954 matches
-
hălăduia pe dealuri cu cârdul ei de copii năzdrăvani, tăia toată ziua la foarfecă cârpe și confecționa rochițe pentru păpuși. Le cosea așa de bine și avea atâta fantezie în crearea lor, încât credeai că a urmat niscai cursuri de croitorie. Pentru orele de muzică de la școala elementară din sat, a apărut un profesor din Câmpina, care știa să cânte la chitară clasică. S-a gândit el la un moment dat că ar fi bine să organizeze o formație de chitariști
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
Altele se pierd și le înghite timpul, Doar una te topește, Când nu credeai s-apară. Întâlnirea cu Emilian începea să-i tulbure liniștea existențială. Venise la mare cu intenția de a se deconecta de la stresul persistent din cadrul firmei de croitorie și mai ales pentru a se odihni și relaxa. Nu-și propusese să găsească aventura vieții sale la malul mării, omul de care să se îndrăgostească, ci doar starea de liniște și de odihnă de care avea atâta nevoie. Cineva
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
și l-a rugat pe dogarul secției să-i construiască o valiză în care să-și strângă hainele pe care le adunase toată vara. Cocuța i-a propus încă de prin septembrie să-și comande un palton la atelierul de croitorie unde își făcuse costumul. Astfel că într-o după masă au mers la atelier și croitorul i-a luat măsurile și avea să aibă un palton nou. La un atelier de cizmărie a comandat și o pereche de ghete care
ÎNCHEIERE DE SEZON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348817_a_350146]
-
ea umorul incisiv al bunicii sale, hachițele ei, spaimele ei sau simțul estetic al bunicului, care se manifestase încă din copilărie și o făcea ca și acum să-și amintească culoarea și textura materialelor rochițelor pe care mama, pricepută la croitorie i le cosea... „Când moare omul, este bine să fie lăsată iarba să crească peste mormânt, să nu se mai cunoască unde a fost îngropat...” - așa spunea bunica. Își amintește cum, atunci când se mărise, pe la zece ani, avea voie deja
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
Petre Chioru' care lucrează la Oficiu. Vasilica lucrează la Oficiu, nu Petre, ta'su. Așa! Mi-a zis că tocmai vorbise la telefon cu Neluța lu' Berechet. Știi matale aia care s-a dus toamna trecută la oraș să învețe croitorie. A găsit și ea pe unul care i-a făcut capul mare și fetica i-a zis lu' Mutu că nu se mai mărită cu el așa că rupe logodna prin telefon. Mutu, supărat foc! Apucase să vândă caii și căruța
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
sau legume la Orșova , iar turcii veniți din Serbia aveau meserii cu specific alimentar în special preparatul zaharicalelor (Kadri fratele lui Ali Kadri prepara rahat ) . Ale ocupații era dulgheritul, cărăușia cu barca de pe un mal pe altul, ocupații casnice țesut , croitorie . Pe insulă erau mulți șerpi ne veninoși , pe care insularii îi prindeau și uneori le utilizau pielea pentru a împodobi bastoane, pe care le vindeau ca amintiri de pe insulă. Majoritatea bărbaților lucrau la fabrica de țigări care primea materie primă
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
adevărați apostoli ai neamului, alături de preoții satelor. Pe langă orele de cultură generală, aveam ore de practică în agricultură, la orele de muzică învățăm să cântăm la vioară, să dirijam un cor, învățăm răspunsurile la Sfântă Liturghie, aveam ore de croitorie, de gospodărie, de dansuri populare. Accentul cădea întotdeauna pe noblețea profesiei aleasă, pe dragostea pentru tânăra generație, pe formarea unor calități morale înalte. De atunci, prefacerile sociale au schimbat totul, valorile sunt altele. Generațiile mai noi nu mai știu cum
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
când norii negrii nu se strânseseră, încă, deasupra destinelor oamenilor, spre incertitudinea, teama și suferința de mai târziu. Vener se luptă eroic cu o haită de patrupede înfierbântate și Ilie trebuie să suporte ironiile băieților mai mari, în vizita de la croitorie sau, suferă în momentul în care Ionică nu i se adresează pe nume. Pe măsura desfășurării evenimentelor, tonalitatea se schimbă și cartea scriitorului Ion Catrina oferă o chintesență a suferințelor umane inutile, dictate de un regim de depersonalizare și alienare
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
-
dobândit dorul și dragostea de necunoscut, dar și de cuvinte alese și îmbinate cu măiestrie. Sunt absolventă a Liceului „Frații Buzești” din Craiova, promoția 1966. Am urmat cursurile școlii profesionale comerciale, apoi am făcut, timp de șase luni, cursuri de croitorie. Neavând posibilitatea de a urma o facultate, am studiat timp de trei ani cursurile de contabilitate. Am doi băieți, fiecare la casa lui - și sunt deja, bunică. Acum 17 ani am rămas văduvă, cu doi copii - studenți pe atunci. Am
CITEVA CUVINTE DESPRE MINE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373052_a_374381]
-
miile de mineri au fost dați în șomaj sau trimiși la pensie. Printr-un efect al dominoului, au dispărut și celelalte activități economice care depindeau de resursele financiare ale minerilor. Dorina, soție de miner și patroană a unui atelier de croitorie, a fost nevoită să-l închidă, din lipsă de comenzi. Cu doi copii mari, fiica cea mare, absolventă de ASE, dar fără serviciu, divorțată și cu un copil mic, iar fiul cel mic cu studiile universitare încă neterminate. Singura sursă
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
care tot ei le cultivau. Obțineau și borangic pentru ștergare, marame, ii tradiționale, crescând, în asociație cu un cumnat la fel de harnic, și viermi de mătase. Și în privința bunicii, tot vorbe de laudă! Știa să apese și cormanele plugului, după cum stăpânea croitoria, țesutul pânzei ori al covoarelor, brodatul ca și gătitul. Și, la fel ca bunicul, arvunea din vreme ajutoare de nădejde, să pornească toate la timpul lor. De câte ori nu auzise, fiind copil, cuvinte de bine adresate bunicii de oameni din sat
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
Și din acea dimineață, tatăl său nu s-a mai întors acasă niciodată. Se însurase cu altă femeie, avusese și cu ea doi copii care - chipurile - îi semănau leit. Mama lui îl crescuse singură, cu banii ce-i câștiga din croitorie, în timp ce lui nu i-a mai păsat nici cât negru sub unghie de ei, din momentul în care îi părăsise. „Cârpelile” care le făcea la mașină constau în rochii, costume și alte articole de îmbrăcăminte, din care ea câștiga bani
GHINIONUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362122_a_363451]
-
eminențele formațiunii încearcă plasarea acesteia în, mde, efortul menținerii unui obligatoriu pol de stînga. Dacă i-am crede pe atleții iliescianismului reanimat niște suavi naivi, atunci lucrurile ar fi simple. Diversiunea polului de stînga însă îmbracă purtatul costum croit în croitoriile Kremlinului. Anecdotic, ne vine mult mai ușor să-i recomandăm cîte unui amic rămas după lungul interstițiu comunist tot adept consecvent al polului de stînga: Ce pol, bre?; fumează și tu un Pall Mall! 14 februarie E de-ajuns ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și târgurile mai răsărite ei erau în număr de câteva zeci, dacă ținem seama de faptul că în anul 1838 Botoșanii avea 64 de pietrari iar Focșanii - 25. O mare răspândire și un real progres cunoaște în acea epocă meșteșugul croitoriei. În târguri și orașe meșteșugarii confecționau numai îmbrăcăminte și la comandă. Stofa și-o procurau fie din mediul sătesc, fie din stocurile de import. În cel din urmă caz, îmbrăcămintea era destinată orășenilor avuți care, în cea mai mare parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
evropenească, meșteșugul lor fiind scăzut cu totul, au vroit a se desprinde în meșteșugul lucrării straielor evropene”. În perioada care face obiectul studiului nostru, acest proces de recalificare intră în faza de încheiere. Dezvoltarea pe care a luat-o meșteșugul croitoriei ne este dovedită cu prisosință de creșterea numărului meșteșugarilor. În unul din cele mai mari centre textile din Moldova, orașul Botoșani, în 1831 existau 136 de croitori iar în 1845 numărul lor se ridica la 389. În 1845, la Roman
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cu excepția celor șase ateliere de la Botoșani, care utilizau 37 de lucrători, celelalte cinci n-aveau, toate la un loc, mai mult de 11 lucrători. În presa vremii apar anunțuri prin care se aducea la cunoștință orășenilor înființarea de ateliere de croitorie cu lucrători străini. Mai toate aceste ateliere se încadrează în cooperația capitalistă simplă. Numărul lor însă era destul de restrâns. În ceea ce privește țesătoria, de obicei în târgurile și orașele Moldovei nu întâlnim instalații de prelucrare a materiei prime (lâna). Excepție fac câteva
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dughenile încât noi am rămas pieritori de foame...”, dar acum și străinii „cu fel de fel de meșteșuguri, cușmari, șapcari, închipuindu-și un vârfu, că tocmesc pe calfe, burlaci, croitori [ce] sunt lucrați și ei își deschid dugheni și de croitorie...” și le iau mușterii. La 16 aprilie 1851, breasla cușmarilor din Iași arăta că în fiecare zi „se ivesc evrei și alți însurăței și holtei, fără a fi trecuți în catastihul breslei și fără a fi atestuiți de breaslă, își
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domniei lui Louis-Philippe. Dar toate aceste amănunte despre elegantele costume ar rămâne oarecum vorbă În vânt dacă, Într-o istorie a dandysmului, nu i-am pomeni, fie și În treacăt, pe autorii de fapt și de drept ai acestor veșminte: croitorii. În epocă, ei nu sunt niște simpli meseriași, ci autentici creatori. Splendoarea căutată a Întregii garderobe a lui Brummell se datorează, după căpitanul Gronow, geniului unuia dintre cei mai vestiți croitori de pe Old Bond Street, domnul Weston. Nu mai puțin
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
caracter special evreu-român“33. Dintre meseriile în care evreii erau foarte bine reprezentați, la începutul secolului XX, depășind de regulă cu mult proporția în care erau reprezentați în populația totală și cea activă a țării, din totalul meseriașilor, am aminti: croitorii (43,4% din numărul total al acestora, adică 9.215 din totalul de 21.511); pantofarii (15,72% din numărul lor total); boiangii (9,8%); ceasornicarii (65%); editorii și tipografii (10%); legătorii de cărți (75%); zidarii (6,24%); lemnarii, rotarii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
terapeutic clinico-psihiatric - un sistem variat și complex de activități pentru bolnavi, pentru a le menține și dezvolta valențele sociale ale personalității. Acestea constau în cluburi ale bolnavilor, cu activități diferite (audiții muzicale, interviuri, discuții, jocuri, distracții), ateliere de lucru (pictură, croitorie, broderie, ateliere mecanice, tâmplărie, legătorie de cărți, cartonaje etc.), activități de ergoterapie în natură (agricultură, grădinărit, îngrijirea animalelor etc.), săli pentru vizionarea de filme și programe de televiziune etc. Toate aceste acțiuni se înscriu într-un program larg de igienă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toți au copii, așa că familia Stănescu formează, cu toate ramificațiile ei, un clan puternic, răspândit peste tot. Unii se stabilesc în Franța și în Canada. Nicolae, mezinul, urmează o școală de comerț și mai târziu va ține un atelier de croitorie în centrul orașului Ploiești. În 1950 atelierul este naționalizat și proprietarul trebuie să își găsească alte rosturi. Este funcționar mărunt la diverse întreprinderi din Ploiești. La 10 noiembrie 1931 se căsătorise cu Tatiana Cereaciukina, născută la Voronej (Rusia), fiica Mariei
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
căruia să dea «bună ziua» talentul”, cum se spunea în articolul-program. Se află, de asemenea, între redactorii revistelor „Scrisul creștin” (1937) și „Meșterul Manole” (1939). După război, în 1947, face cursuri de recalificare și lucrează ca normator la o cooperativă de croitorie. Duce acum o existență de om cu elanurile spulberate, căruia nu îi mai rămân decât prieteniile de odinioară: Ionel Teodoreanu, Tudor Mușatescu, Alice Voinescu, Șerban Cioculescu, Ion Lucian Murnu. Librarul, o conferință ținută la Colegiul Național „Sf. Sava” de Ziua
SURU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290022_a_291351]
-
școală, ca „sin Popa”. Învățătorul îl trece însă în scripte cu numele Popescu, pe care îl va purta de aici înainte. Mama, Safta (n. Tofan), nu deprinsese azbuchea, dar tatăl, care atunci când muncile câmpului îi lăsau răgaz se îndeletnicea cu croitoria și știa carte. P. se școlește, din 1871, în sat la el, apoi la Oancea. În 1878 e înscris la Seminarul din Galați, dar dă concurs pentru o bursă la instituția similară de la Socola din Iași. Ca să se întrețină, se
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
unui sortiment fiind limitate. Pentru creșterea profitului, pe lângă magazinul alimentar, funcționează și un bar, iar numărul lor este apreciat de localnici ca fiind mai mult decât suficient: „Sunt o mulțime de baruri în sat dar nu este un atelier de croitorie, de cizmărie, fierărie la care să se ducă omul” (femeie, 77 de ani). Pentru comercianții din Hănești, activitatea din comerț este una secundară, care le poate asigura doar suplimentarea veniturilor din agricultură sau din alte surse. Suprafața agricolă totală a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cazul 10 CFR 3 Bibliotecă 1 Electrica (Luduș) 2 Contabil la un abator 1 Maistru la o fermă 1 CFR (acari, manevranți) 3 Fabrica de zahăr - Luduș 2 Fabrica de prelucrări metalice ? Alte posturi de muncă în afara satului: firmă anvelope, croitorii, fabricare poșete, carmangerie, feronerie ? Sursa: interviurile cu săteni și autorități. Singurele activități nonagricole din sat sunt prin urmare reduse: un magazin alimentar, un bar, o firmă de materiale de construcții, un atelier de tâmplărie pentru persoană fizică, fosta AGROCOOP (include
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]