1,315 matches
-
Citește mai mult Toamna...în asfaltul răcit binese aud tocuri.În pantofi de lac, negriiflecurile cântă rapsodiiîn re-major și re-minor.Vântul frunza-n foșneto adie și părul mi-l despică.Pământul ca un magnetatrage covor multicolor de frunze.• Toamna...ciorile creionează cerulîn puncte negre.Sinistru se audeo rapsodie în re-major.Vibrează frunza de frică,suflată de vânt în culori.Pământul îmbracă haină arămie,timpul rămâne în urmă.Pleoapele ridicate-n noriîn sunet de clopoțelarcuri pe retină pun.... VIII. FLOAREA POEMULUI SAU
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > NE CHEAMĂ ÎNGERII Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului de s-ar picta pe boltă sentimente mai mult decât natura poate face aș creiona întâi avertismente să fie cerul liber pentru pace mai jos, spre orizont, iubire-aș pune întâi a soarelui pentru o nouă zi și-a lunii răsărită din genune cu teama ei adâncă de-a lipsi în vârf de munți aș
NE CHEAMĂ ÎNGERII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362996_a_364325]
-
și dornic de frumos. Am incercat să mă pun în locul scriitorului și să mă gândesc: oare l-a ce s-a gândit în momentul în care a compus povestea? Imposibil să-mi răspund! Așa a văzut el, doar el putea creiona o astfel de poveste deoarece nimeni nu avea accept la imaginile ce prindeau contur în mintea si-n sufletul lui. Mi-am permis să cred că fiecare din noi trăim pe o ,,insulă’’. Că alături ne sunt gândurile și sufletul
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
patriotismului alunecat în desuet? Transmit aceasta: Stimați compatrioți, să vă purtați cu cinste și drag emblema de român. Suntem un popor talentat, suntem un popor demn, suntem un popor care merităm tot respectul celorlalți, suntem un popor cultivat! Cum ai creiona propriul chip, într-o cuprindere definitorie? Verbul care mă caracterizează este „flacără curată” - există și flacără nocivă, care arde. De când te preocupă folclorul? Am făcut folclor de când mă știu, de când, ca profesor am condus formații artistice. În anii de studenție
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
Eugen Tomescu, fiind, însă, generos (după cum am remarcat și subliniat și la romanul „Ispita”, personajele feminine ale autorului, întotdeauna sunt pline de calități, astfel că și anumite defecte sunt îmbrăcate în așa fel încât, la final, să pară tot calități), creionându-i acesteia un caracter deosebit. Se cunosc încă din facultate, ea o fată foarte frumoasă, dar în aceeași măsură serioasă, preocupată de studiu, care pune la punct, fără drept la replică, pe tânărul student Tomescu, „îndrăgostit trupește” de frumoasa studentă
„TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII” SAU INCURSIUNE REALISTĂ PRINTRE VESTIGII ROMANTICE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362337_a_363666]
-
un vers poetul grec Konstantinos Kavafis în urmă cu mulți ani. Împătimiți de lectura revistelor literare și de volume mai vechi sau recent apărute, aceștia sunt cu atât mai interesanți cu cât pătrund ei înșiși în miezul scrierilor confraților și creionează propriile trăiri și emoții pe care le fac cunoscute cititorilor. Silvia Popescu, autoare a volumului „File și suflete citite (1997-2010)” de curând apărut la Editura clujeană Napoca Star, reușește să aducă în fața cititorilor săi reflecțiile personale în texte pline de
TRĂIRI ŞI EMOŢII DIN LUMEA CONDEIERILOR de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362442_a_363771]
-
cunoscut parcă altfel lumea. O lume cu alt orizont, cu alte preocupări și cu altă cultură. Iar prietenia cu Dana, transformată curând într‑o frumoasă idilă, l‑a determinat să studieze mult și atent, să se cizeleze și să‑și creioneze un anumit viitor. Referință Bibliografică: CHEMAREA DESTINULUI (13) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
și a slujit-o cu inteligența și condeiul ei.“ * Îngrijitoarea acestui Manual a avut privilegiul de a fi studenta și colaboratoarea Amitei Bhose. Iar dacă își va depăna amintirile aici, în câteva rânduri, o va face pentru a încerca să creioneze portretul acestei mesagere unice a Indiei, spre a fi cunoscută și de către cei ce nu s-au bucurat de șansa de a o avea profesoară. Așadar... „Prima întâlnire cu Didi (Amita Bhose) a fost într-un amfiteatru al Universității București
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
ar fi fost lipsită de Simfonia destinului. Entuziasmul muzicanților și pasiunea cu care nuntașele băteau mărunt ritmul pe loc, răsucindu-se din șale cu voluptate și pasiune, tremurîndu-și umerii și împingîndu-și sînii în față, țipetele de extaz, chiotele și chicotele, creionau un tablou specific sfîrșitului de secol, care s-a cramponat, poate in extremis, pentru că altă soluție nu se întrevede la orizont, de globalizarea și mondializarea planetei. Chiar, mi-am zis, noi, pămîntenii, cînd ne gîndim la marțieni, nu-i putem
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
victorie a țării pe care a cârmuit-o, nu s-a schimbat de partea cedărilor îndrumate de stări sufletești. A fost numit și „Întregitorul”, pentru rolul avut în toate momentele decisive care au premers „marelui ceas al luminii”, cum e creionat evenimentul în presa vremii, ceasul împlinirii visului național al Marii Uniri din 1918, an clăditor al prerogativelor de rege al tuturor românilor, rang instituit la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia. „De la început”, spunea Regele, în 1927, „mi-am impus
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
cu un an în urmă. Adevărat, între cele două volume în cauză au mai fost publicate altele, în număr de trei, dar am în vedere că prefața ori postfața unei cărți presupune să prezint cititorului, în puține cuvinte, portretul autorului, creionând principalele resorturi care determină zămislirea respectivei cărți. În mod firesc, se pune întrebarea: ce aș putea adăuga acum astfel încât să nu mă repet și, în același timp, să conving cititorul să se plece cu interes asupra noului volum de versuri
NOU SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363140_a_364469]
-
sunt prezentate direct, cu mijloacele proprii genului, în mod realist și deloc edulcorat. La fel sunt prezentate unele personaje politice sau care pot înfluența societatea și perspectivele ei de dezvoltare. Eduard își rezervă însă zâmbetul amical și umorul tonic atunci când creionează din câteva tresături portretul unor oameni de artă, muzicieni, sportivi, actori sau literați. Era firesc să folosească în lucrările lui și tema ciberneticii care a pătuns în toate domeniile vieții noastre, înfluențând-o în bine și în rău. Până într-atât
IRONIA ŞI AUTOIRONIA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363222_a_364551]
-
am descoperit din cărți, despre tot drumul meu prin viața poate că va folosi cuiva pentru a urma în direcția cea bună. Am întâlnit atâția oameni cu mentalități diferite în viață oare ce ar fi dacă aș începe să-i creionez pe hârtie, pe unii bineînțeles schimbandu-le numele dar așezând caracterele lor că o pildă, ca cu toții să învățăm că alegerile greșite aduc consecințe ce uneori se suporta greu. Iar dacă toată această experiență de viață aș putea să o
NOPTI CHINUITOARE ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368274_a_369603]
-
duce cu gândul la creștinii adevărați, care sunt gata să renunțe la orice le-ar sta în cale, în călătoria lor către Împărăția Cerească. Ligia Seman reușește uimitor să surprindă acea punte de legătură suspendată între Dumnezeu și Omenire. Ea creionează subtil, imaginea omenirii, care apare întruchipată în diferite ipostaze, în mijlocul ei strecurând de fiecare dată, candela iubirii, a speranței și a credinței. Familia săracă în mijlocul căreia cei doi frați trăiesc, alături de părinții lor și încă doi frățiori este una dintre
„TRAGEDIE ŞI TRIUMF” ŢESE O PÂNZĂ NEVĂZUTĂ ÎNTRE DUMNEZEU ŞI OMENIRE de TEODORA SORINA COTRĂU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368460_a_369789]
-
odată Automobilul ,,Pobeda (Victoria),,. Ce victorii mai erau În satele văduvelor !... Totuși, automobilelor le-a fost mai ușor: Câtorva le-au mai rămas rarități - Curățate și lustruite până la luciu, Costisitoare. Ultimele văduve rămase Abia mai trăiesc în frig. Memoria însăși Creionează,, nu fețele lor, Ci zbârciturile, ridurile... (6) Iar pescărușul chiar nu știe Că am de gând să-l desenez. El prinsese cu aripa Fluxul de aer. Și, pe valurile vântului, Zboară deasupra orizontului - Așa că iată un surfing de păsări. Interesant
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
nu are ce face prin casă altceva care să nu coste bani. Se plângea că nevasta lui muncește prea mult spre deosebire de multe altele”. Aici se vădește talentul de artist plastic al domnului Aberman, în subtilitatea, căldura și realismul cu care creionează și colorează frumusețea părinților, a familiei de evrei dintr-o mahala a unui târg moldovenesc din perioada interbelică. Mahalaua evreiască este și ea bine sugerată, cu moralitatea ei, cu psihologia oamenilor, cu tipurile de evrei care mai călcau pe delături
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
aportului de continuitate al fiului. Ștefan Bănică, tatăl, a fost, este și azi și va mai fi susținut de puterea artei sale continuate de Ștefan Bănică fiul prin expunerea unei măiestrii în care abundă asemănări de valoare între cei doi. Creionați de către prezentatorul Octavian Ursulescu în prezentarea „Juniorul a devenit, la rându-i, Senior!”, dintre atâtea alte prezentări, de o factură pe care destui ziși alcătuitori de biografii ar avea a le lua ca sursă, tatăl și fiul Ștefan Bănică sunt
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
ieri i-a arătat asprimea... Scri-sa scrisoare, cu vitejia lui Mircea, Și cu îngâmfarea acelor otomani, El își dorea din suflet pacea, Dar umbre hâde-l urmăreau, tirani... A amendat crunt prostia-n floare, Iar snobismul, dur l-a creionat, Cu iubire multă și candoare, Femeia în versuri multe a cântat... A iubit natura și viața în natură, A dat culoare pădurilor din vremuri, Iar azi le vedem doar în pictură Căci le-au tăiat, lăsând virane terenuri... El a
EMINESCU de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368069_a_369398]
-
rolurilor pe care le-ai jucat și interiorizat tu? Toate rolurile pe care le-am jucat până acum, fac parte din mine; fiecare personaj l-am îndrăgit în felul meu și l-am trăit cu aceeași intensitate emoțională. L-am creionat cu „instrumentele” mele sufletești, l-am îmbrăcat în costumul propriei mele personalități, și ... i-am dat viață. Planurile pot stingheri arta, pentru că ea decurge din viața sufletească, nu din schița de idei. Dacă însă, ai o perspectivă a ceea ce își
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
legislativ al cărții, sunt invocate izvoarele actuale de drept care reglementează raportul stat - culte, pornindu-se de la premizele constituționale și analizându-se diversele legi privitoare la regimul general al cultelor sau la anumite culte, în particular, iar în paralel au fost creionate și principiile directoare ale politicii față de culte a statului respectiv. Despre legea privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor din România, autorul nu pomenește deoarece la momentul respectiv se afla în plină dezbatere în camerele Parlamentului, lege care ulterior
PARINTELE IONUT CORDUNEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367328_a_368657]
-
numărul din 11 octombrie al Curierului ... , Heliade îi publică un necrolog în care-i deplânge dispariția: cu mare pagubă a patrii și a literaturi(i) rumânești. Sfârșitul lui Cârlova comportă mai multe variante, între care una, consemnată de Nicolae Țincu, creionează o intrigă romantică: Iubita lui Cârlova se mărită cu-n altul. Aflând de aceasta, nebun de durere, veni din Craiova, unde se afla atunci în garnizoană, asistă la nunta ei, apoi imediat seîntoarse. După un drum de trei zile cu
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
Duiosie > GÂND DE TOAMNĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului GÂND DE TOAMNĂ Simt ploaia cum mă atinge încet Pe tâmpla-ncărunțită de vreme Acolo unde adânc a săpat regret ... Doruri creionate printre rânduri în poeme. Am strâns la pieptul nopții lacrimi Vise veștede de al toamnei frig Destine frânte, plânsul unei inimi Dar am sperat când îmi dorem să țip. Am așteptat la geam prin nopți pierdute Cu dragostea ce a
GÂND DE TOAMNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367571_a_368900]
-
o fantastică putere de analiză și sinteză, dragoste de viață, de pământul strămoșesc și de oamenii lui și nu numai, pentru că domnia sa iubește OMUL și îndeosebi OMUL FRUMOS. Nu știu de ce sunt tentat mereu să fac referire la prototipul uman creionat de către actorul și scriitorul-gânditor Dan Puric, însă consider că este cea mai potrivită expresie pentru portretizarea unui om cu trăsături pozitive ale caracterului. Probabil pentru că Dumitru Sinu emană prin toți porii „omul frumos” creionat de Dan Puric... Dumitru Sinu nu
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
să fac referire la prototipul uman creionat de către actorul și scriitorul-gânditor Dan Puric, însă consider că este cea mai potrivită expresie pentru portretizarea unui om cu trăsături pozitive ale caracterului. Probabil pentru că Dumitru Sinu emană prin toți porii „omul frumos” creionat de Dan Puric... Dumitru Sinu nu a reușit să-și termine studiile în țară - vremurile, condițiile, greutățile i-au fost potrivnice. În plus, l-a stăpânit mereu o dorință nestăvilită de a cunoaște alte locuri și alți oameni, de a
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
să o ponegrească nici măcar cu umbra unui singur cuvânt sau fapt! S-a născut pe 13 septembrie 1962 în Pucioasa, județul Dâmbovița, a copilărit la țară, cum spune, „împreună cu Cei trei mușchetari și cu Winnetou”. „După clasa a cincea”, își creionează autoportretul în continuare, „nu știu ce s-a petrecut în capul meu că m-am potolit brusc și am început să învăț până am devenit tocilară! Am multe amintiri din copilărie, cele mai frumoase sunt însă astea - aerul meu de războinic și
NUAMI DINESCU. ÎN PRIMUL RÂND, UN OM CUMSECADE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364712_a_366041]