450 matches
-
întotdeauna în afara oricărei condamnări, căci ea guvernează nevăzut întregul univers boccaccesc sau chaucerian, este cea mai puternică dintre legături - vinculum vinculorum 513. Purgatoriul este amintit ca un spațiu de penitență tranzitoriu (un stareț reușește să o convingă pe o femeie credulă că doar ajungând aici și apoi înviind, soțul 510 Ibidem, p. 263. 511 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol. II, ed. cit., p. 171. 512 Ibidem, vol. I, p. 221. 513 Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere. 1484, traducere de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dezgust și oroare prin intenția de a-i ațâța pe auditori împotriva ipocriziei, pe când Boccaccio se distrează, cu intenția mai puțin de a te ațâța împotriva ipocritului, cât de a te face să râzi pe socoteala unului duhovnic, a călugărilor creduli și a credulei plebe. De aceea arma lui Molière este ironia sarcastică; arma lui Boccaccio este vesela caricatură. Pentru a regăsi formele și intențiile acestea, trebuie să mergi până la Voltaire. Giovanni Boccaccio a fost, într-o anumită privință, un Voltaire
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
prin intenția de a-i ațâța pe auditori împotriva ipocriziei, pe când Boccaccio se distrează, cu intenția mai puțin de a te ațâța împotriva ipocritului, cât de a te face să râzi pe socoteala unului duhovnic, a călugărilor creduli și a credulei plebe. De aceea arma lui Molière este ironia sarcastică; arma lui Boccaccio este vesela caricatură. Pentru a regăsi formele și intențiile acestea, trebuie să mergi până la Voltaire. Giovanni Boccaccio a fost, într-o anumită privință, un Voltaire al secolului al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fi iubit decât pe ea?/ Mai potrivită zău că nu găsea.”688 Este 686 Geoffrey Chaucer, Legenda..., p. 209. 687 Ibidem, p. 218. 688 Ibidem, p. 219. 188 prea posesivă față de Enea, mult prea radicală în dorințele ei sau prea credulă: „De el atârnă tot, viață sau moarte.”689 Naratorul nu ezită să insereze în textul legendei versuri moralizatoare privind viclenia bărbaților, cărora nu ar trebui să li se dea întotdeauna crezare, este un pedagog feminist: „O, voi femei curate, moi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
depline, șaizeci de ani, are surprinzătoarea și arzătoarea dorință de a se căsători, de a se bucura de deliciile mariajului. Felul în care este portretizat personajul denotă o ironie vădită a naratorului, „mintosul cavaler”879 este de fapt un naiv credul, un visător pe care viața nu l-a îmbogățit cu nimic, ba din contră, bătrânețea devenind la el mai mult un semn al ramolirii, al decrepitudinii și senilității, pe când, în mod normal, ar fi fost firesc să fie o etapă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și dă dovadă de inventivitate, debarasându-se de insistențele pălimarului, căruia îi joacă o glumă pe cinste, dar ridiculizând-și și soțul în fața întregii comunități. Planul urzit de Neculai, în legătură cu eventualitatea unui potop, nu face decât să-l înspăimânte pe credulul teslar, lipsit de discernământ, care acceptă sfârșitul iminent, oferindu-le astfel celor doi îndrăgostiți posibilitatea de a fi împreună. Localnicii, văzând obsesia aberantă a soțului pregătit pentru marea catastrofă, îl declară alienat și dau crezare spuselor femeii. Alison este astfel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
manifeste liber voința, să-și dezvăluie personalitatea. Bărbatul devine acum un clovn, stârnind râsul asupra sa. Personajul feminin, prin adulter, își redobândește puterea pierdută. Alison nu este pedepsită, așa cum de altfel nu se întâmplă cu celelalte personaje. John, bătrânul și credulul soț, reprezintă tipul încornoratului, nu pune la îndoială nimic din ceea ce face sau spune soția sa, este lipsit de o dominație reală în cămin, aproape ridicol: „Este unul din acei soți care eșuează în a-și impune autoritatea, o tipologie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sa, este lipsit de o dominație reală în cămin, aproape ridicol: „Este unul din acei soți care eșuează în a-și impune autoritatea, o tipologie ridiculizată și în tradiția populară.”909 Fantezia sa despre potop ni-l înfățișează ca stupid, credul. Neculai este privit cu simpatie de narator, caracterizarea sa cuprinde numeroase aspecte pozitive: tinerețea, educația, inteligența, virilitatea, aderarea la un hedonism al plăcerilor, pe când rivalul său, Avesalon, se dezvăluie un naiv exhibiționist și narcisiac.910 Femeia nu poate fi catalogată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acceptă fără împotrivire, dar din toată atitudinea personajului se desprinde mai mult naivitate decât culpabilitate reală, dă impresia de victimă, de obiect folosit pentru satisfacerea plăcerii masculine. Madonna Lisetta, din povestirea a doua a zilei a patra, este atât de credulă în mândria exacerbată de care dă dovadă, în îngâmfarea vis-à-vis de propriile calități fizice, pe care le considera unice, încât va deveni victima unui călugăr versat, ce va pretinde, în încercarea de a o dobândi trupește pe infatuata femeie, că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
teză doctorală despre Villon. Dar colega ei, fată romanțioasă, îl iubește pe Paul Bourget. În timpul acțiunii din La Medeleni, Bourget trăia (1852-1935), ba era și academician din 1894 în locul lui Maxime du Camp. Așa că Olguța poate să facă o farsă credulei colege a Monicăi, pretinzând că l-a întâlnit și plastografiind un autograf de la acesta. Vania, unchiul Olguței, are lecturi serioase din literatura rusă. Îi adoră pe Tolstoi și Dostoievski. Îl detestă pe polonezul Joseph Conrad. Rezultă că un absolvent de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
din memorie, generând urmări grave În evaluarea sentimentală. Analizarea lor În vederea schimbării este drumul cel bun. 9 Mă intrigă lipsa de interes cu care a fost studiată „credulitatea”, ușurința excesivă cu care sunt crezute lucrurile. Cred că specia umană e credulă din naștere, mai exact, are mecanisme eficiente și inconștiente de formare a convingerilor. O convingere este o deprindere mentală, un lucru care se dobândește prin repetiție, și acest mecanism de Învățare e moștenit de la rudele noastre, animalele. Amintiți-vă de
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
demonilor erau cu totul obișnuite (Fap 9, 13). Magiei i se asociază credința în semnificația misterioasă a viselor și interpretarea logică a acestora care avea un mare succes în special în Egipt. Cărți corespunzătoare instruiau un public compus din cititori creduli despre semnificația și importanța celor văzute în vis, iar explicațiile cele mai stranii găseau dintr-aceia care să le dea crezare. Încrederea în înțelepciunea oracolelor din vremurile antice a supraviețuit până în perioada elenistă, când s-a putut constata o coborâre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
1995) verbală, deoarece există patru centri dinamici. Intrigă povestirii românești ne ofera cadrul unei legături opoziționale binare pentru punctul VOI (tinerii curajoși/ votanții isteți, aceia care nu cred în vocile prefăcute ale lupilor politici versus alegătorii mai în vârstă/ votanții creduli). Astfel, cei patru participanți din piesă metafictivă pot fi reprezentați în următorul careu semiotic (Greimas, 1983), construit pe următoarele tipuri de relații: * relația de contrarietate: s1 (reguli de prescriere: C.-V. TUDOR = IISUS) versus s2 (reguli de interdicție: CONTRACANDIDAȚI = LUPI
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
careu semiotic (Greimas, 1983), construit pe următoarele tipuri de relații: * relația de contrarietate: s1 (reguli de prescriere: C.-V. TUDOR = IISUS) versus s2 (reguli de interdicție: CONTRACANDIDAȚI = LUPI); * relația de contradicție (s1 / ~ s1; s2 / ~s2): C.-V. Tudor (Iisus)/ votanții creduli; contracandidații (lupii)/ votanții isteți. Aceste relații de contradicție înseamnă o negație logică ai cărei termeni nu pot fi adevărați sau falși în același timp. Astfel, în discursul lui C.-V. Tudor, fiecare din cele două elemente în cadrul relațiilor de contradicție
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
-V. Tudor/ Salvatorul nu va fi votat niciodată de alegătorii în vârstă și, în același timp, contracandidații/ lupii nu vor fi aleși de tineri. * relația de implicație (s1 / ~s2; s2 / ~ s1): C.-V. Tudor (Iisus)/ votanții isteți; contracandidații (lupii)/ votanții creduli. Această relație este, de fapt, construită pe o anumită necesitate logică: prezenta alegătorilor curajoși implică existența unui Iisus politic, în timp ce prezenta unor votanți slabi implică voturi pentru contracandidați. c) modalitatea. Acest ultim sistem semiotic pe care Kress și van Leeuwen
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o trimitere la trecutul istoric și cultural românesc): țeapă (drept bâtul acadelei) Vlad Țepeș. Interogația (Vrei să fii dus cu zăhărelul?) și imaginea acadelei sunt elementele constitutive ale izotopiei unui act tranzacțional în care vânzătorul încearcă să păcălească un cumpărător credul. În acest context, există de asemenea un al doilea vânzător care deține adevărul și care, prin acțiunea să rațională, încearcă să diminueze calitățile competitorului. Această izotopie conceptuală este realizată prin două procedee discursive: o expresie idiomatica și o metaforă vizuală
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
realizează pe anumite mărci axiologice (Angenot 1982: 162) implicite, asociate obiectului acadea. După cum am menționat, enunțul verbal Vrei să fii dus cu zăhărelul? și imaginea acadelei creează structura conceptuală a unui act tranzacțional între un vânzător dibace și un cumpărător credul. Acest act "comercial" va fi întrerupt de un alt vânzător, care deține adevărul despre primul. Prezența unei tepe în locul unui bețișor creează o metaforă în praesentia conjunct axată pe alotopie (Klinkenberg [1996] 2004: 373-380). Enunțul vizual prezintă o violare a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
două mărci axiologice contrare: vânzător necinstit vs vânzător cinstit: Variabile Actori politici PSD Electorat Alianță D.A. Simt gustativ/ tactil dulce (acadea) rigid (țeapă PSD-ului) Simt vizual (culoare) Albastru portocaliu Valori abstracte Minciună adevăr Mărci axiologice vânzător necinstit cumpărător (aparent) credul vânzător cinstit Paradoxal, desi cromemul /albastru/ (Chevalier, Gheerbrant, ([1969] 1994: 79), metonimie pentru PSD, este considerat simbolul speranței, în acest afiș electoral, în contextul politic românesc este reinterpretat drept culoarea minciunii. Metamorfoza speranței în minciună este obținută nu doar prin
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
negligence you please, You and your fellows. I'd have it come to question. If he distaste it, let hîm to my sister, EDGAR: Mă vei vești curînd? EDMUND: Te voi sluji în treaba asta. (Iese Edgar) Un tată prea credul și-un frate nobil, Din fire-așa departe-a face rău, Că nici nu-l bănuie: pe cinstea-i proastă A' mele intrigi călăresc ușor. Mi-e clar. Prin naștere de nu, prin minte s-am pămînt; Totul mi-e
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Pe de altă parte, învățarea și interacțiunea cu simulările computerizate conduc la o reducere a capacității de gândire critică. Slouka (1996) formulează dur această idee, afirmând că "ne îndreptăm pe un drum al nerealității care ne va face proști și creduli ca niște copii". Acceptarea simulării ca realitate influențează modul în care gândim cu privire la lumea reală în toate ariile sale: economie, politică, educație, viață personală. Rheingold exprimă plastic această idee în lucrarea sa The Virtual Community devenită celebră: "Nu numai că
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
neverosimile. Poate că din acest motiv nici nu pot fi destăinuite oriunde și oricui fără riscul de a fi considerat ori mitoman, ori, în cel mai fericit caz, un simplu mincinos ce caută să vândă gogorițe unor ascultători naivi și creduli. Situația devine și mai delicată, când asemenea scene sunt relatate de un om trecut de o anumită vârstă. Bidaru, în cei șaptezeci de ani ai săi, a ascultat de nenumărate ori din gura unor persoane de vârsta lui, cu lux
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
arătat pesimist într-o convorbire cu Gunther și urmările acestuia pentru viața internațională 76. Suveranul român credea că, prin acest act, Hitler a reușit "să elimine un inamic potențial" și că șefii de stat apuseni "trebuie să fi fost foarte creduli dacă au crezut, într-adevăr, că ar putea să reușească să aducă Rusia să lupte pentru ei"77. Ambasadorul englez la Paris, Phipps, într-o telegramă expediată la 26 august, sublinia că șeful Departamentului european de la Quai d'Orsay i-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
moment înalta atenție a profunzilor ei diplomați."64 "Prietenii" europeni ai României atenționează imediat Poarta că românii n-au garanția neutralității, ceea ce este primit cu satisfacție de "Agenția rusă" de presă, la 13 aprilie 1877. Eminescu amintește, cu ironie, cum credulii politicieni dâmbovițeni erau buni bazați pe dreptul la neutralitate și chiar au cerut desființarea armatei pentru a reduce deficitul bugetar, problemă grea și pe atunci. Dacă Europa n-ar fi găsit, în mod subit, că trebuie să nu recunoască neutralitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Așa cum orice succes aparent atrage după sine imitarea, o mulțime de societăți pe acțiuni au apărut pe piață, sperând să câștige de pe urma maniei speculative. Unele dintre companii au fost legitime, însă cele mai multe au fost concepute pentru a profita de pe urma oamenilor creduli. Multe bule, atât mari, cât și mici, au avut aspectul comerțului peste mări sau în Lumea Nouă. Pe lângă asociațiile „Marea de Sud” și „Mississippi”, a existat un proiect pentru îmbunătățirea pescuitului în Groenlanda și un altul pentru importul de nuci
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
to cook your books - A recipe for disaster” este o metaforă la adresa contabilității, autorul arătând că, asemenea unei rețete, contabilitatea creativă presupune atât ingrediente esențiale, cât și o metodă. Astfel, după părerea lui Cummings, sunt necesare următoarele ingrediente: o persoană credulă, o persoană lipsită de etică, un asistent care nu este copt încă, două kilograme de active mixte (un kilogram de imobilizări corporale, 0,5 kilograme de disponibil și 0,5 kilograme de creanțe), 3 kilograme de datorii, un kilogram de
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]