703 matches
-
1966; Dansul focului, I-II, București, 1968; Pavilionul, I-III, București, 1969-1972; Piața cu pălării și tromboane, pref. Petru Comarnescu, București, 1971; Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Vasile Nicorovici), București, 1971; Orașe cu geometria variabilă, București, 1972; Crivățul bate năpraznic, București, 1974; Spre Kilimandjaro, Cluj-Napoca, 1976; ed. (Safari: On the Way to Kilimandjaro), tr. Mary Lăzărescu, New York, 1984; Calypso, București, 1977; Falsificatorii de imagini, pref. Mario Ruffini, Milano, 1979; Subconștientul Veneției, București, 1984; Thalassa, I-II, Milano - New York
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
43; Marin Mincu, Traian Filip, LCF, 1967, 38; Nicolae Manolescu, „Dansul focului”, CNT, 1968, 17; Magdalena Popescu, „Dansul focului”, GL, 1968, 27; Valeriu Cristea, „Vântul din fața soarelui”, RL, 1970, 2; George Pruteanu, În singurătatea femeilor, CL, 1973, 8; Petru Poantă, „Crivățul bate năpraznic”, ST, 1974, 11; Zaharia Sângeorzan, Personajul feminin, CRC, 1975, 38; Mircea Popa, Spații africane, ST, 1976, 12; Popa, Dicț. lit. (1977), 222-223; Ilie Purcaru, „Subconștientul Veneției”, FLC, 1984, 49; Zaharia Sângeorzan, Veneția în oglinzile romanului, TR, 1986, 8
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
García Márquez, Un veac de singurătate, pref. trad., București, 1971; Barrie Stavis, Joe Hipp, București, 1971; Teatru american. 300 de ani în 3 piese de teatru, Cluj, 1973; Tennessee Williams, Teatru, București, 1978 (în colaborare cu Anda Boldur și Dana Crivăț). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 302-303; Piru, Panorama, 150-151; Barbu, O ist., 349-351; Firan, Macedonski-Arghezi, 213-223; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 169-181; Constantin Cubleșan, „Istorii dramatice”, TR, 1978, 10; Alexandru Balaci, Studii și note literare, București, 1979, 215-221; Ion
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
Universul literar”, „Lumea ilustrată”, „Comoara satelor”, „Revista muzicală și teatrală” ș.a. A semnat și în publicațiile pariziene „La Renaissance littéraire et artistique”, „Revue d’art dramatique et musicale”. A publicat volumele Flori de primăvară. Dora și Florin (1879), Zâna florilor. Crivățul (1879), Zâmbiri și lacrimi (1880), Femeia română după cântecele populare. Calul la români (1927). Prin 1887 era șef de divizie la Prefectura Poliției din București. Poet mediocru, R. a fost cunoscut datorită a două lucrări dramatice: Fata de la Cozia (1886
ROSCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]
-
al florilor, ca în Florile vorbesc (1927), nu poate reține atenția. R. a dat prima traducere în volum (1891) a Sonatei Kreutzer de Lev Tolstoi, după o versiune franceză. SCRIERI: Flori de primăvară. Dora și Florin, București, 1879; Zâna florilor. Crivățul, București, 1879; Zâmbiri și lacrimi, București, 1880; Ce timpuri. Ce moravuri!, București, 1880; Sacrificiu pentru sacrificiu, Oravița, 1881; Fata de la Cozia, București, 1886; Lăpușneanu, domnul Moldovei, București, 1886; Scriitori și artiști, București, 1890; Obraze cu mască și oameni fără obraz
ROSCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]
-
aparent cuminți: Calul, narațiune unde și animalul îmbătrânește odată cu satul, Stânca de săpun, relatând călătoria inițiatică a unor copii, Identitate, despre lumea țiganilor nomazi, Aproape de nuci, povestea unui cimitir semifantastic, legând miraculos lumea celor plecați de cei vii, Luna în crivăț, imaginea copilăriei furate etc. Cea mai reușită nuvelă este Ploaie curată, având ca motiv central dragostea; izbutită este și Lacătul apei, un „scurt roman”, unde personajul principal, Petre Găitan, un om dârz, puternic, dependent iremediabil de glia sa, pare un
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
necunoscut câteva personaje cu rezonanță biblică: Noe cel dreptcredincios, apariție patriarhală, Noa, „babă rurală, cumsecade, simplă și bună”, Sem, fratele cel mare, „crud ca un rege din Babilon”, organizator al biosului din cuștile plutitoare, Ham, fratele mijlociu, „rău ca un crivăț”, inteligență rece stăpânind peste motoarele corăbiei, și Iafet, mezinul, o „chitară înecată în alcool”, spirit artist, sensibil și vulnerabil, răspunzător cu transmisiunile în eter. Fiecare membru al acestei familii arhetipale are caracteristici care îl individualizează pregnant, precum și o funcție simbolică
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
noaptea se lăsă peste sat, prințesa a ieșit din palat și s-a urcat în caleașca ei de diamant, trasă de șase cerbi blajini și foarte drăguți. Pentru a-și putea îndeplini treaba din acea noapte, ea a pornit un crivăț foarte puternic și orbitor, care, cu mantia lui, acoperea privirile oamenilor de la ferestrele înghețate. Zburând lin prin văzduhul limpede, Crăiasa Zăpezii, acompaniată de fulgii de nea, transforma casele acoperite de nămeți în niște delicioase torturi, parcă acoperite cu frișcă. După
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
frișcă. După aceea, le împodobea punând țurțuri la streașină, care se uneau și păreau precum un policandru din fluturi argintii. După ce a lucrat toată noaptea, Crăiasa Zăpezii era obosită și a vrut să se întoarcă la culcușul ei. A oprit crivățul orbitor și a pornit o ninsoare liniștită. Ajunsă în palatul ei, se uită pe fereastră, admirând fulgii de nea care se așterneau domol peste dealurile amorțite de vremea rece. În următoarea dimineață, soarele auriu strălucea pe cer. Aproape toată zăpada
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
împrejurul casei mari a Mumelor Ocrotitoare. Sunt înconjurate cu un șanț și cu un gard des de arbuști spinoși, pe care le numesc gărdurariță, care îi apără pe ei și pe vitele lor de animale sălbatice, și mai potolește tăria crivățului, iarna. Pe lângă casă, fiecare familie are câte un adăpost pentru vite și câte un șopron care să apere de ploaie gropile de bucate, pentru semințele pentru grâne cu pereții bine întăriți prin ardere. Acest sătuc al lor se află într-
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Ceremonia cuvintelor, Cluj-Napoca, 1986; Ultimele cuvinte, Cluj-Napoca, 2001; Alternativă cu Fata Morgana, Cluj-Napoca, 2001; Teatru, I-II, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Ion Manițiu, „Omul de la miezul nopții”, TR, 1966, 19; Aurel Gurghianu, „Omul de la miezul nopții”, ST, 1966, 5; Dana Crivăț, „Omul de la miezul nopții”, TTR, 1967, 1; Corneliu Popel, „Întoarcerea în anotimp”, IL, 1969, 1; Victor Felea, „Întoarcerea în anotimp”, ST, 1969, 1; Dumitru Micu, „Întoarcerea în anotimp”, RL, 1969, 6; Alexandra Indrieș, Despre literaritate, O, 1969, 6; Nicolae Balotă
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
pentru o bârfă timidă, glume eroice sau poate și un leșin: deficit de glicemie și speranță. (Comentarii feculente pe această veritabilă temă de doctorat în antropologie socială se găsesc și la paginile 444-447.) Prin trecutul lui Angelo Mitchievici șuieră fanteziile crivățului socialist. Mai sunt încă vreo câteva milioane care-și amintesc camerele cu igrasie, țevile sparte, deratizările fără efect, mirosul iute al ghenei, diminețile încolonate, norii fărbuiți și aerul toxic al platformelor industriale, apa caldă-ruginie, magazinele osificate, trenurile-marfar săgetând printre blocuri
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
București, 1937-1944; Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în scrisori, București, 1937; Capra neagră, cu desene de Mac Constantinescu, București, 1938; Populația românească de apă, București, 1938; Sufletul de la granițe, București, 1940; Il Danubio romeno, tr. Alfredo Mantero, București, 1941; Basmele Crivățului, cu desene de G. Löwendal și Lena Constante, București, 1943; Muzeul Brukenthal din Sibiu, Sibiu, 1943; George Vâlsan, după zece ani, București, 1945; Scrieri, I-II, introd. Perpessicius, îngr. Lucia Borș-Bucuța și Violeta Mihăilă, București, 1971-1977; Capra neagră, îngr. și
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
mijloacele științifice sau de informare existente atunci, nu s-au putut obține decât rezultate sporadice. În jurul revistei se formase un mic grup de autori de versuri: Calistrat Hogaș, Gr. N. Lazu, G. I. Lazariu, I. P. Eșanu, Gh. Boteanu, T. I. Crivăț, V. D. Costinescu și A. Dimitrescu. Magistratul Gr. I. Alexandrescu, cel care mai târziu, împreună cu A. D. Xenopol și Eduard Gruber, a editat scrierile lui Ion Creangă, este autorul unei modeste nuvele, inspirată din viața țăranilor de pe Valea Bistriței. Începuturile literare
ASACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285465_a_286794]
-
lamentației, își teatraliza impudic afectele. Un potop de „lacrămi” inundă strofele ușoare din volumul Raze de lună (1905). De pretutindeni se aud „doiniri de plâns”, ecou al suspinelor unei inimi rănite de cioburile viselor „fărmate”. Cruci, morminte, „corbi în doliu”, „crivățul amar”, un amurg apăsător de toamnă tristă și rece marchează decorul, convențional, în care amărâtul visător își plânge jalea sau urzește castele în aer. Câte o pornire de revoltă se pierde îndată într-un noian de disperare și, înfrânt, Fulg
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
Căci se clatină rărite șiruri lungi de bătălie; Cad Arabii ca și pâlcuri risipite pe câmpie, În genunchi cădeau pedestrii, colo caii se răstoarnă, Cad săgețile în valuri care șuieră, se toarnă, Și lovind în față-n spate, ca și crivățul și gerul, Pe pământ lor li se pare că se nărue tot cerul... Mircea însuși mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare; Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți, Printre cetele păgâne trec
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
locurile lor de baștină și era mai aspră. În curând, lunca și pădurile vor fi îngropate sub zăpada imaculată, iar oamenii vor fi nevoiți să se retragă în casele lor întunecoase și să aștepte primăvara ascultând cu răsuflarea tăiată șuierul crivățului în nopțile lungi. Măcar de-ar fi vreun război! Dacă am mai avea vreo bătălie de luptat, ne-am dovedi destoinicia și atunci ar crește și răsplata. Frecându-și genunchii slabi cu putere, unchiul își spunea întruna oful lui. Vremurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
soarele mi-a trimis veste printr-o rază jucaușă cerându-mi să mă arăt lumii. M-am frecat la ochi și iacată-mă s! Și peste noapte, Baba larna și moș Omăt au chemat gerul într-ajutor. A mai suflat și crivățul. — Unde ești ghiocelule? au chicotit cei doi. N-ai inghețat? Mai cutezi să ni te ridici împotrivă? — Drept să vă spun, Babă Iarnă și moș Omăt, mi-a fost tare-tare frig. Era cât pe ce să mă smulgă și vântul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
din toată țara e Dobrogea. Moldova primește mai tot atâta ploaie, cât și Bărăganul și Burnasul ( ca ½ metri). Culmile dealurilor împădurite se bucură însă de mai multă umezeală. Fie că vântul vine din baltă (sud), fie că vine dinspre răsărit (crivățul), el se răcește suind dealurile și dă mai multă ploaie.” (Simion Mehedinți) „Crivățul. Așa se numește vântul dinspre nord-est. Este cel mai puternic dintre toate vânturile care trec peste România și bate cel mai des... Peste iarnă crivățul aduce aerul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Bărăganul și Burnasul ( ca ½ metri). Culmile dealurilor împădurite se bucură însă de mai multă umezeală. Fie că vântul vine din baltă (sud), fie că vine dinspre răsărit (crivățul), el se răcește suind dealurile și dă mai multă ploaie.” (Simion Mehedinți) „Crivățul. Așa se numește vântul dinspre nord-est. Este cel mai puternic dintre toate vânturile care trec peste România și bate cel mai des... Peste iarnă crivățul aduce aerul rece din șesul rusesc și viscole înspăimântoare. În timpul primăverii, în loc de ninsoare și ger
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
dinspre răsărit (crivățul), el se răcește suind dealurile și dă mai multă ploaie.” (Simion Mehedinți) „Crivățul. Așa se numește vântul dinspre nord-est. Este cel mai puternic dintre toate vânturile care trec peste România și bate cel mai des... Peste iarnă crivățul aduce aerul rece din șesul rusesc și viscole înspăimântoare. În timpul primăverii, în loc de ninsoare și ger vântul de nord-est aduce ploile așteptate ... Atât zăpezile iernii, cât și ploile primăverii sunt o binecuvântare tot de el adusă. Vara, însă crivățul e uneori
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Peste iarnă crivățul aduce aerul rece din șesul rusesc și viscole înspăimântoare. În timpul primăverii, în loc de ninsoare și ger vântul de nord-est aduce ploile așteptate ... Atât zăpezile iernii, cât și ploile primăverii sunt o binecuvântare tot de el adusă. Vara, însă crivățul e uneori păgubitor. Cănd se întâmplă să bată în lunile iulie și august, el este secetos și înnăbușitor.” (Simion Mehedinți, George Vâlsan-Lecturi geografice ) „Austrul. E un vânt contrar crivățului . El bate dinspre S-V și ajunge în România adesea ca
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ploile primăverii sunt o binecuvântare tot de el adusă. Vara, însă crivățul e uneori păgubitor. Cănd se întâmplă să bată în lunile iulie și august, el este secetos și înnăbușitor.” (Simion Mehedinți, George Vâlsan-Lecturi geografice ) „Austrul. E un vânt contrar crivățului . El bate dinspre S-V și ajunge în România adesea ca vânt uscat... Băltărețul. E vântul care bate dinspre baltă (miazăzi). El e umed și aduce ploaie. Bate în răstimpuri primăvara și toamna.” (Simion Mehedinți, George Vâlsan-Lecturi geografice ) „E în
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
acolo. Păstorii numesc aceste lacuri „ochii pământului” sau „ochi de mare”.” (Istoria și geografia Romaniei) b) „Închis printr-o limbă de nisip, cu o îngustă portiță, Razemul a ajuns lac, iar apa lui a devenit sălcie. E ferit de biciuirea crivățului ce naște talazuri temute în larg, abia tulburându-l din liniștea... în care doarme. Cerul, pare încins de un incendiu ce înroșește fața lacului...” (Ion Simionescu, „Pitorescul României”) Cerințe: 1. Scrieți formele de plural ale adjectivelor: trandafirie sălcie purpurie argintie
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mersul lor. Când m-am mutat aici, până la locul unde puteai face cumpărături erau trei kilometri. Seara era gălăgie din cauza orăcăitului broaștelor, iar broaștele de pe lac cîntau fără întrerupere. Primprejur e plin de trestie, iar iarna dinspre Akagi bate un crivăț care scoate un sunet straniu: «goooo». Când m-am mutat din oraș, m-am simțit singur. Însă, în ultimul timp, nu știu din ce cauză, aud acest sunet, «gooooo» tot mai rar. Probabil din cauza încălzirii atmosferei. Dimineața, până la Kita-senju, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]