1,373 matches
-
Raț Agnes † Laslo”; greșit redată în partea sa finală, inscripția ar trebui citită, pentru o mai bună coerență, astfel: „1766. Pomeniți să fie, întru împărăția cerului, ctitorii acestei sfinte biserici, Laslo Caba și soția sa Agnes Raț” . Păstrate într-o criptă boltită, amenajată sub pavimentul navei, osemintele acestora au fost răvășite în anul 1918, în împrejurările tulburi ale preluării administrației locale de către forurile de conducere românești. În pofida număratelor presiuni confesionale cărora trebuie să le fi făcut față de-a lungul vremii
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
Tipic pentru majoritatea donjoanelor, parterul era o pivniță utilizată pentru depozitare. Una dintre încăperi conținea un puț. Deși dispunerea elementelor a rămas aceeași de la construcția turnului, interiorul parterului datează din secolul al XVIII-lea, când podeaua a fost coborâtă și criptele de lemn anterioare au fost înlocuite cu unele de cărămidă. Parterul este iluminat prin fante mici. Nivelul intrării trebuia, probabil, să fie folosit de conetabilul Turnului, de locotenentul Turnului Londrei și de alți oficiali importanți. Intrarea dinspre sud a fost
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
importanți. Intrarea dinspre sud a fost blocată în secolul al XVII-lea și redeschisă abia în 1973. Cei care mergeau la etajul de mai sus trebuia să treacă printr-o mică încăpere dinspre est, legată și ea de nivelul intrării. Cripta din capela Sfântul Ioan ocupa colțul sud-estic și era accesibilă doar din încăperea dinspre est. În zidul nordic al criptei există o nișă; Geoffrey Parnell, custode al istoriei Turnului la Armureria Regală afirmă că „forma fără fereastră și restricționată sugerează
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
la etajul de mai sus trebuia să treacă printr-o mică încăpere dinspre est, legată și ea de nivelul intrării. Cripta din capela Sfântul Ioan ocupa colțul sud-estic și era accesibilă doar din încăperea dinspre est. În zidul nordic al criptei există o nișă; Geoffrey Parnell, custode al istoriei Turnului la Armureria Regală afirmă că „forma fără fereastră și restricționată sugerează că ea constituia o cameră de siguranță în care se țineau comorile regale și documente importante”. Etajul superior conținea o
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
de metri, depășind toate catedralele europene, cu excepția celei din Lincoln. În anul 1535, catedrala inițial romano-catolică devine anglicană odată cu declanșarea Reformei Protestante în Anglia. Regele Henric al VIII-lea și succesorul său Eduard al VI-lea vor ordona distrugerea ornamentelor, criptelor și altarelor din curtea catedralei, unde se aflau câteva mănăstiri. Tot în această perioadă, în anul 1540 sediul Episcopiei de Londra s-a mutat la Abația Westminster, până în 1550 când va fi mutat înapoi. În anul 1666 izbucnește un nou
Catedrala Saint Paul din Londra () [Corola-website/Science/316687_a_318016]
-
deoarece acolo este prezent El, Yahweh însuși, dar în formă uman, spre a puta intra în zona de percepție senzorială a lui Iacob-viitorul Istrael. Vestitorii dezastrului de la Sodoma sunt numiți și , cei doi bărbați’’ ca și ce ce eliberează din criptă pe Iisus Hristos. Perioada ebraică veche nu sugerează nico ierarhie, ci numai, cu timpul, o delimitare a atribuțiilor (uneori confundate). Gabriel (ebr. Dumnezeu (El) e războinic) este înger al Edenului, asigurând paza militară (în Cartea lui Enoh, apocriful etiopian, e
Îngeri în mitologie () [Corola-website/Science/322844_a_324173]
-
compartimente laterale situate conform punctelor cardinale. După ce orașul a fost eliberat de sub ocupația Hoardei de Aur, clădirea din citadelă a devenit reședința pârcălabului de Orhei. Fiind dotată cu un cerdac, intrarea în clădire a căpătat aspectul caselor băștinașilor din Moldova. Cripta a fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de produse alimentare. Nu este exclus ca subsolul din palatul pârcălabului să fi fost folosit și ca temniță. După refacere, în subsol se intra printr-o deschizătură făcută special în colțul
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
în beci, unde se păstrau rezervele de produse alimentare. Nu este exclus ca subsolul din palatul pârcălabului să fi fost folosit și ca temniță. După refacere, în subsol se intra printr-o deschizătură făcută special în colțul de nord-est al criptei. Ca urmare a bătăliei de la Apele Albastre (1362), Hoarda fără rezerve și-a slăbit influența în regiunea pruto-nistreană, însă nu într-o măsură atât de mare încât să piardă controlul nemjlocit asupra sud-estului Moldovei. Se pare că în ultimii ani
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
ies la mare de pe ambele maluri ale Nistrului. După ce orașul a fost părăsit de tătari, clădirea principă a citadelei a devenit reședința pârcălabului de Orhei. Intrarea în clădire fiind dotată cu un cerdac, a căpătat aspectul caselor băștinașilor din Moldova. Cripta a fost transformată în beci, unde se păstrau rezervele de producte alimentare. Nu este exclus, că subsolul din palatul pîrcălabului să fi fost folosit și ca temniță. Palatul pîrcălabului a ars, probabil, în anul 1510, cînd a fost incendiat orașul
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
sa era în viață, crezând că aceasta fusese răpită de baron, Franz intră în castel în aceeași noapte pe poarta deschisă, care se închide însă imediat în urma lui. El străbate dezorientat niște coridoare strâmte și se trezește închis într-o criptă de sub capelă, unde aude din nou vocea Stillei („Andiamo, mio cuore, andiamo!”). Reușește să forțeze ușa, intrând în capelă, unde erau îngropați strămoșii lui Rodolphe de Gortz; printr-o gaură în zid îi vede pe Orfanik și pe baronul de
Castelul din Carpați () [Corola-website/Science/320184_a_321513]
-
director al Observatorului Allegheny al Universității din Pittsburgh în 1891. El s-a întors la Observatorul Lick ca director al acestuia în 1898, dar a murit la scurt timp după aceea, în 1900. Cenușa sa a fost înmormântată într-o criptă de la baza Telescopului Memorial Keeler de 31-inch la Observatorul Allegheny. Împreună cu George Hale, Keeler a fondat și editat "Jurnalul Astrofizic", care rămâne o mare revistă de astronomie în prezent. Părinții lui au fost William F. și Anna (născută Dutton) Keeler
James Edward Keeler () [Corola-website/Science/337287_a_338616]
-
se modifică dramatic. Omenirea se află pe marginea Armaghedonului, din cauza iminentului război cu Expulzații, post-oameni alterați genetic pentru a trăi în spațiul cosmic. Salvarea omenirii poate veni din partea a șapte pelerini a căror experiență unică oferă înțelegerea enigmei neelucidate a Criptelor Timpului, localizate pe planeta Hyperion. Lipsa de înțelepciune a omenirii a dus la distrugerea Pământului-mamă, această filozofie arogantă fiind purtată mai departe spre stele, unde a ajuns în fața puternicei creaturi cunoscute sub numele de Shrike. Povestea începe în mijlocul acțiunii. La
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
web, facilitată de datasfera TehNucleului ș amintind de Althing-ul islandez și senatorii aleși de Totalitate. Însă sfaturile și previziunile TehNucleului sunt date peste cap de structurile misterioase și de creatura de pe îndepărtata colonie Hyperion (numită după poezia lui John Keats) - Criptele Timpului și, respectiv, Shrike - care au fost trimise înapoi în timp de o facțiune necunoscută căreia nu i se știu motivele. Mai mult, Expulzații sunt preocupați de multă vreme de Hyperion, iar invazia lor îndelung plănuită este iminentă. În acest
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
nu i se știu motivele. Mai mult, Expulzații sunt preocupați de multă vreme de Hyperion, iar invazia lor îndelung plănuită este iminentă. În acest cadru turbulent își fac apariția cei care vor fi ultimii șapte pelerini care vor călători către Criptele Timpului și către Shrike, fiecare pentru a cere îndeplinirea unei dorințe. Fiecare are propriile motive pentru a-l căuta pe Shrike, legate de iminenta criză. Primul care apare în roman este Consulul, fost ambasador al Hegemoniei pe Hyperion, acum retras
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
despre faptul că printre pelerini se ascunde un agent al Expulzaților. Pelerinii se întâlnesc la bordul navei-arbore, după ce sunt readuși la viață din somnul criogenic; ei decid să își împărtășească unii altora poveștile, atât pentru a face lunga călătorie către Cripte să treacă mai ușor, cât și pentru a se cunoaște mai bine. Prin tragere la sorți, primul care ajunge să își spună povestea este tânărul preot al muribundei religii catolice, părintele Lenar Hoyt. Povestea părintului Lenar Hoyt începe pe Pacem
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
Sol Weintraub, academicianul evreu, își spune povestea. Sol Weintraub fusese profesor de eticăpe Lumea lui Barnard, a doua colonie fondată de Vechiul Pământ. Împreună cu soția sa, Sarai, are o fiică, Rachel, ale cărei studii post-universitare de arheologie o poartă către Criptele Timpului de pe Hyperion. Acolo își face apariția Shrike, în mijlocul unui câmp anti-entropic". Rachel scapă cu viață dar este contaminată cu "maladia lui Merlin" (după "The Once and Future King" a lui T.H. White), care o face să întinerească în fiecare
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
Însărcinată cu Johnny și considerată de Biserica lui Shrike "mama salvării noastre", Lamia se îmbarcă pe "Yggdrasil". Când ajung la Donjonul Cronos, pelerinii nu sunt întâmpinați de nimeni, dar văd o persoană în robă, asemănătoare lui Het Masteen, fugind spre Criptele Timpului. Consulul își spune și el povestea, dar pentru a face asta relatează întâi o alta (o copie nemodificată a povestirii "Remembering Siri" apărută în "Prayers to Broken Stones", despre care Simmons menționează că a oferit sămânța în jurul căreia au
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
va aștepta prima ocazie pentru a-și răzbuna lumea distrusă. Oportunitatea apare atunci când este trimis ca agent în sânul Expulzaților, dar Consulul pare a-i trăda și pe aceștia când activează prematur dispozitivul care-l poate eliberat pe Shrike din Criptele Timupului. Gestul vine ca urmare a dovezilor incontestabile ale Expulzaților referitoare la faptul că Marea Greșeală care a distrus Vechiul Pământ este, de fapt, opera calculată a Nucleului și a Hegemoniei, aceasta din urmă depunând toate eforturile pentru a distruge
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
ar putea rivaliza cu omul. Consulul știe că TehNucleul se teme de Expulzați, pe care nu îi poate controla, și folosește sistemul Hyperion pe post de momeală pentru a-i elimina. În dimineața următoare, pelerinii pornesc dinspre Donjonul Cronos către Criptele Timpului, cântând "We're Off to See the Wizard" din "Vrăjitorul din Oz".
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă poziționare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte doua urechi, sculptură realizată și poziționată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton. Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic tarziu, cel mai valoros monument de arhitectura din Transilvania, de aceasi varsta cu celebra Catedrala Notre-Dame de Paris, 1247
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
și "Gunga Din" (1939), filmele sale au început să aibă mai mult succes comercial. La 7 mai 2000, Fairbanks a murit la vârsta de 90 de ani și a fost înmormântat la cimitirul Hollywood Forever din Hollywood, California, în același cripta ca și tatăl său. Fairbanks are doua stele pe Hollywood Walk of Fame, unul pentru filmele sale artistice la adresa la 6318 Hollywood Boulevard și unul pentru rolurile de televiziune la adresa 6665 Hollywood Boulevard. În 1969 a fost adăugat în Hall
Douglas Fairbanks, Jr. () [Corola-website/Science/329821_a_331150]
-
fost identificate cu prilejul unei cercetări arheologice desfășurate la biserică, în coordonarea lui Virgil Drăghiceanu, secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice. În 1985 au avut loc lucrări de consolidare ale mormântului, conduse de arheologul Panait I. Panait. În 12-15 mai 2014, cripta de la Biserica Sfântul Gheorghe Nou a fost deschisă din nou, fiind identificate trei sicrie; într-unul din ele erau rămășițele lui Constantin Brâncoveanu, un craniu cu urme corespunzând descrierii morții și celelalte oase dispuse sub formă de cruce (în alt
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
1810 își căsătorește fiica Maria-Louise cu vechiul său inamic, împăratul Napoleon I. Din 1815 lasă "de facto" conducerea imperiului lui Metternich, ultimii 20 de ani de viață stând departe de problemele politice și economice. Este înmormântat în mormântul 57 din Cripta Imperiala de la Viena, înconjurat de cele patru soții. Un bust al împăratului Francisc decorează zidul cetății Sibiului. Bustul original, vandalizat în anii 1990, a fost regăsit în anul 2008 în beciurile Prefecturii Sibiu.
Francisc I al Austriei () [Corola-website/Science/303343_a_304672]
-
a locuit în comuna Sucevița, într-o vilă construită chiar de el, dar ulterior trecută la gospodăria de partid, ca și cea alăturată, aparținând lui Emil Bodnăraș. În anul 1976, Emil Bodnăraș a murit și a fost înmormântat într-o criptă de lângă biserica construită pe banii lui în satul natal, Iaslovăț. Manole Bodnăraș a încetat din viață la data de 9 septembrie 1985, fiind înmormântat în aceeași criptă cu părinții săi și lângă cripta lui Emil Bodnăraș.
Manole Bodnăraș () [Corola-website/Science/311327_a_312656]
-
În anul 1976, Emil Bodnăraș a murit și a fost înmormântat într-o criptă de lângă biserica construită pe banii lui în satul natal, Iaslovăț. Manole Bodnăraș a încetat din viață la data de 9 septembrie 1985, fiind înmormântat în aceeași criptă cu părinții săi și lângă cripta lui Emil Bodnăraș.
Manole Bodnăraș () [Corola-website/Science/311327_a_312656]