1,366 matches
-
pe la noi, Mulți se duc spre zări eterne! Ieri am stat cu el la masă; Ne-am povestit din amintiri. Astăzi doliu-i văd acasă, Să-ți faci trei cruci și să te miri! Ne pleacă prieteni prea grăbiți; În cripte reci îi trage somnul. Doi trandafiri stau ofiliți, Nu mai sună telefonul! Rămân copii nevinovați, Soațe cu facturi și rate, Bunicii plâng nemângâiați, Băntuind - strigoi - prin sate. Trage clopotul în dungă; Tresar și florile pe câmp. Anii vieții-or să
SE SCUTURĂ ÎNGERI DE PLOI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365570_a_366899]
-
San Pietro din Roma. Nu e vorba numai de dimensiunile colosale, sau de cupola care aduce cu cea a lui Michelangelo, dar până și baldachinul din fața altarului seamănă cu cel al lui Bernini. În schimb, am admirat mormintele somptuoase din criptă ale lui Nelson și Wellington, comparabile ca măreție cu cel al învinsului lor, Napoleon, din Domul Invalizilor. Despre bisericile din Londra ar merita amintite și elemente de cronică mondenă. Nunta prințului William cu Kate Middleton, din primăvara acestui an, a
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
văzusem, iar acesta este un top al impresiilor. În schimb, am văzut pentru prima oară Pantheonul din Paris. Două elemente merită amintite. De cupolă este agățat un pendul, instalat de Foucault, care și astăzi demonstrează mișcarea de rotație a Pământului. Cripta de la subsol este un imens mausoleu, unde se găsesc mormintele marilor oameni de litere și nu numai. Voltaire, Jean-Jacques Rousseau și Diderot stau la locuri de cinste. Pe o “alee” laterală îi vezi grupați în aceeași cămăruță pe Alexandre Dumas
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
pare că era Rareș, descoperit de italianul Malaspina, personaj devotat domnitorului). Cultura românească îl așază pe Gheorghe Asachi printre marii îndrumători și luminători ai poporului din perioada de modernizare a culturii naționale. Osemintele cărturarului și ale soției sale odihnesc în cripta de la baza statuii din fața școlii de pe lângă Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iași. În încheiere, iată una dintre ideile călăuzitoare ale acestui mare cărturar român, un adevărat om al Renașterii (poet, prozator, dramaturg, pictor, arhitect și istoric): „În sfera sa, tot insul
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
Ganduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (75): BOLȘEVICI ȘI MENȘEVICI SAU... DUPĂ VOICULESCU, URMEAZĂ BĂSESCU? Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 1327 din 19 august 2014 Toate Articolele Autorului Dacă societatea civilă românească (???) nu este capabilă să înlăture Sistemul Cripto Mafiot (SCM), acesta se autodevorează. Ponta e prins într-o menghină! Oricum, va ieși prost! La doi ani de la exprimarea voinței naționale, unde e schimbarea promisă? Marile sale realizări se rezumă la mazilirea colegului de echipă și coabitarea cu Demisul
TABLETA DE WEEKEND (75): BOLŞEVICI ŞI MENŞEVICI SAU... DUPĂ VOICULESCU, URMEAZĂ BĂSESCU? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352264_a_353593]
-
mea pustie - / Și tot mai mult m-apasă / O grea mizantropie” (Ego, 1965:136). El devine mai puternic și creează o lume pe care și-o imaginează în furia descompunerii și a nepăsării și, poate, de aceea se retrage în cripta care îi așează trupul spre odihnă. Pe Bacovia nu îl vei înțelege niciodată dacă nu îi petreci versul în cavoul care se deschide pentru cei inițiați, dacă nu simți greutatea plumbului și, de dedesubtul acestuia să percepi adierea vântului și
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
Ca să îi înțelegi cuvântul sugerat în fraza, de multe ori frântă și ambiguă în exprimare, trebuie să ști să trăiești ca Bacovia. Să străbați în noapte drumurile fără de întoarcere a celor duși, să simți suflarea umbrelor și să auzi de sub cripte fâșâitul celor care au fost. Abia atunci vei percepe existența și greutatea cuvântului plumb. București, 08.10.2013 Bibliografie: Bacovia, George, Versuri, Editura Tineretului, București, 1965. Referință Bibliografică: Anamneza, sentiment al retrăirilor în volumul bacovian Cu voi / Ștefan Lucian Mureșanu
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
vale prea cocoșați de semne de-ntrebare Purtați de niște ape-nvolburate mai respirăm din când în când, din valuri mai respirăm, dar suntem prea departe mult prea departe de tărâm și maluri (În groapa unei stări, ca într-o criptă ne-mbolnăvim plenar de scenarită) Referință Bibliografică: BOLNAVI DE SCENARITĂ / Nicu Cismaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1244, Anul IV, 28 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicu Cismaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
BOLNAVI DE SCENARITĂ de NICU CISMARU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350588_a_351917]
-
ne simțim mândrii că suntem români, arborând drapelul țării noastre în timp ce noi intonam imnul românesc. Starea de exaltare sufletească s-a accentuat odată cu deplasarea pelerinilor la Bethleem unde ne-am recules cu pioșenie în biserica ortodoxă în care se află cripta unde s-a născut Domnul. Am vizitat de asemenea biserica romano-catolică „Sfânta Ecaterina” și „Grota Laptelui”, locul unde Fecioara Maria l-a alăptat pe pruncul Iisus. Am continuat drumul în deșert cu minibuze arabe până la mânăstirea Sfântul Sava și mânăstirea
PELERINI ROMÂNI PE PĂMÂNTUL FĂGĂDUINŢEI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351346_a_352675]
-
Cu o dispensă specială din partea Vaticanului - având în vedere că era vorba de sinucidere - dispensă în care se spunea că Rudolf suferise un dezechilibru mintal, arhiducele a fost așezat să își doarmă somnul de veci în cimitirul din Viena, în cripta familiei imperiale. Rudolf a fost înmormântat în uniforma albă de general, având capul acoperit cu chipiul, pentru a nu se vedea rana provocată de glonțul ce îi dislocase un os cranian. Mayerling, apusul de soare al casei de Habsburg În locul
PUNCTUL TERMINUS AL UNEI CUTREMURĂTOARE POVEŞTI DE IUBIRE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 107 din 17 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350802_a_352131]
-
-ntorc la vechea vatră, Și Dumnezeu vă veghează . Doar la noi nu e niciunul . Ar fi vestea cea mai bună, E pus lacătul la poartă . Cum că El vă are-n pază . Casa e înstrăinată Nu am cum pătrunde-n criptă, De flămânzi pe trei parale . Să vă mângâi trupul rece , De-ar fi fost o Lege dată, Dar te rog, mamă iubită , N-ar mai fi atâta jale . Nu lăsa fiii să-ți plece ! Am rămas singur în luptă . Nici
MAMĂ, MÂINE E CRĂCIUNUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351577_a_352906]
-
mișcarea mi-e post sau doar arc de viață -nfruptată nerod, cu minusuri fade și plus în exod... lumânare arde. praful de tămâie, crud mi se întoarce, dintr-o veșnicie, construită leneș pe istorii, leșuri, de-adevăruri sfinte uitate în cripte. spart lacăt se vede, ruginit în vii, minciuni prin nisipuri... tac și mă închin. Referință Bibliografică: de primăvară. uitată / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne
DE PRIMĂVARĂ. UITATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346752_a_348081]
-
mi-s toate-nchise, nu am loc nici prin boscheți; mă plimb ca un moroi, prin vise, și ca un sclav între pereți. de la vecini a carne friptă pute, și nu au habar (că-s încă viu și dorm în criptă) să-mi dea moartea la ziar... să nu mă-ntrebi, distinsă doamnă, dacă vreau să mă trezesc, fiindcă nu mai știu ce-nseamnă, ca un om să mai trăiesc... Referință Bibliografică: să nu mă-ntrebi, distinsă doamnă... / George Safir : Confluențe
SĂ NU MĂ-NTREBI, DISTINSĂ DOAMNĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345669_a_346998]
-
a reda câteva impresii cu privire la un loc aparte, situat în orașul Zagreb - „Cimitirul Mirogoj” pe care l-am vizitat cu deosebit interes. Un cimitir dintre cele mai renumite din Europa, prin organizare... Parcuri și arcade, unde predomină marmora neagră, numeroase cripte în pereți. Primele trei morminte la intrarea sub arcade adăpostesc evrei. Sub podeaua mozaicată, morminte ale celor cu stare, lucrări de adevărată artă ale arhitectului Herman Bolle. Zidurile care împrejmuesc cimitirul ca pe o cetate sunt acoperite în întregime de
VEŞNICIA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352177_a_353506]
-
lași, nația ți-o spurci! Doar noi știm să facem prunci Buni de trudă și războaie Crescuți cu mei și caș de oaie; Nu Danone, nu tu Milka, Ăștia, chiar, nu-s buni de nica! Doamne, cum dormi tu în criptă Și Moldova ta iubită E atât de chinuită! Nu știu ce popor, preasfinte, Ai lăsat tu moștenire!? Ca să îți tratezi un dinte Cânți veșnica pomenire! Dai salariul pe o lună Și să-ți mai spun una bună: Dacă te ține... o lună
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
memorie Dr. Vasile Coman al Oradiei, fostul său student la Sibiu și care a avut curajul să-l viziteze la Mănăstirea Cheia, a inițiat și a făcut demersurile necesare, prin Părintele Arhid. Dr. Teodor Savu, pentru strămutarea osemintelor sale în cripta episcopală din Biserica cu Lună, ceea ce s-a și săvârșit la în ziua de 23 august 1992, cu slujba de pomenire săvârșită de Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului și Ioan Mihălțan, Arhiereu - Vicar la Oradea, în prezența unui mare număr
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]
-
merg pe același drum, Prin Infern cu Dante Alighieri. Nu. Nu-mi trebuie mie paradis Tărâm incert de false plăsmuiri În care mă voi pierde, am zis, Să-mi fac tot felul de închipuiri. Când va trebui să cobor în criptă Tu, să-mi stai aproape lângă sicriu Să nu te lași de durere înfrântă Căci vreau optimistă să te știu. Să fii atentă la a feței mimă, Vei observa că zâmbetul înflorește Iar când vor cădea bulgării de țărână Sufletu
RIDENS MORIAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356669_a_357998]
-
legănați de vise, vom adormi uitând Îngemănarea morții și-a vieții pentru viață Între pământul nostru și cerul viu arzând. Treziți apoi, cu suflet vom alerga prin holda Moldavelor pământuri, prin codrii de stejar, Ne-om odihni la Putna, la cripta fără moarte A celui ce Moldovei îi făuri hotar. Cu frunțile plecate pe lespedea de piatră Vom desluși din slova săpată pe mormânt Și glasul făr’ de moarte al Bugăi de va bate Ne-o aminti frumosul moldavului pământ. Să
APARTENENŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355173_a_356502]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > EUGEN EMERIC CHVALA - LACRIMI CORUPTE (POEME) Autor: Eugen Emeric Chvala Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului LACRIMI CORUPTE Făcut-am din teamă o criptă în care-mi aștern patimă, amprenta-mi de lacrimi coruptă ce-n giulgiu va fi ultima. Nu voi să revin iar călăul de vise plătite că șperț, mii stele ce zac în antreul ce-așteaptă un ultim concert. În rugă
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
După melci”, „Selim și Nastratin Hogea la Isarlâk” Între 1925 și 1929 este profesor suplinitor, iar din 1926 asistentul lui Țițeică la catedra de geometrie analitică. Această perioadă este cea mai fructuoasă și în poezie. Publică în „Revista română” „Riga Cripto și Lapona Enigel”. În 1926 îi apare în volum „Oul dogmatic” și publică alte poezii. „Fizionomie personală de om al soarelui de calcaluri, înaintare de kurd descălecat. Un nu știu ce nomad în pupilele boabe de strugur veșted. Liniile feței anguloase, ochii
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Ingul), altele de invenție proprie (Uvedenrode). Întânlim aici o natură translucidă, sticloasă, „în care albul este aici culoarea dominantă” (Adrian Marino- Retrospectivă...), o natură rece, în care afecțiunile poetului merg spre regnul animal: molusce, meduze, gasteropode, melci, vietăți translucide. „Riga Cripto și Lapona Enigel” ia forma baladei medievale, un fel de menestrel al regelui-ciupercă, la spartul nunții. Este un fel de „ Luceafăr” întors pe dos, cu rolurile inversate. Și aici ca și la Eminescu drama derivă din incompatibilitatea dintre două lumi
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
cu rolurile inversate. Și aici ca și la Eminescu drama derivă din incompatibilitatea dintre două lumi: Riga Crypto, cel cu „inima ascunsă” care este regele umbrelor și al întunericului și Lapona Enigel, locuitoare a sudului, a luminii, a căldurii. Riga Cripto se teme de soare în timp ce Enigel e legată de „roata soarelui”. Aspirația apolinică a lui Cripto spre soare va fi fatală regelui plăpând, înnebunind și rătăcind pe drumuri „ Cu altă față mai crăiasă/ cu Laurul- Balaurul,/Să toarne-n lume
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Riga Crypto, cel cu „inima ascunsă” care este regele umbrelor și al întunericului și Lapona Enigel, locuitoare a sudului, a luminii, a căldurii. Riga Cripto se teme de soare în timp ce Enigel e legată de „roata soarelui”. Aspirația apolinică a lui Cripto spre soare va fi fatală regelui plăpând, înnebunind și rătăcind pe drumuri „ Cu altă față mai crăiasă/ cu Laurul- Balaurul,/Să toarne-n lume aurul/Să-l toace, gol la drum să iasă/Cu măsălarița-mireasă,/Să-i ție de împărăteasă
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Chiar dinaintea ei stă larg deschis pântecele navei de biserică veche. Un disc imens, acum golit de publicul care, în parte, s-a retras în sanscrita, locul unde se cinstește evenimentul cu vin turnat direct din damigeana așezată pe lespedea criptei. Vinul roșu, gros, se prelinge din pahare peste literele încă lizibile din epitaful care nu interesează pe nimeni dintre cei vii. ,,Non nobis Domnine non nobis, șed nomini Tuo Da Gloriam!!,, Silabisenște Mărțina din memorie. Se bucură că încă se
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
stil neoclasic, biserica ce servea drept capelă a curții, având la intrare coloane și capiteluri ionice. În interior, nu se mai păstrează din pictura originală decât cei patru evangheliști, zugrăviți pe pandativii de la baza turlei. În pronaos astăzi se află cripta familiei Sturdza. Acesta din urmă a adus în țară, cu cheltuiala sa, un grădinar neamț, ce se numea Mehler, pe care l-a însărcinat cu amenajarea și întreținerea parcului din jurul casei boierești, parc cu alei nisipite și prunduite, cu multe
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]