565 matches
-
legitimări legale, prin porturi și printre oameni obișnuiți, erau puține și riscante, la tâlharii de mare) ; cvadrant (vechi instrument de navigație, anterior sextantului) ; cană de cositor ; păpuși de tutun ; două perechi de pistoale (din cauza singurului foc posibil la armele cu cremene și a timpului mare de reîncărcare, era nevoie de mai multe pistoale, pentru un atac eficient) ; un lingou de argint (capital monetar universal pentru zile de penurie) ; un ceas spaniol ; bijuterii ; busole montate în alamă (toate, capturi din jafuri) ; scoici
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
traduceri ale versurilor sale au apărut în limbile rusă, ucraineană, georgiană, estoniană, armeană, turcă ș.a. SCRIERI: Bat gândurile, Chișinău, 1965; Mozaic, Chișinău, 1967; Cântecul tău, Djalil, Chișinău, 1968; Balada stropului de soare, Chișinău, 1969; Vin negru, Chișinău, 1969; Amnar și cremene, Chișinău, 1971; Înșiră-te mărgărite, Chișinău, 1972; Pământul patriei, Chișinău, 1974; Veveriță-Riță, Chișinău, 1974; Leagănul cel verde, Chișinău, 1976; Imnuri în inimi, Chișinău, 1977; Darul vieții, Chișinău, 1978; Cu tine, țară de mesteceni, Chișinău, 1979; Flori albe, flori roșii, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
a) a tuși colibă adăpost de nuiele cop unitate de măsură mai mare de 1 litru coprine narcise cosoi nojiță, curelușă cu care se leagă opincuile pe picior cotârlăit căutat prin buzunare cotorosât certat coveartă plic pentru scrisori crampăn târnăcop cremene piatră dură care scoate scântei prin lovire crumpene cartofi cucuruz porumb cupă măsură mai mare de ½ și mai mare de 1 litru curcui(a) -a se face că doarme D dărabă o bucată mai zdravănă dâlman movilă mică de pământ
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sale. Un roman de Radu Rosetti se intitulează explicit: Cu paloșul. Același autor are în alt roman, Pacatele slugeriului, un sluger bun țintaș, un fel de campion la pistol viteză. Performanțele atribuite de Rosetti slugerului, pe vremea unor pistoale cu cremene, sunt absolut incredibile. Paloșul e utilizat eficient de Ștefan cel Mare împotriva trădătorului paharnic Ulea. La Delevrancea faza se petrece în culise. Domnitorul revine în scenă și se scuză oarecum pentru a fi folosit semnul puterii împotriva unui om neînarmat
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
identice 300 de perechi de pectorali care s-au dezvoltat exact la fel. Cum să vă descriu privirile lor ? în astfel de cazuri, poeții vorbesc ba despre o privire de oțel, ba despre una de jar, ba despre una de cremene lista e lungă ; ei bine, cine i-a făcut pe băieții ăștia a vrut atît de tare să le asigure niște priviri cu tot ce trebuie, încît a sfîrșit prin a le turna în ochi toată lista. Pînă și ridurile
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
amândoi la vânătoare de rațe sălbatice la un iaz de pe moșia Cucoreni [...], el cu pușca adusă lui Iurașcă de Jeltuchin, și pe care o luase tata la moartea lui Iurașcă și o transformase la un armurier din Iași din cu cremene în cu capse, și eu una mai mică, pe care o avea tata de la Balș mărturisea fratele Matei într-o scrisoare din 20 aprilie 1909, adresată lui Corneliu Botez, și continua: dar tot gânditor, vorbea el, spunea râdea, dar iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
este acela care mângâie și consolează fetița care se află în femeie [...], micșorează pentru a putea vedea, mărește pentru a putea admira 33. Dar ce iese dintr-un asemenea joc de perspective intersectat aproape continuu cu lumea înconjurătoare atunci când scapără cremenea minții geniului? Ne-o spune "umilul" unei lumi ce nu mai este, "sărmanul" Dionis: ...și tot astfel, dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aș avea trei ochi aș vedea-o și mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
curând pasul spre tine grăbește 185), într-o viziune mai târzie, iubita va lua un vag contur de Crist feminin, apărându-i cu părul neîmpletit și prins într-o cunună de spini. Aceasta se strecoară, aidoma zânelor, Printre stâncele de cremeni,/ Lângă lacul de smarald,/ Ca să-și scalde sânii gemeni/ Unde zânele se scald !186 În nuditatea ei abisală, ea nu apare decât în ipostaze cu totul fantomatice, cețoase, lunare și, desigur, numai în deplină singurătate: El din trestii o privește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ne arate cât de binevoitor era, a povățuit să ascundem pistoalele vechi din cui în birou. Bărbatul meu i-a răspuns: „Dar acestea nu sunt arme, ci obiecte de artă, nu s-ar gândi nimeni să tragă cu pistoale cu cremene. Plâng însă pe d. locotenent care în uniforma germană face o astfel de meserie“. „Nu-l plânge, îl întrerupsei, este mult mai bine aici, la percheziții, decât pe frontul francez.“ Din stacojiu deveni violet, dar nu răspunse nimic.](Ibidem, p.
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
corpul lui fierbinte și fumegând de sudoare aerul cel rece al nopții. Zguduitura cumplită ce-mi da fugind mă cutremura în toate fibrele corpului. Lancea ce-o țineam de-a umere fulgera la lumina lunei și sfâșia aerul nopții, pe când cremenea de munte de sub copitele de fier a calului zburând scânteia trosnind și trezind ecoul cel adormit al munți lor. Calul mă ducea mereu, astfel încît în urmă neci să părea că aș călări, ci că aș pluti între cer și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ce, slobodă, dezvălea pieptul cel ars de soare ce ascundea inimi libere, cioarecii cei strâmți și albi, opincele cu vârful îndoit și legate de picior cu sfoară de lângă neagră, brâul cel verde și chinga cea roșie cu cuțit, amnar și cremene, în fine, căciula de oaie naltă {EminescuOpVII 212} și lasată asupra ochilor pătrunzători, iată tipul ce-l vedeai repetîndu-se, în feliurite variante, în toți acești copii ai munților. Întrebai pe unul din ei de Ioan, el îmi arătă cu mâna
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
m-a luminat pe loc. - Nicio vrajă, i-am explicat, cânepa este impregnată cu ulei negru. - Ce-i acela? - E un ulei care iese din pământ în unele țări ale Orientului și ale Africii. E de-ajuns o piatră de cremene, și, dacă e și puțin încălzit, ia foc imediat. Am căutat în jur și, după un tufiș, am dat de rămășițele unui foc și de cioburile unei olițe mirosind a ulei. Am mirosit din nou torța și i-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pe cer, în jurul torței pe care o înfășurasem în piele de iepure s-a strâns toată suflarea de la curte. Am mirosit-o din nou. Mirosul de ulei era tare, și apa, în mare parte, se evaporase. Aveam două pietre de cremene, și am început să le ciocnesc, scoțând o groază de scântei. Doar la a patra ciocnire, torța s-a aprins; flacăra era slabă și s-a stins, dar toată lumea a putut s-o vadă. Un murmur de uimire s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Vara era pe sfârșite, și noaptea se făcea tare frig. Lupii și urșii nu erau deloc puțini. Așa că unul dintre noi trebuia să stea de pază în timp ce restul dormeau puțin și prost, treziți de orice trosnitură. În fine, n-aveam cremene și nu puteam face foc, așa că înghițeam carnea crudă, în bucăți mici, deși ni se făcea scârbă. Găseam când și când arbuști de porumbari sau de trandafir și mâncam bacele. Dar fiecare lucru, începând cu hrana și cu lupta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mâncarea, deoarece stomacurile noastre se închiseseră. Ne-au găzduit vreme de trei zile, până ce ne-am revenit. Gaila s-a întors la viață, și asta datorită și îngrijirilor lui Rotari. Ne-au dat îmbrăcăminte de lână și piei, pietre de cremene și iască dintr-o ciupercă lemnoasă uscată și împletită, un cuțit și trei toiege de lemn cu vârful de piatră, atât de tăioase și de tari, încât păreau de fier. Ne-au mai oferit o tablă cu azime făcute dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Pedagogului, Ce-i aici?! și glasul cunoscut ne încremenește pe toți, băieții strânși în cerc în jurul nostru se dau la o parte, lăsându-mă pe mine și pe băiatul imobilizat sub mine în mijlocul dormitorului pe jos, neputincioși în tăcerea de cremene, eliberez fără grabă trupul încleștat de brațul meu și ne ridicăm amândoi vinovați, el cu poza în mână, eu transpirat și înfierbântat de plăcerea vie a jocului, Ce-ai acolo?! se adresează Pedagogul aspru lui Cristian, pe mine ignorându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ne luăm destul pentru două mese. Mosuke găti repede orez, amestecând În el mei, fasole bătută și prune sărate, cât să ajungă pentru zece oameni. Apoi, luă pe umăr un colac de frânghie din cânepă și-și prinse la cingătoare cremene, iască și sabia tatălui său. — Mamă, plec, spuse el. Plecarea la luptă e un Început de bun augur În a-mi sluji stăpânul dar, cunoscând soarta mea de samurai, s-ar putea ca acum să ne luăm rămas bun pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mult decât ieri, pare să ne surâdă. Dimineața În care cele două femei vorbiseră astfel era aceea a sosirii lui Hideyoshi. Soarele la asfințit Întindea umbra văii peste sat, iar zidurile templului erau deja colorate de roșeața amurgului. Nene lovea cremenea pentru a aprinde lămpile, În Întunericul sanctuarului ei interior, pe când bătrâna stătea așezată, rugându-se În fața statuii lui Kannon. Deodată, auziră luptătorii alergând pe-afară. Mama lui Hideyoshi se Întoarse surprinsă, iar soția lui ieși pe verandă. — Vine Domnia Sa! Strigătele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
deznădejdi, și nimeni n-ar putea Scăpa în Veci de Veci, 230 Dacă tu, O, Universală Fire Omenească care-i Un Om, de-a Pururi binecuvîntat Nu ai primi țesutele Integumente. Rahab privește Mielul Domnului. Cu-al ei cuțit de cremene lovește. Și propria lucrare și-o zvîrle în prăpăd Vremi peste vremi, gîndindu-se pe Mielul de-a Pururi binecuvîntat să-l prăpădească. El leapădă vesmintele de sînge, nălucile le mîntuie din lanțuri de robie. 235 Pe cei ce dorm în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aceeași manieră. Acest Poem, prin Asistență Divină, va fi progresiv Tipărit și Ornamentat cu Gravuri și dat Publicului. [...] Dar de va fi că întreaga Lume să iși încrunte față împotriva Acestuia, am Ordine sa imi tin față tare că o cremene (Ezechiel, cap. 3, versetul 9) împotriva fetelor lor și fruntea împotriva frunților lor." {"Letter to Thomas Butts 6 July 1803", BCW: 825: "Allegory address'd to the Intellectual powers, while it is altogether hidden from the Corporeal Understanding, is My
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
frapantă originalitate: "Ca în perioada de ridicare a munților, când straturile de pământ inițial plane au sărit, sub puterea izbucnirilor centrale, în poziții de neînțeles, care întunecă istoria planetei chiar pentru geologi, creația lui Arghezi arată lumii, în reliefuri de cremene, o altă orogenie. Ea nu este un spațiu comod de plimbare cu mâinile la spate; e o ascensiune continuă, care se face în sărituri din piatră în piatră și, dacă cititorul simte adesea și câte o amețeală, senzația vine din
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
limitele, asigurând comunicarea intersubiectivă, întrepătrunderea obiectelor. În Colomba, subiectul locutor pare situat mereu la o răspântie de drumuri, în centrul unei simbolice roze a vânturilor: „drumuri se-ncrucișează ca ochii”, „obrazul tău desface lungi câmpuri de secară”, „zboruri întretăiate în cremene cum lănci”, „spre tine-n peisagiu mi-am descuiat ferestre”, „glasurile-n aer desfășură-un covor / basarabean”, „sapă-n mădulare și-n ochi un coridor”, „trupu-ntreg spre tine e-ntins precum un pod”, „aerul se desface în vorbele ca lăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
al flautului. Aceleiași scheme dinamice i se subordonează nenumărate alte secvențe ale operei, argumentând astfel în favoarea unei „figuri” de relativă stabilitate a imaginarului lui Voronca. „Privirea e un arcuș, deșteaptă viorile depărtărilor”, „Se dilată ca o pupilă râsul izbește în cremene zorile /.../ Se deșteaptă o pasăre sub frunte”, „Sângele tău e-n trâmbițele vinelor chiotul / Care va deștepta cocoșul sălbatec și pantera”, „tictacul deșteptător al ierbii”, „Piciorul trezește vioara potecii, o încoardă” - sunt exemple culese doar din Brățara nopților. Foarte întinsa
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în înțeles se-arată”, „Îți treci ca un descântec mâna prin evocare”, „cântecul e cheia pentru astrala ușă”... În Petre Schlemihl, poemul însuși devine factorul dinamizant, figurat printr-un echivalent deja cunoscut din alte asocieri. „Așa-i amnar poemul în cremenea din sânge”. Să notăm, în sfârșit, în volumul Patmos și alte șase poeme, conservarea aceleiași structuri, de pildă în poemul XI: „Orice voce aprinde o stea palidă /.../ Crinii loviți își răspund din loc în loc”; sau, într-unul din cele Șase
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
I. M. Ștefan, Corneliu Bogdan, N. Constantinescu, Mircea Malița, Al. Lungu, Bianca Bratu, Eugen Teodoru, Nicolae Nicolae, Nicolae Liu, Mihai Mănciulescu, Paul Ioanid, Virgil Ionescu, Barbu Ungureanu, Edith Stoian, Eugen Phoebus, Sergiu Verona, Nicolae Dumitru, Emanuel Valeriu, Mihai Meria, Mioara Cremene, Eduard Jurist. L. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]