536 matches
-
totodată mai curajoasă, mai puternica, în timp ce-i șoptea : „Ai venit într-o țară străină departe de locul unde te-ai născut și crezi că te vei întoarce bogată fără să plătești vreun preț?!”. Suliți reci și mici îi străpungeau fără cruțare ceafa, le simțea în tot corpul ei încercat cu loviturile vieții. Pentru o clipa, toate simțurile incetară să mai funcționeze. Ochii i se umeziseră, dar nu plânse. În străfundul sufletului se auzi un geamăt, iar ea îl ignora încercând să
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
chinuită de ceva bolnăvicios, avea un tremur nervos și chiar avea frisoane în tot corpul. Simțea săgeți ce i se înfingeau ritmic în inimă, iar undeva în sufletul ei, în străfundul lui, aluneca ceva ce o chinuia fără milă, fără cruțare, lăsând amintirile s-o doară, să se așeze rând pe rând în straturi grele până la epuizare definitivă, înghețându-i inima de mamă pribeagă. În mod paradoxal puterea întunericului este cea care scoate în evidență adevărata valoare a luminii”. Pentru tot
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
respirația lor începu să se audă într-un mod neobișnuit. A lui era ușoară și rapidă, iar a ei se potrivea uneori cu a lui din motive nedefinite. În cameră nu se auzeau decât picăturile de ploaie ce băteau fără cruțare în geam. După câteva minute, Carlina își desprinse privirea de pe Leon și alergă în goană la baie de parcă ar fi fost fugărită de un demon. Apucându-se de cel mai apropiat lucru din baie, se rezemă de chiuveta de sub oglindă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
are totdeauna un plan pentru fiecare lucru, chiar și pentru noi. - Mai știi?! Poate-i chiar așa cum zici tu, spuse apropiindu-se de fereastră pentru a privi ploaia de afară. Tunetele și fulgerele păreau să nu mai înceteze, urlând fără cruțare. Carlina simțea un fior de repulsie pentru ceea ce făcuse. Era mai mult ca sigură că acest sentiment și tot haosul din ea, erau doar în mintea ei. El nu-și dădea seama de nimic. Când se uită la el îl
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
adorata de camarazi ,băieți și fete deopotrivă, căci infrumusetea toată viața studențeasca". "Mă cuprindea o nesfârșita tristețe văzând că nici femeia această pe care o credeam suflet din sufletul meu nu înțelegea că poți să lupți cu îndârjire și fără cruțare pentru trimful unei idei, dar în același timp să-ți fie sila, să te frămânți pentru o sumă fie ea oricât de mică." "...Am sărutat-o chiar pe această femeie care nu mai era a mea, care era a morții
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
artroza bilaterală și amenințarea în continuare a coxartrozei, deci blocarea și a șalelor, în acest teritoriu de microclimat submediteranean din partea sudică a județului Caraș-Severin, tace, nu mă mai deranjează și nu mă doare: deci este un loc, un climat de cruțare, de pace și liniște a durerilor groaznice artrozice-reumatice. Doresc și cer să mi se prelungească prevederea exclaustrațiunii până voi reuși să scap de boala aceasta. Cred și sper că voi fi înțeles în situația mea gravă în care mă aflu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Îl primise cu prietenie fără a-i pune Întrebări bănuitoare. De la el avea În desagă o pâine și o ploscă cu vin tare și amărui, din care sorbea din când În când câte o Înghițitură ca să prindă putere. Cu mare cruțare, căci nu știa când va ieși din pustietate. Spre seară ajunsese Într-o margine de luminiș și ca de obicei dormise prost. Coșmarul lui obișnuit nu-l cruțase nici de data aceasta. De câte ori Închidea ochii, vedea parcă aievea marea albastră
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cer și strigă cu disperare: — Nu pleca, domniță, fără să mă asculți! Iartă-mi prostia. Adevărul e că domnul Bodo zace rănit greu și fără cunoștință În chilia părintelui meu Constantius. Am vrut să-ți spun adevărul pe drum, cu cruțare și prudență, ca să nu te sperii. Dar nu știu să mint, prințesă. Am avut gânduri bune! Adelheid Își Înfrână calul, Împietrită. Călugărul cel rotofei continua să se vaite, se zvârcolea În toate felurile și făcea o sumedenie de plecăciuni, neuitând
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
numai că nu face caz și cu care nu-i trece prin minte să se laude sau să epateze pe cineva, nu e nici o clipă în defect, ba e perpetuu pătrunzătoare, în perpetuă atenție, și, solicitat cu deferență, dar fără cruțare și insistent de Mircea Ciobanu, emite nenumărate precepte, observații, intuiții, ipoteze, sentințe, în formulări memorabile, de o frumusețe pe măsura sincerității sale absolute. Ciobanu îi pune întrebări dificile, indiscrete (respectuoase, dar indiscrete, mai mult decât îndrăznețe) și nu l iartă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mea după a ta. În același plic era și cartea poștală de mai sus. Sunt foarte mâhnită și pentru G[eorges], când văd în ce greutăți continuă să se zbată și că în loc să fie ferit i se fărâmițează nervii, fără cruțare. Aici zilele trec la fel pentru mine. Azi a continuat vântul și a adus asupra Mangaliei nori grei care ne-au împiedicat să facem plaje. Cu Irène am mâncat eri la dejun și seara e singurul timp când o văd
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ideologia justiției sociale, a repartiției echitabile, a mântuirii clasei muncitoare! - sau, de cealaltă parte, din scrierile unor spirite xenofobe și ultra elitiste - vezi Gobineau sau Chamberlain, ideologia salvării și dominanței rasei ariene! - au „folosit” à fond, până la fund și fără „cruțare”, fără scrupule, acele „leviere” abisale care, se pare, zac, În străfundurile noastre, ale... tuturor?!... Oricum, ale multora, s-a văzut, vai, cei care s-au și recunoscut ca atare și s-au constituit În „mase vociferante și entuziaste” clamînd unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ori și care, deodată, prinde semnficații neașteptate. De ce ne este nouă frică de moarte?... Numai pentru că ea retează, „ghilotinează” existența sau și pentru că ea, ceea ce numim astfel indiferent că forma ei este masculină sau feminină, ne Împinge, ne „izbește” fără cruțare sau răgaz de un ultim și definitiv „bilanț”? Nu cumva spaima de acest „bilanț”, „județ”, Întrece adesea spaima ancestrală și biologică?!... În cele mai multe cazuri, se pare că acest „județ” vine Întotdeauna „prea devreme”, de parcă tot ce am trăit a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
alături de Danton, Desmoulins și Hébert. Exilat de două ori, se întoarce în Franța în 1792 și devine, după 10 august, unul dintre cei mai înverșunați demagogi ai Revo luției, inspirator al masacrelor din septembrie, iacobin, a dezlănțuit o luptă fără cruțare împotriva girondinilor, pe care a reușit să-i elimine la 2 iunie 1793, pentru ca la câteva săptămâni după aceea, ca răzbunare, să fie asasinat de Charlotte Corday. Por tretul pe care i-l face Brissot este anterior activității sale revoluționare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nu se mai laude cu eroismul celor cîțiva agenți de poliție, căzuți la colțuri de stradă cînd nemții părăseau Parisul cărora le-au imortalizat numele pe plăci de bronz bătute pe zidurile caselor. Jean-Paul Sartre le-a spus-o, fără cruțare: "Battue, la France fourmillait de héros imaginaires dont les exploits pansaient son amour-propre". Să mulțumească americanilor, care au sărit să-i salveze și să nu le mai strige: go home. Am tras la Paris, la hotelul Bristol. În cursul zilei
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
lăsată viitorimii. Oamenii trec, biete ființe închise într-un coșciug, însă tot ce a izvorât din dezinteresarea colectivă dintr-un avânt curat, rămân și sunt mărgăritari ce vor fi mult prețuiți mai târziu. Cu conștiința curată a datoriei împlinite fără cruțare în serviciul comandat al țării mele, icoana vie către care nu voi înceta să mă închin, am așteptat judecata neamului meu pe care l-am iubit cu pasiune și l-am slujit cu credință. Sentința dată de Trib. Ilfov, din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
suveranității Republicii Moldova la 1991 într-o manieră și mai feroce să intervină în viața politică, financiară, teritorială, culturală a Rusiei Federative. De cele mai multe ori toate atentatele la independența Basarabiei s-au făcut prin mâna mancurtă a tuturor veneticilor care, fără cruțare, au sfidat limba, istoria, credința, școala, biserica națională românească instituită între Prut și Nistru. Dacă de la proclamarea independenței la 27 august 1991 până în 2001 în Basarabia s-a simțit o efectivă apropiere de Țară, atunci, după 23 februarie 2001 regimul
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
Vă doresc multă sănătate cu deosebită stimă Catrileana Băncilă Vatra-Dornei Vila Nr.3 Camera 4. Zilele acestea plec acasă la Fălticeni. Mătușa Amalia Stamati a murit în anul 1941 tot subit. * Între oamenii fără noroc și bătuți de soartă fără cruțare, a fost și dl. învățător Ghiță V.Onișoru din Boroaia, absolvent al Școlii Normale "Gh.Asachi "din Piatra Neamț. În toamna anului 1919 s-a însurat cu domnișoara Florica Grigoriu, fiica brigadierului silvic Vasile Grigoriu din satul Râșca, județul Suceava dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în orașele lui, printre civili... Atunci când nu mai ai viitor, când nu te mai poți proiecta în timp, când fiecare zi seamănă cu precedentele, ultima clipă îi va reda oare un sens absurdului? După politică, trupul economizat, apocalipsa, lupta fără cruțare. Orice acțiune care poate garanta o mică sumă de bani supraviețuitorilor. Membrii familiei vor avea niște bănuți, ceva care să le permită să se mute cât mai repede (locuința familiei riscând să fie distrusă fără întârziere) și să-și procure
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dotată cu ofițeri plini de entuziasm, care au fost mai tîrziu niște ași ai concursurilor hipice internaționale, s-a arătat fără vlagă, sub comanda unor generali timizi pe care Cadorna, după exemplul lui Joffre, a trebuit să-i îndepărteze fără cruțare. Unul dintre ei, care, în primele zile de ostilitate nu a știut să ocupe la timp podul peste Isonzo, susținea, pentru a se apăra, că nu-și angajase oamenii în luptă fiindcă presupusese că acel obiectiv era minat. Austriecii, în fața
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și Geblescu se adaugă Tudor, fiul Ivonei, A. fiind interesată în chip aparte de psihologia emigrantului (ca și în Întâlnirea, lunga proză finală din volumul Vară-primăvară, 1989). Toată țesătura elitei stă sub privirea Vicăi Delcă, omul de rând și fără cruțare, când resentimentar, când înțelegător și compătimitor, iar în final supus aceleiași legi a degradării fizice, singurătății și morții. Seducător (dar și iritant) amestec de vitalitate mercantilă, scepticism arțăgos, cinism bârfitor și sentimentalism comprehensiv, Vica Delcă transfigurează în derizoriul bătrâneții ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
aș fi scris în viața mea un singur cuvânt, el tot s-ar fi găsit acolo, de vreme ce încercam să strunesc complicațiile cotidiene nou ivite cu ajutorul acestei figuri-laitmotiv bine cunoscute, chiar dacă malign recurente. Unde se arăta regele, nu te așteptai la cruțare. și totuși îți orânduia viața, fără să scoată o vorbă îi venea de hac babiloniei, atunci când aceasta o lua la goană din fața a ceea ce poate fi spus în cuvinte. Dintotdeauna regele a fost un cuvânt trăit, nu-l puteai dovedi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a timpurilor pe care noi abia acum le trăim. Criza generală, denunțată adesea de Paul VI și de Ioan Paul II în discursurile lor îndurerate dar ferme, don Giovanni Calabria a prevăzut-o de multă vreme, și a suferit fără cruțare până la martiriu. Recitim un fragment foarte semnificativ dintr-o scrisoare din mai 1944: „Viața - scrie - a deviat de la scopul ei, oamenii îl jignesc cu nerușinare pe dumnezeiescul legislator, se calcă în picioare legile sale preasfinte, se desacralizează căsătoria, se distruge
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Berlin. Dar opoziția nu slăbi deloc coarda. Absența Regelui în loc s-o astâmpere, o animă și mai tare. șefii opoziției înțelegeau că un armistițiu, oricât de scurt, ar putea fi păgubitor acțiunii lor. De aceea opoziția hotărăște acum lupta fără cruțare, întruniri publice în toată țara și acțiune extraparlamentară permanentă la București. Un manifest semnat de 42 deputați din opoziție este adresat țării. Cu acest prilej se constată că grupul junimist este divizat; pe când Iacob Negruți a semnat manifestul, Petre Carp
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Vulpescu“. Trecerea lui Sturdza pe la Ministerul de Finanțe a fost însemnată prin spiritul de economie, chiar exagerată câteodată. Trecerea, mai târziu, pe la Ministerul de Instrucție, a avut darul să revolte întregul corp profesoral din țară. Omul acesta a lovit fără cruțare pe profesorii care nu-și făceau datoria, care-și neglijau catedrele și se dedeau altor îndeletniciri. Una din cele mai tari agitațiuni împotriva guvernului Brătianu a fost aceea a profesorilor îndreptată în contra lui Dimitrie Sturdza. Dar Sturdza, așa habotnic cum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lui ștefan cel Mare el s-a dus la Viena și acolo ne-a umilit; venind în țară, imediat s-a inaugurat acea politică economică care durează și până astăzi. Culpabilul cel mai mare este el; el trebuie lovit fără cruțare, el trebuie arătat cu degetul. Pericolul cel mare este acest om, trebuie pus deci la rezon. Trebuie ca țara în pi cioare să-i zică cuvintele care s-ar părea că pentru dânsul au fost inventate: Il faut se soumettre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]