206,013 matches
-
era departe de a fi una colorată în roz. Mulți vor fi probabil scandalizați de aceste dezvăluiri incomode (mărturisesc că nici măcar eu, născut fiind în Timișoara, nu am bănuit vreodată că șvabii din comunele învecinate erau supuși la discriminări pe criterii etnice; îmi imaginam plecarea lor din țară ca pe șansa unor oameni de a trăi într-o lume civilizată, neatinsă de fanteziile absurde și agresive ale conducătorilor comuniști, toți copii miniaturale ale lui Ceaușescu). Trebuie să-i dăm însă deplină
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
dispreț. De aceea oscilează în blamul comunismului de fiecare dată când vine vorba de literatură. Atâta timp cât, de bine de rău, oamenii se "acomodau" și se "supraviețuia", ce mai conta teroarea, sărăcia, umilința: "Am... trăit, totuși!". Importante erau reînnodarea tradiției și criteriul estetic și, de vreme ce glorioasa-i carieră a fost posibilă în numele lor, comunismul poate fi tratat distant și cu îngăduință. Nu megalomanie, ci Vocație, spune scriitorul care, îngropat în operă, ignoră, de fapt, istoria. De aceea Nicolae Breban este și un
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
al tactilității, însă unul care nu a reușit să se ridice complet pînă la înălțimea și la abstracția vorbirii articulate. Această percepție, pe lîngă faptul că este extrem de confortabilă prin schematismul ei leneș, are, de multe ori, și pretențiile unui criteriu axiologic. Dacă un scriitor se abate cumva de la norma apriorică a infirmității cotidiene și se dovedește un om de acțiune și o conștiință practică foarte dinamică, în mod subit calitatea inspirației lui este privită cu mefiență, iar vigoarea estetică a
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
Vizuale, trebuia să comunice tema actualei ediții și să organizeze un concurs de proiecte. În absența acestui concurs, cine face propunerea pentru participarea românească, cine va fi comisarul expoziției și, în cazul în care aceste lucruri se știu deja, după ce criterii s-a făcut alegerea? Dacă totul s-au tranșat discret în cabinetele Departamentului de Arte Vizuale, atunci avem semnale serioase că ceva nu este în ordine și se perpetuează inadmisibil confuzia dintre funcționarul ministerial, cel care gestionează informația și asigură
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
avort asistat. 3. Pentru că directorii Muzeului..., Mihai Oroveanu și Ruxandra Balaci, sunt incompatibili pentru un proiect comun. Deși Oroveanu cunoaște în detaliu arta contemporană românească, tocmai ofensiva detaliului i-a obturat accesul la ansamblu și a provocat grave rătăciri ale criteriilor în delicata campanie de achiziții, în vreme ce Ruxandra Balaci, care nu cunoaște deloc arta contemporană românească, s-a rătăcit dramatic într-un fel de esperanto al limbajelor artistice și a invalidat, ipso facto, opțiunile lui Oroveanu. 4. Pentru că nu se știe
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
mai ales caracterul "obiectiv" al unor reguli. Mai noi și mai arbitrare decît am fi tentați să le credem, regulile rămîn totuși convenții necesare și pe deplin respectabile. Un bun exemplu de impunere indiscutabilă a normei explicite (chiar dacă la origine criteriul de decizie poate fi considerat arbitrar) l-ar constitui modul de formare al genitiv-dativului articulat la substantivele feminine cu terminația în -ie postconsonantică (familie, primărie, educație etc.). Acestea reprezintă în româna actuală o excepție de la regula de bază a femininelor
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
Excepția formulată ca o subregulă nu este atît o trăsătură intrinsecă a sistemului lingvistic, cît o regularizare impusă în procesul relativ recent (din ultimele două secole) de normare a limbii române, în care pare să fi acționat în bună măsură criteriul estetic-eufonic. În 1863, B.P. Hasdeu publica, în Lumina, Iași, nr. 15 (Rapsodii gramaticale), câteva observații despre genitivul feminin articulat; el constata că în epocă apăreau destule oscilații grafice (femeii / femeei, babii / babei), chiar acolo unde regula ar fi putut fi
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
câteva observații despre genitivul feminin articulat; el constata că în epocă apăreau destule oscilații grafice (femeii / femeei, babii / babei), chiar acolo unde regula ar fi putut fi formulată foarte clar: "cazul dativ-genitiv singurit nearticlat, către care se adauge Ń, e criteriul formării cazului dativ-genitiv singurit articlat". Hasdeu afirma că variațiile erau posibile și pentru că până în acel moment regula nu fusese explicitată: "Gramatica română n-a înfățișat pîn-acum, în această privință, nici o regulă statornică și demustrată dupre care ar trebui să urmăm
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
cea nearticulată: acestei filosofii. Reținem de aici cîteva lucruri importante: în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, formele în cauză apăreau ca nefixate grafic, iar pronunția filosofiii era considerată normală, dar inestetică. În propunerea unei modalități de scriere, criteriul estetic-eufonic era hotărîtor. În monografia sa Structură și evoluție în morfologia substantivului românesc (1970), Paula Diaconescu prezintă în detaliu istoria substantivelor feminine și a variațiilor formelor lor accentuate: se constată că în limba română veche acestea cunoșteau numeroase oscilații. Substantivele
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
teoriii (cu doi i în rostire) nu dintr-o presiune clară a uzului sau dintr-un principiu rațional și analogic (dimpotrivă, analogia și regularitatea sistemului ar fi favorizat poate a doua formă), ci dintr-o preferință manifestată de "normatori" pentru criteriul estetic-eufonic.
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
bună voie, nu cu, vorba dlui Iliescu, sula în coaste. Dacă Alianța D.A. vrea să dea un semnal complet, în afară de cel al ușilor închise, atunci cred că ar trebui să nu cadă în ispita PSD-ului, de-a înlocui pe criterii politice pe cei care au încercat să-și păstreze funcțiile cedînd șantajului politic. Altfel, această a doua mare schimbare, care ar putea fi prima reală s-ar putea să dovedească și ea că la noi nu se schimbă decît oamenii
Cum devenim ai noștri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12098_a_13423]
-
Simona Vasilache Antologia pare, chiar mai mult decît traducerea, "fructul" unei iubitoare trădări. Se întîmplă așa pentru că opera "de autor" își are mai totdeauna liniile ei de forță, regulamentul de ordine interioară, altfel spus, propriile criterii de organizare în texte, volume, perioade. În asemenea condiții, cel care pune lucrurile cap la cap într-o "culegere" se face, vrînd-nevrînd, părtaș la o "tălmăcire", ba, uneori, devine de-a dreptul scriitorul unei interpretări critice de primă mînă, foarte
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
măsură a genera ceea ce s-a numit o estetică, termen inconvenabil diverșilor defetiști și oportuniști, însă foarte adecvat unor realități indenegabile la interferența creației cu existențialul istoric. în contextul răstimpului comunist, ethosul a devenit o temelie a supraviețuirii conștiințelor, un criteriu de acuitate maximă al disjungerii anormalității de normalitate. Distopia comunistă a avivat conceptul moral precum o firească reacție de apărare. Altminteri stăteau lucrurile în Occident. Cadrul unei societăți democratice îngăduia o relativizare a principiului etic, care putea apărea eventual posomorît
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
fii absolvent de litere pentru a lucra într-o editură. Trebuie să ai vocație de editor și să înveți meseria pornind de jos și parcurgînd toate stadiile prin care un manuscris devine carte. Apoi nu trebuie uitat că există un criteriu ireductibil: banii. De aceea o persoană care are intuiția meseriei trebuie să lucreze în tandem cu una pricepută în finanțe - explică șeful Sindicatului Național al Editurilor. Editarea e o muncă de echipă, iar pentru recrutarea de personal calificat se apelează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
de douăzeci de povestiri sadoveniene, amplificând o mai veche antologie a lui Nicolae Manolescu, Zece povestiri, apărută în 1974, la Editura Minerva. Așa se explică de ce figurează alături cele două nume, în alcătuirea noii antologii. Marius Chivu a păstrat aceleași criterii: pe lângă reușita estetică, independența povestirilor, adică neapartenența lor la o construcție consacrată, cum sunt volumele Hanu Ancuței sau Poveștile de la Bradu Strâmb și altele de acest fel (în jur de douăzeci). Marea pondere o dețin și acum, ca și în
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
multă și cunoscută sîrguință regimul comunist pînă pe 21 și 22 decembrie, care ne-au adîncit în întunericul peșterii în care am fost condamnați să trăim, făcînd ca sistemul comunist să meargă uns. S-au cheltuit bani mulți, mulți, fără criterii, în găști, s-au proclamat succese de răsunet mondial, în teatru și nu numai, s-au realcătuit coruri care să preaslăvească nerușinat izbînzile înfăptuite. Reflexele s-au trezit iute. După ani de exercițiu, nici n-a fost prea greu. Am
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
la raft, nu după cataloage și fișe, care nu ofereau elemente de selecție suficiente). Cu teancurile de etichete D (= documentare) sau S (=secret) în mână, ei stabileau regimul viitor de consultare a cărților, care nu putea fi decât arbitrar. Labilitatea criteriilor privind Ťnocivitateať fiecărei categorii de publicații apare din succesiunea instrucțiilor de epurare, uneori contradictorii." Tentativa de mankurtizare a poporului român Cert este că până la 1 noiembrie 1948 au devenit inaccesibile cetățenilor României nu mai puțin de 8.438 de titluri
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
dimineață, și publicate sub numele acesta ciudat sînt acte dintr-o comedie a limbajului. Și, nu mai puțin, dintr-o comedie de moravuri. Scurtele cronici, făcute să așeze pe un i ipotetic nu un punct, ci o tremă, sînt, precum criteriile de selecție pomenite în prima dintre ele, "inefabile și insidioase ca parfumul". Au, se vede, aceeași capacitate de "difuziune". Ideile intră una în "țesătura" celeilalte, atrase de eufonii, de spontane emanații de sens, de "căderi" neprevăzute în păcatul comentariului livresc
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
nu chiar excepțional. Nu era potrivit (nu era momentul!) ca spiritul critic să se exerseze în selecție. Ba, mai mult, fără să-și dea seama, era pus în fața unui blocaj al judecății: memoriile și jurnalele nu sunt compatibile cu un criteriu estetic, deci pot fi primite pe bandă într-o devălmășie a receptării euforice. Nu prea repede, cam prin 2000, s-a ajuns la sațietate (tot ce-i prea mult strică!), la autoiluzionare în legătură cu valoarea unora dintre aceste documente inedite și
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
m-am izbit peste frunte, ca în fața unei revelații: "Dumnezeule, dar e chiar metafora lumii și-a țării în care trăim! Lumea răscolirii nesfârșite, a grămezilor de boarfe întoarse cu susul în jos, a ieftinătății dubioase și-a scumpetei fără criterii! A bolboroselilor ce ascund un cod și-a cuvintelor clare pe care nu le aude nimeni. A culorilor mucegăite și-a sunetelor sparte. A minciunii vivace și-a adevărului bont. A expresivității involuntare și-a neputinței de-a articula un
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
contra răului absolut al ideologiei comuniste, obligând la prostituarea creatorului și la ocultarea convingerilor lui intime, a face binele în sens ideal, dincolo de accepția imediată, contingentă, a bunătății, devine a face bine opera în sine, respectându-i autonomia și propriile criterii. în pofida puterii, a ingerințelor politice, a interdicțiilor și a indicațiilor cenzurii, începând din deceniul șapte, autorul care se respectă va acționa după o intransigentă morală a "lucrului bine făcut". A crea un obiect de artă adevărat echivalează de fapt cu
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
Cătălin Sturza Viața și petrecerea (cu taverne, bârfe și personaje mateine, n.n.) - așa ar fi tebuit să se intituleze cartea lui Cornel Ungureanu despre Cercul Literar de la Sibiu. Pâna la urmă, autorul s-a mulțumit să aleagă, după criterii tematice, un titlu ambiguu și general, specificând, cu italice: intervalul timișorean. Inscripția de pe poartă descurajează o primă apropiere, neavizată, de un studiu care afișează, ostentativ, avertismentul: pentru cunoscători! În curtea sibiană, hăitașii proletcultismului latră a pustiu. Cerchiștii s-au împrăștiat
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
sale teoretice. Citind aceste "însemnări finale", apoi recitindu-le după ce te-ai lăsat purtat pe nisipurile mișcătoare ale "taifasurilor" nu-ți poți reprezenta "muzica țigănească" altfel decât ca pe o realitate proteică, multiplu și instabil ipostaziată, scăpând oricăror analize după criterii apriorice. " "Adevărurile" referitoare la "muzica țigănească", oricare ar fi ele, sunt circumstanțiale", scrie Speranța Rădulescu, unele dintre ele fac parte, mai notează ea, "din categoria celor etern provizorii și conjuncturale". Pentru specialiști " etnologi, etnomuzicologi, muzicologi (cercul lor este extensibil în
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
intelectual. Studiul lui Andrei Cornea are drept miză principală posibilitatea de a evalua un proiect intelectual (indiferent că e vorba de idei convergente într-un sens general, sau de un proiect filozofic în sens restrîns), altfel decît din perspectiva unor criterii care fie sînt din pornire incompatibile cu obiectul pe care îl analizează și prin urmare sortite să fie nedrepte în verdictul propus, fie sînt comensurabile cu ideile examinate, dar incapabile să producă distanță critică necesară pentru evaluare. Prima opțiune refuzată
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
din capitolul dedicat Școlii de la Păltiniș - o serioasă forță explicativă. Cu ajutorul lor putem nu doar percepe nuanțe în structura altminteri uneori înșelătoare sau confuză a unui sistem teoretic-intelectual, dar și înțelege mecanismele de articulare ale sistemului în cauză. Propunînd un criteriu etic de evaluare, Cornea mută discuția într-un plan uman (nu întîmplător unul dintre capitole conține o pledoarie pentru umanism într-o lume în care scientismul reprezintă din ce în ce mai mult paradigma învingătoare), alegîndu-și drept punct de referință gînditorul în locul conținutului de
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]