500 matches
-
de tole rotorice este fixat față de ax sau față de un butuc, utilizânduse una sau două crestături de ghidare - fixare. Strângerea pachetului se realizează cu ajutorul unor tole marginale și plăci frontale de presare - strângere. Înfășurarea rotorică, dacă este bobinată - plasată în crestături, este realizată pentru același număr de poli ca și cea statorică. La rotoarele în colivie, la care crestăturile nu sunt înclinate pe generatoare, barele nu sunt izolate față de miez. Înfășurările rotorice pot fi trifazate sau mai rar bifazate; se conectează
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
fixare. Strângerea pachetului se realizează cu ajutorul unor tole marginale și plăci frontale de presare - strângere. Înfășurarea rotorică, dacă este bobinată - plasată în crestături, este realizată pentru același număr de poli ca și cea statorică. La rotoarele în colivie, la care crestăturile nu sunt înclinate pe generatoare, barele nu sunt izolate față de miez. Înfășurările rotorice pot fi trifazate sau mai rar bifazate; se conectează de obicei în stea, capetele fiind legate la trei inele pe care calcă perii de Cu grafitat. Mărimea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în stea, capetele fiind legate la trei inele pe care calcă perii de Cu grafitat. Mărimea întrefierului depinde de puterea nominală și de caracteristicile de funcționare ce se cer a fi obținute, limita sa fiind impusă și din considerente mecanice. Crestăturile statorice cele mai frecvent întâlnite în practică sunt închise (fig.5.4 a) sau deschise (fig.5.4 b). Există și o variantă intermediară de crestătură semideschisă (fig.5.5 c). Crestăturile închise se folosesc la mașinile de tensiuni joase
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
ce se cer a fi obținute, limita sa fiind impusă și din considerente mecanice. Crestăturile statorice cele mai frecvent întâlnite în practică sunt închise (fig.5.4 a) sau deschise (fig.5.4 b). Există și o variantă intermediară de crestătură semideschisă (fig.5.5 c). Crestăturile închise se folosesc la mașinile de tensiuni joase, când sunt umplute cu conductoare circulare (rotunde), introduse manual, fir 20 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar cu fir, prin istmul crestăturii. Acestea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
limita sa fiind impusă și din considerente mecanice. Crestăturile statorice cele mai frecvent întâlnite în practică sunt închise (fig.5.4 a) sau deschise (fig.5.4 b). Există și o variantă intermediară de crestătură semideschisă (fig.5.5 c). Crestăturile închise se folosesc la mașinile de tensiuni joase, când sunt umplute cu conductoare circulare (rotunde), introduse manual, fir 20 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar cu fir, prin istmul crestăturii. Acestea pot fi în două straturi sau
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de crestătură semideschisă (fig.5.5 c). Crestăturile închise se folosesc la mașinile de tensiuni joase, când sunt umplute cu conductoare circulare (rotunde), introduse manual, fir 20 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar cu fir, prin istmul crestăturii. Acestea pot fi în două straturi sau într-un singur strat (fig.5.4 a). Crestăturile deschise se utilizează în general la mașinile de tensiuni ridicate, când se folosesc conductoare profilate (dreptunghiulare), la care bobinele se realizează pe un șablon
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
când sunt umplute cu conductoare circulare (rotunde), introduse manual, fir 20 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar cu fir, prin istmul crestăturii. Acestea pot fi în două straturi sau într-un singur strat (fig.5.4 a). Crestăturile deschise se utilizează în general la mașinile de tensiuni ridicate, când se folosesc conductoare profilate (dreptunghiulare), la care bobinele se realizează pe un șablon, se introduc într-o teacă electroizolantă rigidă, după care se plasează în crestături, de cele mai multe ori
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
5.4 a). Crestăturile deschise se utilizează în general la mașinile de tensiuni ridicate, când se folosesc conductoare profilate (dreptunghiulare), la care bobinele se realizează pe un șablon, se introduc într-o teacă electroizolantă rigidă, după care se plasează în crestături, de cele mai multe ori în două straturi (fig.5.4 b). Între cele două straturi se prevede o izolație corespunzătoare diferenței de potențial dintre mănunchiurile respective. Acest tip de crestătură se utilizează și la mașinile de mică putere și joasă tensiune
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
introduc într-o teacă electroizolantă rigidă, după care se plasează în crestături, de cele mai multe ori în două straturi (fig.5.4 b). Între cele două straturi se prevede o izolație corespunzătoare diferenței de potențial dintre mănunchiurile respective. Acest tip de crestătură se utilizează și la mașinile de mică putere și joasă tensiune la care se poate mecaniza procesul tehnologic de introducere a bobinelor în crestături. Pentru crestăturile rotorice se adoptă variantele prezentate în fig.5.5. Primele trei variante se utilizează
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
două straturi se prevede o izolație corespunzătoare diferenței de potențial dintre mănunchiurile respective. Acest tip de crestătură se utilizează și la mașinile de mică putere și joasă tensiune la care se poate mecaniza procesul tehnologic de introducere a bobinelor în crestături. Pentru crestăturile rotorice se adoptă variantele prezentate în fig.5.5. Primele trei variante se utilizează la rotoarele bobinate, cu pereții crestăturilor paraleli (deci dinți trapezoidali), iar celelalte variante se folosesc la colivii turnate, în general din aluminiu sau aliaje
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se prevede o izolație corespunzătoare diferenței de potențial dintre mănunchiurile respective. Acest tip de crestătură se utilizează și la mașinile de mică putere și joasă tensiune la care se poate mecaniza procesul tehnologic de introducere a bobinelor în crestături. Pentru crestăturile rotorice se adoptă variantele prezentate în fig.5.5. Primele trei variante se utilizează la rotoarele bobinate, cu pereții crestăturilor paraleli (deci dinți trapezoidali), iar celelalte variante se folosesc la colivii turnate, în general din aluminiu sau aliaje. Forma cea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de mică putere și joasă tensiune la care se poate mecaniza procesul tehnologic de introducere a bobinelor în crestături. Pentru crestăturile rotorice se adoptă variantele prezentate în fig.5.5. Primele trei variante se utilizează la rotoarele bobinate, cu pereții crestăturilor paraleli (deci dinți trapezoidali), iar celelalte variante se folosesc la colivii turnate, în general din aluminiu sau aliaje. Forma cea mai frecventă este amfora din fig.5.5e) pentru rotoare bobinate, d), e), f) pentru rotoare în colivie normală 5
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
avea o înfășurare polifazată în rotor, conectată în scurtcircuit prin cele două inele frontale. Se poate substitui această colivie, cu o înfășurare trifazată în scurtcircuit, având parametrii deduși din următoarele considerente: numărul de faze rotorice este: m2 = z2 - numărul de crestături rotorice; numărul efectiv de spire pe fază este: ; curentul de fază I2 este egal cu curentul prin bara coliviei Ic = I2. A se vedea [7-§ 3.2.3.3]. Se procedează astfel: -a) Se egalează densitățile liniare ale fundamentalelor solenațiilor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la stator și a celei polifazate în colivie și se obține relația (a se vedea 3.89, 3.143): 78 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar(5.155) În practică, înfășurarea rotorică în colivie se introduce în crestături înclinate pe generatoare, de aceea în membrul drept al expresiei (5.155) intervine și factorul de înclinare kir<1, a cărui expresie a fost dedusă în [7], relația (3.139). Se obține astfel curentul echivalent rotoric (trifazat, fundamentala) raportat la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pentru orice număr de faze m1 în stator și m2 în rotor. 80 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar 5.4.3.2 Raportarea rotorului bobinat la stator Din motive tehnologice la rotorul bobinat nu se utilizează crestături înclinate, ceea ce înseamnă că: kir=1. În ultimul timp rotorul bobinat este trifazat, adică m2=3. Mai există și motoare asincrone cu rotor bobinat bifazat la care m2=2. În cazul rotorului bobinat trifazat relațiile de raportare la înfășurarea statorică
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
înfășurări care permite, prin conectări convenabile ale bobinelor componente, să se realizeze două numere de perechi de poli în raportul 1:2, (în general, dar pot fi 2:3; 3:4 ș.a.). prin utilizarea a două înfășurări distincte introduse în crestăturile mașinii, realizate pentru 2 numere de perechi de poli diferite, raportul dintre aceste numere ajungând chiar la 1:6; prin adoptarea a două înfășurări distincte cu numere de poli diferite, fiecare dintre acestea având posibilitatea de comutare la câte două
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Distribuția aproximativă după curba (G) (de fapt aceste variații sunt "în trepte") justifică formarea a 2 poli magnetici pe armătură: p1=1. Poziția acestor doi poli se modifică în intervalul de timp Δt, cu un ecart ce corespunde la 2 crestături, adică Δα=2·2π/12=π/3 [rad. geom.] și anume câmpul magnetic se deplasează tot spre stânga, ca și în cazul prezentat anterior. Aceasta este o condiție impusă de aplicațiile practice, la care mașina de lucru se cere antrenată
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
unde s-a considerat Z=18, înfășurarea având pasul y=4 (intermediar între 3 și 4,5) în două straturi. Figura 5.45-1 a1) prezintă legăturile pentru obținerea a patru poli pe întreaga armătură, fiind localizate și axele polilor (în dreptul crestăturilor 4 și 13 sunt 2 poli de un nume iar între crestăturile 8-9 și 17-18 sunt ceilalți 2 poli de nume 118 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar contrar). În figura 5.45-1 b1) sunt date conexiunile
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
între 3 și 4,5) în două straturi. Figura 5.45-1 a1) prezintă legăturile pentru obținerea a patru poli pe întreaga armătură, fiind localizate și axele polilor (în dreptul crestăturilor 4 și 13 sunt 2 poli de un nume iar între crestăturile 8-9 și 17-18 sunt ceilalți 2 poli de nume 118 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar contrar). În figura 5.45-1 b1) sunt date conexiunile capetelor de bobine pentru obținerea a șase poli. Ambele figuri surprind momentul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
luată în considerație, de schimbare a numărului de perechi de poli în limite deosebit de largi este cea a utilizării înfășurării în inel cu capete scoase de la fiecare bobină. Un exemplu tratat în [7] se referă la o armătură cu 18 crestături, la care se obțin performanțe comparabile la p1=1; p2=2; p3=3, deci la trei viteze sincrone. Numărul posibilităților crește dacă Z=36, unde se pot realiza p=1; 2; 3; 4; 6. 5.5.3.4. Reglarea turației
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
I10i-ideal, iar P10 acoperă pj10 și pFe1. Note: În unele publicații americane [12, 25] se acceptă faptul că la funcționarea în gol real (la o alunecare foarte apropiată de zero) intervin și pierderile în fier rotaționale, de suprafață, datorate prezenței crestăturilor deschise ale rotorului (care intră în general în categoria pierderilor suplimentare). Din acest motiv relația (5.265) devine, într-o exprimare mai riguroasă: (5.265') unde 11Fep sunt numite pierderi principale în fierul statoric, datorate histerezisului magnetic și curenților turbionari
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
acest motiv relația (5.265) devine, într-o exprimare mai riguroasă: (5.265') unde 11Fep sunt numite pierderi principale în fierul statoric, datorate histerezisului magnetic și curenților turbionari. Valorile pierderilor rotFep . pot ajunge la anumite construcții (îndeosebi la cele cu crestături deschise rotorice) la ordinul de mărime a pierderilor în fier principale, chiar . Aceste pierderi sunt preluate de mașina de antrenare, dacă încercarea se realizează la s=0 (la gol ideal). Se pot separa aceste pierderi de celelalte pierderi în fier
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mai mare decât I1N). 144 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar Se obține curentul I1scN după formula (figura 5.57 b):(5.269) Curbura inițială în alura de variație a curentului este mai pronunțată la mașinile cu crestături închise sau semiînchise, unde intervine saturația istmului crestăturii, o dată cu creșterea curentului prin înfășurări. La unele mașini cu crestături deschise și întrefier redus se face încercarea în scurtcircuit cu rotorul în rotație dar la turație joasă pentru a evita influența câmpului
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
inducție) trifazată în regim simetric staționar Se obține curentul I1scN după formula (figura 5.57 b):(5.269) Curbura inițială în alura de variație a curentului este mai pronunțată la mașinile cu crestături închise sau semiînchise, unde intervine saturația istmului crestăturii, o dată cu creșterea curentului prin înfășurări. La unele mașini cu crestături deschise și întrefier redus se face încercarea în scurtcircuit cu rotorul în rotație dar la turație joasă pentru a evita influența câmpului magnetic de dispersie diferențială. Valorile de curenți I1sc
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
după formula (figura 5.57 b):(5.269) Curbura inițială în alura de variație a curentului este mai pronunțată la mașinile cu crestături închise sau semiînchise, unde intervine saturația istmului crestăturii, o dată cu creșterea curentului prin înfășurări. La unele mașini cu crestături deschise și întrefier redus se face încercarea în scurtcircuit cu rotorul în rotație dar la turație joasă pentru a evita influența câmpului magnetic de dispersie diferențială. Valorile de curenți I1sc până la care se face încercarea în scurtcircuit, ajung la motoarele
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]