420 matches
-
de o poezie fluidă, de viață "prinsă" întâmplător - adevărata poezie a documentarului, pierdută de obicei la intersectarea genului cu televiziunea: un lipovean închinându-se cu metanie în fața bisericii, pe o poliță o Matrioșă obosită zăbovind lângă un spray cu numele (?!)"Credo", trei copii înaintând spre cameră cu picioarele desculțe afundate în glodul drumului, un fragment de conversație cu o văduvă din Sarichioi povestind despre greutățile pe care le are cu sătenii care o bănuiesc de necredință față de bărbatul mort: "ei cred
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
-l legitimeze Il Gattopardo, datoriile noastre față de eroismul tutelar întrupat de Gustave Flaubert, față de opțiunea lui tardivă, generînd capodopera, inefabilă și totuși programatic voluntară, Un coeur simple. Solidari în această admirație, am declarat-o ca un punct definitoriu dintr-un credo verosimil, de estetică, dar și de etică a creației, - o consemnează astfel un intervieu deloc convențional din Secolul 20. Prin hățișul unor drumuri oricît de labirintice, la acele pagini flaubertiene te întorci să le dai înconjur, cu gratitudine; căci îți
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
cea mai celebră, din vremea lui Richelieu. Pentru că sîntem veniți din unghiuri diferite ale gîndirii și cercetării, capabili să punem împreună o miză mai înaltă. Și în sensul acesta plecăm cu toții îmbogățiți de aici și vom ști, - pe baza unui credo, cum este elaborat de prof. Postolache, cum se schița și din expunerea excelentă a domnului Aurelian Dochia -, nu să rîvnim la vreun cinic cîștig piramidal, bun să ne rătăcească în himerele unei exuberante avuții simbolice, dar atașați, dimpotrivă, realităților esențiale
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
Liviu Georgescu Provocare la un duel de idei Eseul pe care îl publicăm în acest număr, semnat de Liviu Georgescu, nu este unul obișnuit, scris dintr-un capriciu. El poate fi considerat un Credo al autorului, o sinteză a ceea ce a înțeles el, într-o viață de om, despre lume. Stabilit la New York, împreună cu fermecătoarea sa soție, Doina, Liviu Georgescu profesează medicina la un nivel care l-a făcut faimos. Pe pereții cabinetului său
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
acestui bărbat este în sine un manifest al polonității, al cavalerismului în vremurile unei noi barbarii care poartă semnul bolșevismului. Smarzowski nu trage concluzia în locul spectatorului, îl lasă în fața ororii. Există aici mai mult decât o intenție estetică, există un credo, polonitatea se salvează prin acest act de iubire și de loialitate și se pierde prin indiferen- ță și complicitate. Dincolo de nuanțări și problematizări, există o certitudine în filmul lui Smarzowski, Armata Roșie aduce cu sine o formă de barbarie nemaiîntâlnită
Trandafirii sălbatici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4123_a_5448]
-
educației și al culturii într-o societate în profundă metamorfoză și criză, ca aceea în care trăim. Temă rezumată în cuvinte simple de un reprezentant al Africii: «O școală în plus înseamnă o închisoare în minus». Mariana Nicolesco a evocat credo-ul său, rațiunea sa de a fi ca artistă lirică, felul în care înțelege să servească arta sacră a cântului și splendorile pe care ni le oferă infinitele posibilități de expresie ale vocii umane, instrumentul suprem al adevărului. Da, a
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
fel. Și ar fi tragic dacă s-ar pierde, căci vocea și cântul sunt totdeodată legătura noastră primordială cu Creatorul și vehicolul comuniunii noastre. Căci, într-adevăr, nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult decât cântul». În numele acestui credo, afirma Mariana Nicolesco, ea a creat Festivalul și Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée la Brăila, în România. «Nu e desigur o întâmplare faptul că din 1995 și până azi au luat parte la aceste evenimente și la Cursurile de
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
gata de luptă, convinși că totul se cuvine pus la punct conform dispoziției lor reformatoare sau doar anxioase. Marin Mincu aparține, vădit, celei de-a doua categorii. Inadaptarea, postura d-sale belicoasă nu sînt doar produsul unei concepții, al unui credo, ci și efectul unui temperament. Mai mult, s-ar zice că acesta îi presează, îi informează conștiința, dirijînd-o în direcția unei funcționalități fățiș personale, reglînd-o pe scara dispoziției egolatre. Prezumăm că stăruința criticului pe "metodă", pedanteria mai curînd ambițios principială
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
Tv Digi 24 Kiss Tv Mynele Tv GSP Tv Trinitas Tv U Tv Național 24 Plus Music Channel Look Tv Neptun TV Speranța Tv Nasul Tv H!ț Music Channel Transilvania L!VE Tv H Inedit Tv Alfa Omega Tv Credo Tv Travel Mix La lista celor 31 de televiziuni comerciale, se adaugă și posturile publice TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR News și regionalele postului public, dar și TV5.
RCSandRDS a dat lovitura. UPC și Romtelecom nu pot face nimic () [Corola-journal/Journalistic/46568_a_47893]
-
în ordinul ionic. Singurele două cântece corecte din punct de vedere teoretic sunt Crezul și Internaționala, susțineam eu cățărându-mă ca o maimuță, restul nu-i decât șansonetă. Făceam orice. Ne opream, mai urcam un palier, aprindeam o țigară, zbieram credo in unum Deum și sculați voi oropsiți ai vieții. Ajuns în dreptul capitelurilor cu volute, deasupra galeriei superioare, Treize a remarcat: motor ionic! Nec plus ultra. Am lăsat NASA în urmă. Tehnologia americană nu era decât un tigru de hârtie. Noi
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
din Limoges este pus în aplicare un nou procedeu numit Tropul, a cărui importanță istorică este inestimabilă, și constă din plasarea de cuvinte, câte o silabă pe notă, pe lungile vocalize din aleluia, apoi pe toate părțile misei: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus, Benedictus, Agnus Dei. Cheia Tropului este libertatea formei, el propunând dezvoltări ornamentale ale melodiei rituale (aliluia), intercalând între textele oficiale (ale tradiției paleocreștine) texte noi împreună cu melodia corespunzătoare. Astfel, tropul va deveni cu timpul, datorită inventării textului (trop logogeu
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
mai ales în creația de Cantate și Pasiuni, genuri înrudite cu Oratoriul (ca structură și ca formație interpretativă), singura deosebire impunând-o natura textului (cu bază evanghelică în al doilea caz). Locul cantatei în liturghie era între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip de cantată dezvoltat în secolul al XVII-lea este cantata evanghelică, bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral. După anul 1700 cantata era strâns legată de
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
din Simfonia nr. 2 a compozitorului austriac. footnote>, Music for a Magic Theater (1965) de George Rochberg, Hymnen (1966-1967) de Karlheinz Stockhausen, Baroque Variations (1967) de Lukas Foss, November Steps (1967) de Toru Takemitsu, Ludwig Van (1968) de Mauricio Kagel, Credo (1968) de Arvo Pärt, Requiem (1968) de Berndt Aloysius Zimmermann, Sinfonia (1968-1969) și Opera (1970) de Luciano Berio, Sonata nr. 2 pentru vioară și pian (Quasi una Sonata) (1968) și Simfonia nr. 1(1968-1972) de Alfred Schnittke, operă Votre Faust
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
rănită, adesea exasperată, a „maturizării” aparent anti-lirice, refuzând privilegiul amânărilor. Ne vorbește direct și dramatic o abruptă, nu o dată vehementă, mereu puternică originalitate a „adevărului”, niciodată pur sau simplu, doar purificat prin expresia poetică și simplificat prin urgența implicării. Un credo poetic sever al integrității, somând teluricul cotidian să dea seamă În fața interogației tumultuoase a spiritului. Acutizată asumare a eului și a lumii, am spune. Ferma „esențializare” În Poeme nerușinate, Cartea Mâniei și Apocalipsa după Marta (la acest volum antologic mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
religioasă, consideră că acesta este un paradox quia absurdum.<ref id="124">Søren Kierkegaard, Fărâme filozofice, traducere din daneză de Adrian Arsinevici, Editura Symposion, Iași, 1994, p. 68. Va face trimitere la o celebră spusă atribuită o vreme lui Tertulian, credo quia absurdum, și deopotrivă la unele locuri biblice relevante în această privință.</ref> De această dată, absurdul survine ca limită APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 129 124. a celor cu sens. Transcende sfera comună a sensului și acele preocupări omenești prin
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
nonsensul cunoaște o formă dea dreptul vulgară, frustă. Se remarcă nu prin distanța sa față de sfera comună a sensului, ci mai curând prin simpla decădere a acestuia. APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 143 144. Secțiunea a patra PARADOX ȘI NONSENS 19. „Credo quia absurdum“ Nu știu din ce motive, astăzi, sinonimia termenului „absurd“, oferită de un lexicon oarecare, este destul de săracă. Sunt menționate de regulă accepțiuni comune și negative: inept sau prostesc, aberant, irațional, aiuritor, elucubrant, lipsit de sens. E adevărat, termenul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
sa spus însă și despre câțiva sceptici sau, puțin mai târziu, despre unii stoici și învățați creștini. Știm că lui Tertulian (cca 160-220), scriitor creștin din Cartagina, i sa atribuit o spusă care, după multe secole, a generat discuții nesfârșite: „Credo quia absurdum“ („Cred deoarece este absurd“). Între timp sa văzut că aceste cuvinte nui aparțin. Nu se știe precis cine lea rostit și nici cine i lea atribuit lui Tertulian. În Despre trupul lui Hristos, V, 4, nu aflăm această
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
îi garantează certitudinea. Oare așa a gândit Tertulian? Putea să PARADOX ȘI NONSENS 147 147. o facă. Dacă asta a vrut să spună, posteritatea nu la trădat când ia rezumat poziția în formula lapidară pe care totuși nu a scriso: Credo quia absurdum. Gândire întru totul originală de astă dată, dar e greu de crezut că cineva, fie el și orator, a așezat criteriul adevărului pe absurditate.“ Cu aceste mențiuni, Gilson anunță deja două interpretări posibile ale acelui quia din enunțurile
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
fi exclusă pentru vremea lui Tertulian. Numai că, adaugă Gilson, e greu de crezut că un învățat creștin, deși orator admirabil, ar fi asumat absurditatea drept criteriu al adevărului.<ref id="148">Cf. Pierre Bühler, „Tertullian: the Teacher of the «credo quia absurdum»“, în Jon Stewart, Kierkegaard and the patristic and medieval traditions, Ashgate Publishing, Aldershot, 2008, pp. 131-142.</ref> E greu de crezut, întradevăr, însă nu pentru toți cei care au întârziat asupra acestei propoziții. Astfel, cel sensibil la contrastul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
misterului 145, 193 (n. 199) INDEX RERUM 203 ~ ca specie a erorii 77 ~ criteriu al adevărului147- 148, 166 ~ minunată 35, 60, 157, 180, 191-192 ~ vulgară 69, 71, 109, 143 absurdum 9, 49, 69, 81, 146, 156 (n. 154), 180, 191 credo quia ~ 145-146, 148, 149 (n. 149) deductio ad ~ 77 quia ~ 129, 164, 173, 174, 175 reductio ad ~ 56 alteritate 57, 88-97, 122, 155, 169; celălalt este absurd 22 (n. 11), 57, 64 (n. 52), 74, 88-97 ambiguitate (a celor absurde
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
declară deschis Împotriva folosirii diamantelor naturale, atâta vreme cât există tehnologia necesară pentru producerea celor sintetice, iar extragerea diamantelor provoacă suferințe oamenilor și naturii. O altă companie din domeniu, Cred, care promovează reciclarea materialor prețioase, are ca motto „nu ne interesează afacerea Credo, ci ethos-ul Credo“. Nu se știe exact dacă ethos-ul strălucește mai tare pe degetele doamnelor sau nu, dar cu siguranță vestea nu este atât de bună pentru domnii cumpărători: bijuteriile care ascultă de etica lui Aristotel costă cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
diamantelor naturale, atâta vreme cât există tehnologia necesară pentru producerea celor sintetice, iar extragerea diamantelor provoacă suferințe oamenilor și naturii. O altă companie din domeniu, Cred, care promovează reciclarea materialor prețioase, are ca motto „nu ne interesează afacerea Credo, ci ethos-ul Credo“. Nu se știe exact dacă ethos-ul strălucește mai tare pe degetele doamnelor sau nu, dar cu siguranță vestea nu este atât de bună pentru domnii cumpărători: bijuteriile care ascultă de etica lui Aristotel costă cu 10-15% mai mult. Ce-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
19 II. REZISTENȚA DISCURSULUI RELIGIOS AL BOR ȘI CĂDEREA REGIMULUI COMUNIST UN PATRIARH, O BISERICĂ, DOUĂ PERIOADE ISTORICE / 23 III. RECUPERAREA NORMALITĂȚII DISCURSUL RELIGIOS ÎN MASSMEDIA / 31 1. Televiziunea publică și demersul de recuperare a discursului religios / 37 a. Emisiunea "Credo" model de discurs religios televizual / 51 2. BOR și discursul religios în presa dintre anii 1989-2011 / 610 a. Discursul de prezentare / 74 b. Discursul de recuperare a identității BOR / 82 c. Discursul justificativ / 86 d. Discursul critic / 91 e. Discursul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
căpătat aspect prozelitist (în sensul de a aduce noi adepți) și datorită politicii de deschidere pe care televiziunea publică era nevoită, în virtutea toleranței, să o promoveze. Această politică a favorizat într-o primă etapă cultele neoprotestante și, la începuturile emisiunii "Credo", aveau un loc stabil. Acestui gen de prozelitism îi opuneam refuzul de a difuza seriale al cultului Bahai, care de multe ori ni se impuneau, și o contra-balansare prin dialoguri cu marii duhovnici: părintele Arsenie Papacioc, părintele Cleopa, cuviosul Teofil
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
scenariu de imagine bine făcut. Discovery de ce câștigă? Îți oferă informație"47. E o remarcă de care ar trebui să țină cont și celelalte televiziuni care oferă programe religioase, acestea fiind în principal Trinitas TV, Alfa Omega TV, Speranța TV, Credo TV și Light Channel TV, cărora li se adaugă TVT '89, TVRM Cultural, Axa TV Transilvania, West TV și altele 48. Pe lângă emisiunile religioase, TVR a făcut pași importanți către documentare, remarcabile fiind cele aparțin realizatorului Radu Găină 49 care
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]