură ar fi și la orice nivel s-ar manifesta, chiar dacă, în actuala situație, informațiile vehiculate nu sunt dintre cele favorabile. Ca apreciere finală, sintetică, reluând un credo exprimat și în alte proiecte de promovare întâlnite, considerăm că totul depinde de fiecare dintre noi, de fiecare individ în parte, ce trebuie să pună pe primul plan patru cuvinte, expresii ale unei gândiri pozitive și a unui puternic flux
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
solare, scheme conceptuale de instalații pentru conversia energiei valurilor mării ș.a.m.d Creând în același timp o foarte bună școală creativă din tineri inventatori o bună parte de invenții au șanse de a fi realizate în prototipuri experimentale - un credo al academicianului Ion Bostan. Pentru a evidenția și mai mult această latură a portretului academicianului Ion Bostan de inventator multilateral mai nominalizăm încă câteva domenii noi, în care s-a avântat domnia sa. Cu un efort intelectual și fizic enorm academicianul
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
lansat cu ocazia celei de a XIV-a ediție a expoziției „Salonul Național de pictură 1 decembrie”, organizatorul manifestării scria: „Dacă dorim cu adevărat să ne cunoaștem mai bine ca neam, vom găsi argumente suficiente în cultura noastră populară. Acest „credo” ar trebui să ne însoțească mai pregnant în acest început de mileniu când anumite atitudini politice ori intelectualiste încearcă să veștejească ideile existenței naționale și specificul său cu totul deosebit în peisajul cultural și spiritual al Europei.” Toate cele 15
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Moromeții (Les Moromoto (sic), I, 1966, II, 1967), roman social naturalist, care povestește viața țărănească a anilor de dinaintea războiului, apoi de după război, cuprinzând perioada colectivizării agrare. Noului discurs socio-politic, bătrânul tată, expropriat de mica sa bucată de pământ, îi opune credo-ul său de victimă: Eh, dragă domnule de la oraș (traducem textul francez n.n.), am trăit totdeauna independent, din capul meu și cu brațele mele.... Autorul se inspiră de asemenea din mediul citadin, din evenimentele care îngheață sau dezgheață periodic istoria
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
lansat cu ocazia celei de a XIV-a ediție a expoziției „Salonul Național de pictură 1 decembrie”, organizatorul manifestării scria: „Dacă dorim cu adevărat să ne cunoaștem mai bine ca neam, vom găsi argumente suficiente în cultura noastră populară. Acest „credo” ar trebui să ne însoțească mai pregnant în acest început de mileniu când anumite atitudini politice ori intelectualiste încearcă să veștejească ideile existenței naționale și specificul său cu totul deosebit în peisajul cultural și spiritual al Europei.” Toate cele 15
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
e și cum ar trebui să fie, văzând în învățătura lui Hristos prefigurarea comunității bunurilor. Iar francezul Étienne Cabet, care publică în 1939 o mare povestire utopică comunistă - Călătoria în Icaria - mai scrie în 1842 Cum sunt eu comunist și credoul meu comuist și mai ales, în 1846, Adevăratul creștinism după Iisus Hristos. ...la comunismul ateu și materialist Dar toate aceste rădăcini creștine ale comunismului sunt distruse de către Marx* și Engels*, care operează o ruptură radicală și leagă de-acum încolo
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pentru că s-ar opune egalității, ci pentru că sunt de părere că li se Încalcă astfel libertatea individuală” (Lipset și Schneider, 1978, p. 44). De unde o reinterpretare a faptelor observabile: conflictul fundamental ar avea loc „Între două valori care constituie miezul credo-ului american: individualismul și egalitarismul” (ibidem, p. 43). Acești autori afirmă că „majoritatea este favorabilă egalității În drepturi și egalității șanselor” (ibidem, p. 38) și semnalează că există și În rândurile albilor un sprijin considerabil pentru „acțiunile compensatorii” În favoarea negrilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
combinate a factorilor istorici și geografici), din care rezultă un antirasism consecvent. În contribuția sa la Înțelegerea „artei primitive”, el dovedește un curaj și o clarviziune rare pentru timpul său. După cum remarcă André-Marcel d’Ans, pozițiile sale „poartă marca acestui credo anti-diferențialist conform căruia atracția pentru frumusețe este prezentă În toată omenirea” (D’Ans, 2003, p. 24). Dar cum se Împacă această poziție universalistă cu relativismul și cu refuzul său corelativ opus oricărei teorii generale a culturii? Răspunsul lui Boas, despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Sperber, pentru care explicarea variabilității culturale implică În mod necesar căutarea unor scheme mentale universale. Din această perspectivă, se pot cita studiile privind vocabularul culorilor, terminologiile de rudenie sau sistemele fonologice, studii care au contribuit mult la dezvăluirea slăbiciunii credo-ului culturalist. Dar oricât de utile sunt aceste cercetări pentru progresul cunoașterii, ele se dovedesc a fi, prin gradul lor de abstracție, de prea puțin ajutor pentru elaborarea unui universalism concret. Fără a neglija preceptele reflecției savante, va trebui să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]