950 matches
-
mare murmurând. Nu scriu degeaba, simt că mă citești Și-abia aștepți poemul meu să vină, Se face dimineață-n tot ce ești, Cu tine începe ziua mea deplină... EU SUNT POET Eu sunt poet, nu cer să-mi dai crezare, Legat cu toată viața de cuvânt Cum e legat departele de zare, Ploaia de nor și aerul de vânt. Eu sunt poet și nu o spun cu fală În văzul și-n auzul tuturor, Nevindecat voi fi de-această boală
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
plăgi pustiitoare peste-a Egiptului suflare, ca inima de căpcăun a bestialului stăpân (după ce Tu i-ai împietrit-o) să se înmoaie și să plângă pentru trufia sa nătângă, văzând cum prăpădenia lovește c-o suverană necruțare doar egipteni fără crezare. Cădeau din cer neîncetat - de-a valma peste om și vite - urgii, pornite sau oprite la semnu-n mine germinat de voia-Ți-faptă-n necreat, și-n tot Egiptul se-auzea cum bate vântul nimicirii, când peste trupul său slăbit de faraonica-ndârjire
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
ar putea aspira la postul de asistent universitar? - Asta-i o întrebare bună. De unde știu oare? - Habar nu am. - Nici nu bănuiești? - Eu ce să-ți spun? Poate ar exista o explicație dar nu trebuie să-i dau prea multă crezare. - Adică? Dezvoltă, să pot pricepe și eu. Ești o tânără plină de enigme, nu numai pentru mine. - Ce să-ți zic? Nu sunt sigură, încercă să explice ea ascensiunea sa profesională, suspicios de repede. Am avut în facultate un profesor
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347268_a_348597]
-
nu a întâlnit încă adevărata iubire, adevărata dragoste ca să o înțeleagă. Când a crezut că a întâlnit-o, era prea mică să-și dea seama ce simte. Dezamăgirea a fost mult prea mare pentru a mai încerca vreodată să dea crezare fiorului care-i punea în mișcare întreaga existență. A preferat să o ocolească, să evite orice implicare într-o relație cu un bărbat, chiar dacă se întâmpla să-l placă. Și-ar fi dorit să găsească acea persoană al cărui suflet
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
cuvinte! Le-au adunat, le-au scăzut, le-au înmulțit, le-au împărțit, au extras rădăcini patrate, au calculat sinusurile, cosinusurile, tangentele, cotangentele și tot așa, până au ajuns la sfârșitul lumii! Și au fost mulți care le-au dat crezare! Cum să nu crezi așa savanți? Î n anii trecuți, când s-a mai sfârșit lumea, nebunia a fost mult mai mare decât anul acesta. Atunci sute de tineri s-au sinucis prin otrăvire, sub supravegherea pastorilor cunoscători, pentru ca sufletele
SFÂRŞIT ŞI DE LA CAPĂT de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348784_a_350113]
-
de transfer credit niciodată. Și acest avertisment a apărut după ce am primit, majoritatea utilizatorilor unor astfel de SIM-uri, diferite mesaje prin care eram anunțați că am fi câștigători ai unor premii mari și al unor cadouri. Nu am dat crezare niciodată unor astfel de mesaje mai ales că erau expediate după cartele de utilizator... deci nu de pe numerele rețelei și le ștergeam imediat ce ajungeau în telefon. Povestea acestor mesaje a circulat repede în toată țara și nimeni nu se mai
CAPCANA UNUI FARSOR... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346757_a_348086]
-
mesaje mai ales că erau expediate după cartele de utilizator... deci nu de pe numerele rețelei și le ștergeam imediat ce ajungeau în telefon. Povestea acestor mesaje a circulat repede în toată țara și nimeni nu se mai grăbea să le dea crezare atunci când era bombardat în căsuța inbox-ului cu ele și cu câștigurile lor aberante. Și iată că, acei impostori care se distrau încărcându-și timpul cu astfel de farse și-au pus imaginația la încercare și-au schimbat stilul și modul
CAPCANA UNUI FARSOR... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346757_a_348086]
-
vină - Ne tot conducem, pe lumină, La prânz, de Anul Nou, sau Paște, La câte-o masă, când se naște - La vieți, sau morți, de vor să vină - Ne tot conducem, împreună, Cândva, demult, la pensionare, Sau în pământ, având crezare În Învierea cea comună - Și nici nu știm ce ne mai mână, Suntem conduși, sau ne conduce, Suntem colegi de-arginți, sau cruce - Ne tot conducem împreună ... Ca niște orbi, legați de mână ... 28 februarie 2012 Referință Bibliografică: Împreună / Jianu
ÎMPREUNĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346858_a_348187]
-
strânsoarea primului tău sărut, dăruit cu toată așteptarea celor trei ierni duse, și pentru toate cele ce vor urma... pentru tine cea de acum, cănd sania aleargă purtând himera ajunsă în casa de suflet, doar iarna va mai fi de crezare... primăverile se vor ascunde în suflet, verile-ți vor rodi în tine, iar toamnele se vor încununa de întâmplarea din urmă și va sfărși ca o poveste spusă unei nepoțele, care va privi atunci și ea, iarna prin fereastră, cu
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
răscolit Ierusalimul și pământul Iudeeii și mai departe în Galileea și Pereea și dincolo de Iordan prinzând în plasă suflete slabe, sărace cu duhul, oameni neînvățați, fără o pregătire solidă, fără o cunoaștere temeincă a tradițiilor noastre milenare. Nu dați așadar crezare zvonurilor năucitoare care poate se vor face, căci iată semul dat de Domnul prin textul citit aici, acum în această adunare: ,,Să nu te iei după cei mai mulți, ca să faci rău; și la judecată să nu urmezi celor mai mulți, ca să te abați
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
memorie erau legate strict de legendele care povesteau că sildivele răpeau oameni, de regulă bărbați, îi torturau și le mâncau bărbăția. El unul nu cunoștea clar motivele pentru care specia aceasta era înafara legilor coloniei, dar, dacă era să dai crezare poveștilor, ce mai perspectivă îl aștepta! Orice legendă, până la urmă, are în ea un sâmbure de adevăr, chiar dacă el nu dădea nici doi bani pe poveștile îngrămădiților care se ocupau cu arhivele. Știa că unele specii conlocuitoare se hrăneau cu
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
că va vorbi cu mama sa și soția s-o scoată de acolo că are încredere în ea. Mai mult îi zise că maică-sa a propus acest lucru, iar el a fost nevoit să se conformeze. Florica nu dădu crezare celor zise. Știa că ideea îi aparținuse ca s-o săperie, iar acum făcea pe blândul ca să și-o apropie. „Te înșeli amarnic, macaronarule, nu-ți acord nici o șansă. Poate într-o bună zi vrei să te întorci la nevastă
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
înțelegeau mare lucru. Erau mici dar el îi educa cum știa, căci observase că Ioana nu prea se ocupa de ei cum trebuie. Ba auzise și niște vorbe care îi furaseră liniștea și încrederea, însă era hotărât să nu dea crezare zvonurilor. Nu a mai avut ocazia să le dezmintă căci a venit mobilizarea și a trebuit să plece la război, cu inima sfărâmată și cu grija familiei ce rămânea în voia sorții. Băiatul, Iliuță avea aproape patru ani când Nicolae
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
pe când a plânge Încep să vărs din mine roșul sânge Pentru că mult și sincer te-am iubit Eu încercat voi fi de dorul care Te mistuie de câte ori oftezi Văpaia deveni-va tot mai mare Și-acuma recunosc, și-ți dau crezare De câte ori începi să lăcrimezi Iubita mea, propun ca toată viața Să nu mai luam a noastre inimi înapoi Să mă privești pe când îmi mângâi fața Eu de pe trup îți voi sorbi dulceața Rămâne-vom de-a pururi amândoi. 25 februarie
SCHIMB DE INIMI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379290_a_380619]
-
arme care dau putere celor ce se tem de dușmani vremelnici. A spus răspicat, curajos și fără teamă ce gândea și simțea mângîiat pe creștet de aripa sfântă a îngerului din poezia lui Goga. Iar îngerul, dacă e să dăm crezare poetului, sigur i-a povestit Moșului «ce copil și ce purtare» a întâlnit el în clasa I, în Ajunul Crăciunului, din anul ... . « Și nu voi ca să mă laud, nici că voi să vă-nspăimânt, cum veniră se făcură...». Parcă așa spunea
RODICA ELENA LUPU – LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI CU „ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL” de ION BRAD în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374204_a_375533]
-
fost, Un mare tăvălug pe biată țară Și nu știu dacă a avut un rost Pentru atâtea rele ce urmară. Au apărut cu ,,Steaua sus răsare”, Dar au uitat de Bunul Dumnezeu, Ne-au dat credinta-n care n-au crezare Și fiecare s-a crezut un zeu. Ne-au dărâmat și fabrici, si uzine, Ca depășite, prea muncitorești. Le-au dus, fier vechi, în cele țări străine Să nu avem produse românești. Disponibilizări și somerie, Flăcăi și fete exportam de
CE MAI IMPORTAM? de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378745_a_380074]
-
au împiedicat-o. Pentru aceasta ar trebui să nesocotim presupunerile celor vechi, nu chiar vane. Ba, cîteodată, dacă e să ne luăm după Plutarh (și de ce n-am face-o?) asemenea bănuieli, ca și miturile, de altfel, sînt mai de crezare decît niște așa zise "canoane cronologice" Anticii, însă, de la Herodot la Plutarh au recurs la ipoteza transmisiei culturale, dinspre Egipt, dinspre Fenicia, chiar dinspre India către Grecia. Nu putem decît sa ne indoim de faptul că deținătorii de cultură, fie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
măsură să recupereze profiturile ce decurg de aici. STĂPÎNIREA TEHNOLOGIEI De mai bine de patruzeci de ani, această stăpînire a tehnologiei a fost cerută de rege într-un domeniu îndrăgit de el, acela al armatei și al armamentelor. Dacă dăm crezare mărturiilor atașaților militari francezi care observă transformarea armatei române, evoluția structurilor ei și a dotării cu armament, provocarea este evidentă. Chiar dacă în 1874 se declarase că această mică armată este incapabilă să iasă din limitele defensivei și că singura putere
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
schimbe deodată într-atîta încît, din șef al partidului roșu, să devie o dată măcar ceea ce nicicând n-a fost: amic al adevărului! Fiindcă lumea s-a săturat de a asculta pe onorabilii Fleva, Serurie ș. a., sau, ascultîndu-i, nu le dă nici o crezare, în programul de acțiune pentru alegerile județene era desigur înscrisă și ieșirea în scenă a prințului Dimitrie Ghica. Dintre toate ziarele, noi am făcut mai puțin caz de aceasta. Dacă d. Stan Popescu e liber în România de-a se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari puținii câți au fost din întîmplare pe acolo spun că oamenii ies și azi la vânătoare cu arcuri și cu șoimi ca-n evul mediu. Între asemenea oameni știrea că Asan Împărat ar fi cutreierând lumea desigur ar afla crezare. Dar despre Bucovina îndeosebi, unde populația e relativ cu mult mai luminată decât în alte părți ale monarhiei și desigur mai în curentul timpului decât falconierii din Albania, puteam presupune că fabulele mitologice nu vor avea trecere. Un ziar polon
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
datoria unui organ de publicitate, oricât de puțin interes ar mai inspira ele publicului. Știrile acestea se răspândesc la noi nu prin vocea autorizată a organului oficios de căpetenie, ci prin cea mai puțin autorizată, dar poate mai vrednică de crezare, a acelor zeci de pierde-vară, toți liberali {EminescuOpXI 376} unul și unul, cari stau în raporturi sigure, deși oculte, cu bugetul. Avem o sumă de existențe catilinare cari se-nvîrtesc pururea în pridvoarele ministeriilor, cari au zilnic conversații cu iluștri oameni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însă cu foarte mare atenție, deoarece exagerările și imaginația au luat deseori locul observației obiective. Așa bunăoară, patriarhul Macarie pretindea că pe la jumătatea secolului al XVII-lea a văzut pe Siret „plutind câteva corăbii”. Alte informații sunt însă demne de crezare. Astfel, viceconsulul francez Parrant semnala, în raportul menționat mai sus, că nici unul din râurile Moldovei nu este navigabil, în nici un sezon al anului. Excepție, continua Parrant, făcea Prutul, care era cel mai mare râu și care, pe o întindere de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
statisticile moldovene din acea epocă acest gen de meșteșug este bine reprezentat. La 1845, în statistici sunt menționați 15 argintari și ceasornicari în Botoșani, 16 cercelari (bijutieri) în Piatra Neamț, 16 argintari în Iași etc. Dacă ar fi să dăm deplină crezare statisticilor, atunci ar trebui să ne însușim ideia că numărul meșteșugarilor „artiști” a scăzut la jumătatea secolului trecut față de 1831, când în Botoșani existau 13 argintari și 3 ceasornicari, iar în Iași, 16 giuvaergii, 41 argintari și 14 ceasornicari. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1860-1862 este menționat un număr de 139 pive și dârste în toată Moldova, cu 135 de lucrători. Din statistică rezultă că numai în ținuturile Neamț, Putna și Suceava existau astfel de instalații. Statistica nu ne oferă însă informații demne de crezare nici în privința extinderii teritoriale a pivelor și a dârstelor, nici în privința numărului lor. Firește că pivele și dârstele erau răspândite mai ales în regiunea de munte, unde creșterea oilor ocupa un loc important în viața locuitorilor, unde existau cursuri de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost bine plănuită, n-a fost concertată cu revoluționarii munteni, că membrii detașamentului și însuși unul din șefii lui (Holzel), cum a dovedit-o procesul de la Kiev, în ianuarie 1849, erau lipsiți de orizont, de o înaltă conștiință, dând crezare unor fabule potrivit cărora acțiunea lor ar fi corespuns și proiectelor lui Czartoryski, care ar fi avut acordul Rusiei să ofere Austriei 50 de milioane (nu se spune în ce monedă) în schimbul Galiției, suma la care erau gata să subscrie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]