2,036 matches
-
ca să predice, ca și contra păgânilor, o cruciată în toată forma în contra lui Asan și a poporului său și făgădui tuturor celor ce ar lua parte la cruciată o absoluțiune cu tot atâta efect ca și cea care se dă cruciaților cari merg la Sf[întul] Mormânt. Puind în cumpănă toată energia, autoritatea și retorica sa, Grigorie IX îl încurajă pe Bela IV ca să întreprindă o campanie în contra unui domnitor lipsit de fidelitate, care e premergătorul lui Antichrist, sau mai bine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
recunoaște pe Balduin, care căuta ajutor și era rău bântuit, ca împărat, ci-l numește numai fiu de împărat și moștenitor. Într-o altă scrisoare mai târzie, Grigorie IX ceru de la regele Bela IV ca să dea răvașe de drum pentru cruciații ce treceau prin Ungaria la Romania, căci, drumul la Palestina ducând neapărat peste împărăția romană din răsărit, restabilirea dorită a acestei împărății nu înseamnă decât a deschide din nou porțile Locurilor Sfinte, iar cine voiește aceasta nu se poate lipsi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întrebare a uniunei bisericești care, mai mult decât totdeauna, i se părea Curții bizantine foarte cu cale, ba chiar neapărată din motive politice și pentru conservarea de sine. Pe-mpăratul Mihail îl umplea de spaimă și anxietate numeroasa oaste de cruciați adunată la anul 1270 sub Ludovic IX, regele Franței, și sub fratele său, Carol de Anjou, rege al Siciliei, cari aveau a năvăli în împărăția romeică; deci între acestea Mihail încercă să amăgească pe papa cu propunerea uniunii și făcu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
porunci ordinul dominicanilor era dator să propovăduiască o cruciată împrotiva tuturor ardelenilor, bosniacilor și slovenilor cari, ca eretici sau schismatici, se țin departe de biserica catolică, apoi ordinul era în drept de-a da, pentru stârpirea acelora, deplină absoluțiune tuturor cruciaților, în același chip în care se obicinuia a da absoluțiune pentru cruciata la Sf. Mormânt. Acelaș papă trimise pe frații minoriți (fratres ordinis Minorum) în calitate de inchizitori în Bosnia ca să dezrădăcineze scelerateța eretică (haereticae praviae) ce se întinde acolo și mulțumi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe regele Ludovic I la Vidin în an[ul] 1366, papa permise regelui maghiar să atace pe turci pentru a apăra pe grecii grămădiți și strâmtorați, puse să se propovăduiască cruciată contra necredincioșilor saracini și puse-n sigura perspectivă a cruciaților nu numai absoluțiunea deplină, ci și cea parțială potrivit cu meritul fiecăruia. Ludovic cel Mare, împiedicat prin alte griji de-a guvernului de-a lua parte în persoană la campanie, rândui contra osmanilor pe cei mai de căpetenie doi vasali ai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tipic, tineri ostași de alte etnii. A rezultat o amalgamare, un amestec de popoare, finalul fiind slăbirea până la anihilare a rezistenței acestora. De-a lungul timpului, noțiunea de terorism și-a modificat înțelesul. La un moment dat, în Evul Mediu, cruciații, porniți să elibereze Ierusalimul și Mormântul Sfânt din "mâinile" credincioșilor lui Muhammad, s-au văzut loviți de împotrivirea băștinașilor, care-i socoteau pe de o parte invadatori, iar pe de altă parte și "necredincioși", deoarece creștinii nu venerau pe profetul
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
care ucideau fără scrupule creștinii, luptând până la unul, convinși că, murind pentru credința lor religioasă vor avea parte de Paradisul lui Allah, fericiți veșnic și îmbuibându-se din munți de pilaf, înconjurați de cadâne. "Asasin" a devenit de atunci, prin intermediul cruciaților, care-i considerau pe musulmanii respectivi drept teroriști, un termen ce-a rămas ca sinonim criminalilor ce ucid cu cruzime. Însă tot de atunci, deși religia mahomedană interzice sinuciderea, s-a perpetuat o credință sectară, în virtutea căreia a muri pentru
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
numele câte unui profet, iar trei scânduri care lipseau au fost aduse de gigantul Og din Egipt ; cf. Standard Dictionary of Folklore, Mythology and Legend, Maria Leach, New York, 1972, p. 73. 119. Din secolul al XII-lea, adusă probabil de cruciați, legenda despre „lemnul crucii” a circulat și în Europa Occidentală (cf. N. Cartojan, Cărțile populare..., vol. I, ed. cit., p. 156). Probabil că tot ea a stat la baza unei stranii și confuze povestiri ale cărei fragmente se regăsesc în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lumea contemporană, Editura Creștină, București. Gardell, M. (2003), Gods of the blood: The pagan revival and white separatism, Duke Univesity Press, Londra. Gârdan, G.V. (2004), „Ziua care nu se uită: 13 aprilie 1204; 800 de ani de la cucerirea Constantinopolului de către cruciați”, în Renașterea, nr. 4, p. 7. Grigore, C. (2004), „Un risc și o bogăție”, în Actualitatea creștină, nr. 1, pp. 7-8. Haralambescu, J. (2004), „Vreți să fiți (încă o dată) părinți?”, în Actualitatea creștină, nr. 1, p. 7. Hall, J.B. (1989
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din Egipt, fără acodul papei. La 17 iulie 1203, împăratul Alexios al III-lea al Constantinopolului este izgonit, iar Isac al II-lea Angelos este readus la putere, însă este îndepărtat după câteva luni din cauza imposibilității de a plăti datoriile cruciaților, fiind înscăunat Alexios al V-lea Ducas Murtzuflos în februarie 1204. La 13 aprilie 1204, Constantinopolul este trecut prin foc și sabie, spre indignarea papei Inocențiu al III-lea (Gârdan, 2004). În prezent, în România își desfășoară activitatea 15 culte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Multe portrete sunt deosebit de plastice, calitate la care se adaugă uneori justețea, alteori forța polemică: Al. Macedonski este „un prinț cu pelerină”, Dimitrie Anghel - „seniorul lampioanelor”, Camil Petrescu - „un mușchetar de metropolă”, N.D. Cocea - „un gladiator de ocazie”, Nae Ionescu - „cruciatul de ceață”, Nichifor Crainic - „un popă de câmp” etc. Reușitele sunt diminuate de alunecări în manierism, alteori de disproporționate izbucniri pamfletare și îndeosebi de supralicitarea talentului unor părtași de idei și a majorității confraților olteni. Treptat, ocupându-se de ultimii
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
și Palestina. Una dintre consecințele cele mai însemnate ale participării la cruciate a centrelor maritime italiene a fost rapida și masiva lor dezvoltare economică și navală, urmare a vastelor profituri realizate de pe urma comerțului cu produse orientale în centrele cucerite de cruciați. Cavalerii cruciați au deschis calea negustorilor iar aceștia au sfârșit prin a deveni un factor de seamă al cruciatei și chiar, când au considerat necesar, prin a dicta direcțiile acțiunii militare. Din forțe auxiliare ale cavalerilor, principalele centre comerciale italiene
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Una dintre consecințele cele mai însemnate ale participării la cruciate a centrelor maritime italiene a fost rapida și masiva lor dezvoltare economică și navală, urmare a vastelor profituri realizate de pe urma comerțului cu produse orientale în centrele cucerite de cruciați. Cavalerii cruciați au deschis calea negustorilor iar aceștia au sfârșit prin a deveni un factor de seamă al cruciatei și chiar, când au considerat necesar, prin a dicta direcțiile acțiunii militare. Din forțe auxiliare ale cavalerilor, principalele centre comerciale italiene, îndeosebi Veneția
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
începutul secolului XIII și a culminat în 1204 prin cucerirea Constantinopolului de către forțele celei de a patra cruciate 3. Lipsiți de mijloacele necesare pentru a achita republicii venețiene sumele convenite pentru transportul naval al unei numeroase oști în teritoriile transmarine, cruciații reuniți la Veneția au acceptat oferta dogelui Enrico Dandolo, care le-a propus să cucerească pentru Cetatea Lagunelor orașul Zara, important centru comercial aflat pe malul opus al Adriaticei, în contul datoriei bănești pe care se dovediseră incapabili să o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se străduia să-și asigure hegemonia în Adriatica, considerată de drept domeniu venețian, mare nostrum. Punerea în aplicare a planului dogelui Enrico Dandolo a marcat începutul intervenției neechivoce a thalasocrațiilor mediteraneene în evoluția cruciatei și chiar în determinarea direcțiilor ei. Cruciații au început prin a deschide negustorilor calea spre Orient la sfârșitul secolului XI și în cursul secolului XII, dar negustorii mediteraneeni - venețieni și genovezi - au sfârșit prin a impune cruciaților în secolele XIII și XIV hotărâri în conformitate cu interesele lor majore
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mediteraneene în evoluția cruciatei și chiar în determinarea direcțiilor ei. Cruciații au început prin a deschide negustorilor calea spre Orient la sfârșitul secolului XI și în cursul secolului XII, dar negustorii mediteraneeni - venețieni și genovezi - au sfârșit prin a impune cruciaților în secolele XIII și XIV hotărâri în conformitate cu interesele lor majore. Scurt timp după devierea cruciatei la Zara, a urmat o deviere mai grandioasă, anume cucerirea Bizanțului de către aceiași cruciați. În absența unor izvoare decisive, controversele cu privire la rolul Veneției în determinarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dar negustorii mediteraneeni - venețieni și genovezi - au sfârșit prin a impune cruciaților în secolele XIII și XIV hotărâri în conformitate cu interesele lor majore. Scurt timp după devierea cruciatei la Zara, a urmat o deviere mai grandioasă, anume cucerirea Bizanțului de către aceiași cruciați. În absența unor izvoare decisive, controversele cu privire la rolul Veneției în determinarea acestei noi devieri sunt destinate să dureze cât timp se va menține interesul istoriografic pentru acest eveniment de însemnătate majoră în istoria europeană. Incontestabil însă e faptul că Veneția
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
imensele privilegii comerciale obținute în Imperiul Bizantin în secolele anterioare, dar puternic periclitate în a doua jumătate a secolului XII ca urmare a oscilațiilor din ce în ce mai numeroase și extrem de primejdioase ale puterii imperiale bizantine. Laconic, una dintre clauzele tratatului prin care cruciații și-au împărțit prada - Imperiul Bizantin - le asigura toate privilegiile obținute anterior de la împărații greci: „iar voi, oamenii Veneției, în chip liber și absolut, fără vreo gâlceavă, să aveți în tot imperiul toate cinstirile și posesiunile pe care le-ați
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
voștri sau cu poporul Veneției, să nu fie primit în Imperiu, până când acel război nu va fi încheiat“ (articolul 10)4. Devierea cruciatei de la țelul ei inițial - Țara Sfântă -, mai întâi la Zara apoi la Constantinopol, deviere considerată de cavalerii cruciați un scurt episod înainte de reluarea direcției inițial fixate, avea să devină o realitate de lungă durată, cu un impact multiplu în istoria europeană. Din provizorat de scurtă durată, cum a fost concepută de inițiatorii ei, devierea cruciatei la Constantinopol, generatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
condițiile epocii, a schimburilor euro-asiatice8. Excepționala reușită genoveză în bazinul pontic nu putea să nu trezească invidia puterii care lăsase să-i scape din mâini acest „izvor al tuturor mărfurilor“ care era Marea Neagră, potrivit unui observator contemporan 9. Când, o dată cu cruciații, a pierdut ultimul bastion al comerțului ei oriental, Acra, în 1291, Veneția și-a întors privirile spre Marea Neagră, cu hotărârea de a se împărtăși din resursele inepuizabile ale comerțului ei. Între Genova, decisă să-și apere privilegiul din 1261, și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Bârsei pentru a-i combate pe cumanii din spațiul extracarpatic, care constituiau o primejdie imediată atât pentru Transilvania și Regatul Ungar cât și pentru Imperiul Latin instalat la Bosfor prin sprijinul acordat de călăreții stepei statului vlaho-bulgar, adversar primejdios pentru cruciați îndată după 1204. Desfășurare independentă de acest din urmă aspect sau coordonată cu el • Gh. I. Brătianu, Marea Neagră de la origini până la cucerirea otomană, ed. a II-a revăzută, ed. V. Spinei, Iași, 1999, p. 317. • R. Morozzo della Rocca, Notizie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Fiica lui Jonas a fost luată în căsătorie de Nariot de Toucy, senior puternic, fost bail al imperiului. Tripla căsătorie urmărea, desigur, scopurile politice ale locului și timpului, urmărind să întărească cooperarea stabilită între cumanii dintre Dunăre și Carpați și cruciații din Balcani. A urmat episodul traversării Țaratului Bulgar și Român, după care regele Jonas a rămas alături de ginerele și fiica lui, în Imperiul Latin. Trei ani mai târziu, în 1241, el murea, fiind îngropat (după obiceiul cuman, nu creștinește) în afara
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Francis Dvornik, Slavii în istoria și civilizația europeană, Editura All, 2001, p. 91. • P. Pavlov, I. Ianev, D. Cain, op. cit., p. 50. • Francis Dvornik, op. cit. Răspunsul l-ar putea da acuza adusă cumanului Soronius care, după ce încheiase un pact cu cruciații, împreună cu regele lui, Jonas, a părăsit, se pare, tabăra acestora. Schimbarea de tactică politică trebuie legată de modificările politice radicale pe eșichierul balcanic dintre 1237-1239. Astfel, traversarea Bulgariei de către cruciați trebuia să aibă loc, dacă se ia în seamă relatarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acuza adusă cumanului Soronius care, după ce încheiase un pact cu cruciații, împreună cu regele lui, Jonas, a părăsit, se pare, tabăra acestora. Schimbarea de tactică politică trebuie legată de modificările politice radicale pe eșichierul balcanic dintre 1237-1239. Astfel, traversarea Bulgariei de către cruciați trebuia să aibă loc, dacă se ia în seamă relatarea lui Georgios Akropolites (care vorbește despre buna primire a cruciaților în Bulgaria), într-un moment când antanta dintre Ioan Asan al II-lea și Imperiul Latin funcționa încă. Aceasta trimite
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acestora. Schimbarea de tactică politică trebuie legată de modificările politice radicale pe eșichierul balcanic dintre 1237-1239. Astfel, traversarea Bulgariei de către cruciați trebuia să aibă loc, dacă se ia în seamă relatarea lui Georgios Akropolites (care vorbește despre buna primire a cruciaților în Bulgaria), într-un moment când antanta dintre Ioan Asan al II-lea și Imperiul Latin funcționa încă. Aceasta trimite la perioada dinainte de ruperea alianței cu occidentalii și împăcarea cu Vatatzes și Frederic al II-lea. Evenimentul se situează deci
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]